marți, 14 februarie 2012

FORMELE ELEMENTARE ALE VIETII RELIGIOASE

Autor : Émile Durkheim
Editura Antet
Colectia
An aparitie : 2005
Scrisa in 1912
Traducerea Elisabeta David
ISBN 973-636-158-6
Nr pagini : 320
Format 170 x 240
Pret : 38,4 lei


Cartea a aparut si la Editura Polirom in anul 1995 si poate fi descarcata gratuit in format pdf pe site-ul editurii, la pagina biblioteca-online .

Descriere:
Studiul contine elementele caracteristice ale vietii religioase. Oricat de simplu ar fi sistemul pe care l-am studiat, am regasit in el marile idei si toate principalele atitudini rituale care sunt la baza religiilor, chiar si a celor mai avansate: distinctia intre lucrurile sacre si profane, notiunile de suflet, de spirit, de personalitate mitica, de divinitate nationala si chiar internationala, de cult negativ cu practicile ascetice care reprezinta forma sa exacerbata, riturile de jertfa si de comuniune, riturile imitative, riturile comemorative, riturile piaculare – nu lipseste nimic din aspectele esentiale.


Cuprins:

PREFATA
Elemente biografice si de problematica........... 5
Sacrul, specific al religiosului .............. 7
Stiintele omului si societatea ............. 11
INTRODUCERE
Obiectul cercetarii.
Sociologia religioasa si teoria cunoasterii
I. Obiectul principal al cartii : analiza celei mai primitive si mai simple dintre religiile cunoscute, în scopul de a determina formele elementare ale vietii religioase. - De ce sînt ele mai usor de explicat prin intermediul religiilor primitive ............ 15
II. Obiectul secundar al studiului : nasterea notiunilor fundamentale ale gîndirii sau categoriile. - Motivele ce ne determina sa le consideram de origine religioasa si, prin urmare, sociala. - Posibilitatea reînnoirii teoriei cunoasterii dintr-o asemenea perspectiva .............. 21
CARTEA I
CHESTIUNI PRELIMINARE
CAPITOLUL I
DEFINITIA FENOMENULUI RELIGIOS SI A RELIGIEI
Utilitatea unei definitii prealabile a religiei ; metoda de urmat pentru a formula o asemenea definitie. - Motivul pentru care, mai întîi, vor fi cercetate definitiile uzuale. ...... 33
I. Religia definita ca supranatural si misterios. - Critica : notiunea de mister nu este o notiune primitiva ....... 34
II. Religia definita în functie de notiunile de zeu si fiinta spirituala. - Religiile fara zei. - Rituri care, în religiile deiste, nu implica ideea de divinitate......... 38
III. In cautarea unei definitii pozitive. - Deosebirile dintre credinte si rituri. - Definitia credintelor - Cele dintîi caracteristici : împartirea lucrurilor în sacre si profane. - Trasaturile distinctive ale unei asemenea împartiri. - Definitia riturilor în functie de credinte. - Definitia religiei. 44
IV. Necesitatea unei noi trasaturi care sa deosebeasca magia de religie. - Ideea de Biserica. - Daca religiile individuale exclud ideea de Biserica...... 50
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE RELIGIEI ELEMENTARE
I. Animismul
Deosebirea dintre animism si naturism .......... 55
I. Cele trei teze ale animismului :  1. Nasterea ideii de suflet ;  2. Formarea notiunii de spirit ;
3. Transformarea cultului spiritelor într-unul al naturii ......... 56
II. Critica primei teze. - Deosebirea dintre ideea de suflet si cea de dublu. - Visul nu poate explica ideea de suflet ......... 61
III. Critica tezei a doua. - Moartea nu explica transformarea sufletului în spirit. - Cultul sufletelor celor decedati nu este un cult primitiv ........ 66
IV. Critica tezei a treia - Instinctul antropomorfic. Critica adusa de Spencer ; retineri privind acest subiect. Cercetarea faptelor prin care s-ar putea crede ca este dovedita existent a unui asemenea instinct ........ 70
V. Concluzii : animismul reduce religia la un simplu sistem de halucinatii .... 73
CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE RELIGIEI ELEMENTARE (continuare)
II. Naturismul
Istoricul teoriei ....... 76
I. Expunerea facuta de Max Müller cu privire la naturism .... 77
II. Daca religia si-ar fi propus sa reprezinte fortele naturii ea n-ar fi putut dura, deoarece le exprima într-un mod eronat. - Pretinsa deosebire dintre religie si mitologie .......... 82
III. Naturismul nu explica deosebirea dintre lucrurile sacre si cele profane ...... 86
CAPITOLUL IV
TOTEMISMUL CA RELIGIE ELEMENTARA
Istoricul problemei. O metoda de a o trata ... 89
I. Scurt istoric asupra problemei totemismului ......... 90
II. Consideratii metodologice privind motivul studierii cu precadere a totemismului australian. Importanta datelor culese din spatiul american .......... 94
CARTEA A II-A
CREDINTELE ELEMENTARE
CAPITOLUL I
CREDINTELE PROPRIU-ZIS TOTEMICE
I. Totemul ca nume si emblema
I. Definitia clanului. - Totemul ca nume al clanului. – Natura lucrurilor ce servesc de totem. - Modalitati de dobindire a totemului. - Totemurile fratriilor si ale claselor matrimoniale ... 101
II. Totemul ca emblema. - Reprezentari totemice sculptate sau pictate pe obiecte, tatuaje si desene pe corp .. 111
III. Caracterul sacru al emblemei totemice. - Churinga. - Nurtunja. - Waninga. - Caracterul conventional al emblemelor totemice  …116
CAPITOLUL II
CREDINTELE PROPRIU-ZIS TOTEMICE (continuare)
Animalul totemic si omul
I. Caracterul sacru al animalelor totemice. - Interdictia de a le consuma, de a le ucide si de a culege plantele totemice. - Diverse atenuari ale interdictiilor. - Interdictia de a atinge. - Caracterul sacru al emblemei este mai puternic decit al animalului ......... 124
II. Omul. - Inrudirea lui cu planta sau animalul totemic. - Mituri care explica inrudirea. - Parti ale organismului avind un caracter sacru mai pronuntat : singele, parul etc. - Cum difera acest caracter in functie de virsta si sex. - Totemismul nu constituie o zoolatrie ........... 129
CAPITOLUL III
CREDINTELE PROPRIU-ZIS TOTEMICE (continuare)
III. Sistemul cosmologic al totemismului si notiunea de gen
I. Clasificarea lucrurilor dupa clanuri, fratrii si clase ........... 135
II. Geneza notiunilor de gen : cele dintii clasificari ale lucrurilor si-au imprumutat cadrele de la societate. – Deosebirea dintre similitudine si notiunea de gen. - De ce acesta din urma are origine sociala ....... 138
III. Semnificatia religioasa a clasificarilor : toate lucrurile clasate intr-un clan decurg din natura totemului si din caracterul sau sacru. - Sistemul cosmologic al totemismului. - Totemismul ca religie tribala ...... 142
CAPITOLUL IV
CREDINTELE PROPRIU-ZIS TOTEMICE (sfîrsit)
IV. Totemul individual si totemul sexual
I. Totemul individual ca prenume ; caracterul sau sacru. - Totemul individul ca emblema personala. - Legatura dintre om si totemul sau individual. - Raporturile sale cu totemul colectiv ............. 149
II. Totemurile grupurilor sexuale. - Asemanarile si deosebirile fata de totemurile colective si individuale. – Caracterul lor tribal ........... 156
CAPITOLUL V
ORIGINEA ACESTOR CREDINTE
I. O cercetare critica a teoriilor
I. Teorii care considera ca totemismul deriva dintr-o religie anterioara : din cultul stramosilor (Wilken si Tylor) ; din cultul naturii (Jevons) - Critica acestor teorii ......... 158
II. Teorii care considera ca totemismul colectiv deriva din cel individual. - Originile pe care asemenea teorii le atribuie totemismului individual (Frazer, Hill Tout, Boas). - Neverosimilitatea teoriilor lor. - Fapte care demonstreaza ca totemul colectiv este anterior celui individual .. 163
III. Teoria recenta a lui Frazer : totemismul conceptional si local. - Principiul de baza pe care se intemeiaza. – Negarea caracterului religios al totemului. - Totemismul local nu este primitiv ............. 169
IV. Teoria lui Lang : totemul ca simplu nume. – Dificultatea de a explica caracterul religios al practicilor totemice dintr-un asemenea punct de vedere ......... 173
V. Teoriile de mai sus explica totemismul intemeindu-se pe notiuni religioase anterioare lui . 175
CAPITOLUL VI
ORIGINEA ACESTOR CREDINTE (continuare)
II. Notiunea de principiu sau mana totemic si ideea de forta
I. Notiunea de forta sau principiu totemic. – Ubicuitatea acestei notiuni. - Caracterul ei fizic si totodata moral .......... 176
II. Conceptii similare in alte societati inferioare. - Zeii din Samoa. - Wakan la sioux, orenda la irochezi, mana in Melanezia. - Raportul dintre aceste notiuni si totemism. - Arunkulta la indigenii arunta ..... 179
III. Din punct de vedere logic, notiunea de forta impersonala este anterioara diverselor personaje mitice. - Teorii recente care tind sa admita aceasta anterioritate ... 185
IV. Notiunea de forta religioasa este prototipul notiunii de forta in general .............. 189
CAPITOLUL VII
ORIGINEA ACESTOR CREDINTE (sfirsit)
III. Geneza notiunii de principiu sau mana totemic
I. Principiul totemic reprezinta clanul gindit sub o forma sensibila ........... 192
II. Motivele generale pentru care societatea este capabila sa trezeasca senzatia de sacru si divin. - Societatea ca putere morala imperativa ; notiunea de autoritate morala. – Societatea ca forta care inalta individul deasupra lui insusi. - Fapte care demonstreaza ca societatea creeaza sacrul ......... 193
III. Motive speciale in cazul societatilor australiene. – Cele doua faze alternative ale vietii : dispersiunea si concentrarea de populatii. - Marile efervescente colective in perioada de concentrare. Exemple. - Cum a luat nastere ideea religioasa din aceste manifestari. De ce a fost conceputa forta colectiva sub forma de totem : deoarece totemul reprezinta emblema clanului. - O explicatie a principalelor credinte totemice ........... 200
IV. Religia nu este produsul fricii. - Ea exprima un fapt real. - Idealismul ei existential. - Acest idealism are caracterul general de mentalitate colectiva. - Fortele religioase sint exterioare fata de substratul lor. - Despre principiul partea valoreaza cit intregul ... 207
V. Originea notiunii de emblema : emblema, o conditie necesara a reprezentarilor colective. - De ce a preluat clanul emblemele sale din regnul animal si vegetal ......... 213
VI. Despre modul cum omul primitiv confunda regnurile si clasele pe care noi le deosebim. - Originea acestor confuzii. - Cum au deschis ele calea explicatiilor stiintifice. - Ele nu exclud tendinta catre distinctii si opozitii ... 217
CAPITOLUL VIII
NOTIUNEA DE SUFLET
I. Analiza ideii de suflet in societatile australiene . 221
II. Geneza notiunii. - Doctrina reincarnarii in viziunea lui Spencer si Gillen : sufletul este un fragment din principiul totemic. - Examinarea cercetarilor lui Strehlow ; ele confirma natura totemica a sufletului ....... 227
III. Doctrina reincarnarii are un caracter general. – Diverse fapte care indreptatesc geneza propusa ... 236
IV. Antiteza dintre corp si suflet : obiectivitatea ei. – Raporturile dintre sufletul individual si cel colectiv. - Ideea de suflet nu este posterioara in timp ideii de mana  241
V. O ipoteza care explica credinta in supravietuirea sufletului...... 246
VI. Ideea de suflet si cea de persoana ; elementele impersonale ale personalitatii ............. 248
CAPITOLUL IX
DOUA NOTIUNI : SPIRITELE SI ZEII
I. Deosebirea dintre suflet si spirit. - Sufletele stramosilor mitici sint spirite cu un rol bine determinat. – Raporturile dintre spiritele stramosilor, spiritul individual si totemul individual. - Explicarea celui din urma. - Semnificatia sa sociologica ...... 251
II. Spiritele magiei ............. 258
III. Eroii civilizatori ............ 260
IV. Marii zeii. - Originea lor. - Raportul cu ansamblul sistemului totemic. - Caracterul lor tribal si intertribal ......... 262
V. Unitatea sistemului totemic ....... 271
CARTEA A III-A
PRINCIPALELE ATITUDINI RITUALE
CAPITOLUL I
CULTUL NEGATIV SI FUNCTIILE SALE
Riturile ascetice
I. Sistemul de interdictii. - Interdictiile magice si religioase. Interdictiile referitoare la lucrurile sacre apartinind de specii diferite. Interdictii privind sacrul si profanul. – Cele din urma stau la baza cultului negativ. – Principalele tipuri de astfel de interdictii ; reducerea lor la doua tipuri esentiale .......... 275
II. Respectarea interdictiilor modifica starea religioasa a individului. - Aceasta eficacitate este deosebit de evidenta in cazul practicilor ascetice. - Eficacitatea religioasa a durerii. Functia sociala a ascetismului ...... 284
III. Explicarea sistemului de interdictii : antagonismul dintre sacru si profan ; sacrul este contagios ... 292
IV. Cauzele contagiunii. - Ea nu poate fi explicata prin asociatie de idei, ci rezulta din exterioritatea fortelor religioase in raport cu substratul lor ............ 296
CAPITOLUL II
CULTUL POZITIV
I. Elementele sacrificiului
Ceremonia Intichiuma la triburile din centrul Australiei. - Diferitele forme sub care se prezinta ..... 300
I. La arunta. - Doua faze. - Analiza primei faze : peregrinajul la locurile sfinte, imprastierea prafului sacru, varsarile de singe etc., pentru ca specia totemica sa se reproduca ........ 301
II. A doua faza : consumarea rituala a plantei sau a animalului totemic .... 307
III. Interpretarea ceremoniei in ansamblul ei. - Cel de-al doilea rit consta din comuniunea alimentara. – Motivele comuniunii ...... 309
IV. Riturile primei faze reprezinta o jertfa. - Analogiile cu ofrandele de sacrificiu. - Intichiuma contine deci cele doua elemente ale sacrificiului. - Interesul pe care il reprezinta pentru teoria sacrificiului ..... 313
V. Despre pretinsa absurditate a jertfelor. - Cum se explica ele : dependenta dintre fiintele sacre si credinciosi. – O explicatie a cercului in care se situeaza sacrificiul. - Origina periodicitatii riturilor pozitive ... 316
CAPITOLUL III
CULTUL POZITIV (continuare)
II. Riturile mimetice si principiul de cauzalitate
I. Natura riturilor mimetice. - Exemple de ceremonii in care sint folosite pentru a asigura fecunditatea speciei. ....... 322
II. Principiul pe care se bazeaza : termenul asemanator produce un termen asemanator. - Examinarea explicatiei date de scoala antropologica. - Motivele pentru care imitam animalul sau planta. - Motivele pentru care atribuim gesturilor o eficacitate fizica. - Credinta. - In ce sens este ea bazata pe experienta. - Principiile magiei s-au nascut din religie ....... 326
III. Principiul precedent considerat ca unul din primele enunturi ale principiului de cauzalitate. - Conditiile sociale de care depinde. - Ideea de forta impersonala, de putere, este de origine sociala. - Necesitatea judecatii cauzale se explica prin autoritatea inerenta imperativelor sociale ........ 332
CAPITOLUL IV
CULTUL POZITIV (continuare)
III. Riturile reprezentative sau comemorative
I. Riturile repezentative cu eficienta fizica. - Raportul lor cu ceremoniile descrise anterior. - Actiunea pe care o produc este intru totul morala.. 340
II. Riturile reprezentative fara eficienta fizica. - Ele confirma concluziile precedente. - Elementul recreativ al religiei ; importanta si ratiunea lui de a fi. - Notiunea de sarba- toare.. 344
III. Ambiguitatea functionala a diverselor ceremonii studiate ; ele se substituie unele altora. - Aceasta ambiguitate confirma teoria propusa ..... 351
CAPITOLUL V
RITURILE PIACULARE SI AMBIGUITATEA NOTIUNII DE SACRU
I. Riturile pozitive de doliu. - Descrierea lor .......... 357
II. Cum se explica ele. - Ele nu reprezinta o manifestare a unor emotii individuale. - Spiritul rau atribuit defunctului nu le poate explica. - Ele depind de starea de spirit a grupului. - Analiza acesteia. - Cum sfirseste ea odata cu doliu. - Transformari paralele in modul de a concepe spiritul defunctului ........ 362
III. Alte rituri piaculare : ca urmare a doliului public, a unei recolte proaste, a secetei, aureolei astrale. – Asemenea rituri sint rare in Australia. - Cum pot fi ele explicate ..... 368
IV. Cele doua forme de sacru : purul si impurul. – Antagonismul dintre ele. - Inrudirea lor. - Ambiguitatea notiunii de sacru. - Explicarea ambiguitatii. - Toate riturile prezinta o trasatura comuna ........... 374
CONCLUZIE
In ce masura pot fi generalizate rezultatele obtinute ........ 380
I. Religia se bazeaza pe o experienta intemeiata dar neprivilegiata. - Necesitatea existentei unei stiinte care sa studieze realitatea acestei experiente. - Realitatea experientei este conferita de gruparile umane. - Despre obiectia care opune societatea ideala celei reale. - Cum se explica intr-o astfel de teorie individualismul si cosmopolitismul religios ............ 381
II. Eternul religiei. - Conflictul dintre religie si stiinta ; el consta doar in functia speculativa a religiei. - Ce se va intimpla cu aceasta functie ....... 390
III. Poate constitui societatea o sursa de gindire logica? Definirea conceptului : el nu se confunda cu o idee generala ; se caracterizeaza prin impersonalitate si comunicabilitate. - Originea lui colectiva. - Analiza continutului sau o dovedeste. - Reprezentarile colective ca notiuni tip la alcatuirea carora participa si indivizii. - Despre obiectia conform careia nu ar fi impersonale decit daca ar fi si adevarate. - Gindirea conceptuala este contemporana omului ............. 394
IV. Cum exprima categoriile faptele sociale. - O categorie este prin excelenta un concept unitar care nu poate fi sugerat decit in societate. - De ce nu pot fi constientizate relatiile exprimate de categorii decit in cadrul societatii. - Societatea nu este alogica. - Cum se desprind categoriile de grupurile determinate geografic .......... 401 Unitatea dintre stiinta, pe de o parte, si religie si morala, pe de alta. - Cum exprima societatea o asemenea unitate. – Explicarea rolului atribuit societatii : puterea sa de creatie. – Repercursiunile sociologiei asupra stiintelor omului ......... 405
Harta etnografica a Australiei ............ 409

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu