30/03/2012

PSIHOLOGIA LA RASPANTIA MILENIILOR

Autor :
Mielu Zlate (coord)        
Colectia COLLEGIUM.Psihologie 
An aparitie : 2001  
ISBN  973-683-697-5
Nr pagini : 432 
Format 160 x 235
Anticariat 
Pretul la data postarii : 35 lei pe okazii
Disponibilitate BCU
Pdf aici




Cuprinde 14 articole grupate in 5 sectiuni, reprezentind demersuri retrospective asupra psihologiei in general sau a diverselor ei domenii si probleme aplicative.

Mielu Zlate (1937-2006) a fost profesor universitar, seful Catedrei de Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti; doctor in psihologie, din 1969, cu o teza coordonata de Gheorghe Zapan; redactor-sef adjunct la Revista de Psihologie a Academiei Romane; redactor-sef la Revista de psihologie organizationala, Centrul de Psihologie Aplicata, Universitatea din Bucuresti. A obtinut doua premii ale Academiei Romane: Premiul „N.S. Aurelian”, pentru contributia la lucrarea Dezvoltarea umana a intreprinderii, si Premiul „Vasile Conta”, pentru lucrarea Omul fata in fata cu lumea. In anul 2002, Universitatea de Vest din Timisoara i-a conferit titlul de doctor honoris causa. 

Din lucrarile aparute :

Empiric si stiintific in invatare. Insusirea conceptelor biologice (Ed. Didactica si Pedagogica 1973)
Psihologie sociala si organizationala industriala. Grupul primar de munca (Politica 1975)
Psihologia muncii. Relatii interumane (Ed. Didactica si Pedagogica 1981)
Psihologia vietii cotidiene (coord.,Polirom 1997)
Psihologia mecanismelor cognitive (Polirom 1999, 2006)
Introducere in psihologie (Casa de Editura si Presa "Sansa"1994,1996, Polirom 2000, 2015)
Psihologia la raspintia mileniilor (coord.,Polirom 2001)
Leadership si management (Polirom 2004)
Eul si personalitatea (Trei 1997, 1999, 2002, 2008)
Fundamentele psihologiei (Hyperion 1991-1994, Pro Humanitate 2000, Universitara 2006,Polirom 2009).

Cuprins:

Prezentarea autorilor 21
Nevoia de sinteză sau in loc de prefaţă 23


I. CONCEPŢIE ŞI METODĂ ÎN PSIHOLOGIE 

TREI PSIHOLOGII ? - Mielu Zlate 33
1. Psihologia evoluţionistă 33
1.1. Inceputuri 33
1.2. Ce este psihologia evoluţionistă ? 35
1.3. Câteva repere istorice 36
1.4. Postulate de bază 39
1.5. Îndoieli, controverse, riposte 42
2. Psihologia ecologică 44
2.1. Delimitări conceptuale 44
2.2. Debutul psihologiei ecologice 46
2.3. Evoluţii ulterioare 48
2.4. Reacţii faţă de psihologia ecologică 50
3. Psihologia pozitivă 51
3.1. Premise 51
3.2. Ce este şi ce urmăreşte psihologia pozitivă ? 52
3.3. Continuităţi şi diferenţieri 55
3.4. La ce ne putem aştepta? 57
4. Scurte concluzii 58
Bibliografie selectiva 60

PSIHOMETRIA ŞI DIRECŢIILE EI DE DEZVOLTARE LA ÎNCEPUT DE MILENIU - Nicolae Mitrofan 63
1. Scurtă privire către începuturi.. 63
2. Marile achiziţii ale psihometriei in secolul XX 65
2.1. Testele de inteligentă 65
2.2. Testele de personalitate 66
2.3. Testele de aptitudini 67
2.4. Testele de achiziţii 68
2.5. Modele de testare clinică 69
2.6. „Bilanţul" realizărilor din domeniul psihodiagnosticului 70
3. Tendinţe şi direcţii de dezvoltare a psihometriei odată cu „predarea ştafetei" dintre milenii 72
3.1. Teoria testelor 72
3.2. Construcţia şi dezvoltarea unor noi teste 75
3.3. Standarde cât mai înalte pentru testarea psihologică 76
3.4. Interes şi preocupări pentru respectarea drepturilor subiecţilor supuşi testării psihologice 78
3.5. Computerizarea testelor 78
3.6. Predicţii pentru viitorul apropiat 81
4. Dar in ţara noastră ? 82
5. Puţin optimism nu strică 84
Bibliografie selectivă 85

MEMORIA AUTOBIOGRAFICĂ: TENDINŢĂ MODERNĂ ÎN PSIHOLOGIA COGNITIVĂ - Violeta Ciobanu 87
1. Scurtă introducere 87
2. Evoluţia conceptului 88
2.1. Definiţie 88
2.2. începuturile cercetării experimentale 88
2.3. Mijlocul secolului trecut 89
2.4. Revenirea la tradiţie 89
3. Organizarea generală a memoriei autobiografice 91
3.1. Concepţia lui Neisser 91
3.2. Teoria lui Barclay 91
3.3. Alţi autori: Reiser, Black şi Kalamarides 92
3.4. Teoria lui Fitzgerald 92
3.5. David Rubin şi organizarea memoriei autobiografice; teoria lui Kintsch 93
4. Metode de studiu 96
4.1. Metodele lui Galton 96
4.2. Crovitz şi Schiffman 96
4.3. Probleme metodologice 97
4.4. Centrarea pe diferenţele individuale 97
5. Concluzie 98
Bibliografie selectivă 99

II. DEZVOLTARE PSIHICĂ, ÎNVĂŢARE, CREATIVITATE

ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE ÎN PROBLEMATICA DEZVOLTĂRII PSIHICE UMANE - Tinca Creţu 107
1. Coordonatele principale ale dezvoltării psihice 107
1.1. Referiri la durata dezvoltării psihice 107
1.2. Factori determinanţi şi relaţiile dintre ei 108
1.3. Cu privire la mecanismele dezvoltării psihice 109
2. Deplasări de accente în cercetarea dezvoltării psihice 110
2.1. De la abordarea globală la cercetarea de profunzime a acţiunii factorilor fundamentali 110
2.2. De la accentul pus mai ales pe factorii externi la relevarea factorilor interni ai dezvoltării psihice 114
2.3. De la viziunea adiţională la cea structural-sistemică asupra dezvoltării psihice 117
2.4. De la reducţionism la înţelegerea unităţii dintre continuitate şi discontinuitate 118
2.5. Înţelegerea modificării ce se produce în ponderea influenţelor factorilor fundamentali de-a lungul vieţii 119
3. Probleme în dezbatere 120
3.1. Care sunt începuturile vieţii psihice umane? 120
3.2. Vârsta a treia - un declin total? 122
3.3. „Stadiu" sau „perioadă" de dezvoltare psihică 124
Bibliografie selectivă 128

TENDINŢE DE RECONFIGURARE A MODELELOR DE INSTRUIRE ÎN ACORD CU EVOLUŢIA CUNOAŞTERII DESPRE ÎNVĂŢARE - Valeria Negovan 129
1. Paradigme ale învăţării în psihologia educaţională 130
1.1. Metafora asociaţionistă a învăţării 130
1.2. Metafora învăţării ca procesare de informaţie 131
1.3. Metafora învăţării ca o construcţie a cunoaşterii 132
1.4. Metafora învăţării ca negociere socială... 133
2. Optimizarea cognitiei şi dezvoltarea personalităţii în învătarea şcolară 134
2.1. Învăţarea autonomă - de la optimizarea structurilor cognitive
la eficienţa personală 135
2.2. Strategiile de învăţare - condiţii ale învăţării autonome 136
2.3. Stilul de învăţare - expresie a învăţării strategice... 139
2.4. Instrumente de investigare a stilului de învăţare 141
3. De la regândirea învăţării şcolare Ia reconfigurarea modelelor de instruire 142
3.1. Modelarea instruirii în acord cu paradigmele învăţării 143
3.2. Spre o nouă imagine a profesorului 145
3.3. Restructurări ale atitudinii faţă de obiectivele instruirii 146
3.4. Spre o nouă imagine a elevului în şcoală 148
3.5. Experienţe şi sugestii privind optimizarea învăţării în şcoală 150
Bibliografie selectivă 153

ABORDĂRI PSIHOLOGICE DESPRE CREATIVITATE ÎN PREAJMA MILENIULUI III - Mihaela Roco 155
1. Insemnătatea creativităţii 155
2. Noţiunea de creativitate 157
2.1. Inspiraţie 158
2.2. Talent 158
2.3. Geniu 158
3. Caracterizarea creativităţii 162
3.1. Definiţii 162
3.2. Calităţi 163
3.3. Criterii 163
4. Interpretări recente ale creativităţii 164
4.1. Teresa Amabile 164
4.1.1. Abilităţi relevante într-un anumit domeniu 165
4.1.2. Abilităţi creative 165
4.1.3. Motivaţia intrinsecă 166
4.2. Robert W. Weisberg 166
4.3. H. Gardner 167
4.3.1. Nivelul subpersonal 167
4.3.2. Nivelul personal 167
4.3.3. Nivelul intrapersonal 168
4.3.4. Nivelul multipersonal 169
4.4. Csikszentmihalyi 170
4.4.1. Câmpuri de producţie culturală 170
4.4.2. Contribuţia persoanei 173
4.4.3. Asimilarea sistemului 174
4.5. Michel şi Bernadette Fustier 175
4.5.1. Curentul clasificator sau logic 175
4.5.2. Curentul experimental 176
4.5.3. Curentul funcţional 176
4.5.4. Curentul combinatorie 177
4.5.5. Curentul intuitiv si descoperirea rolului inconştientului 177
4.6. Insight şi creativitate 178
4.7. Motivaţie şi creativitate 178
4.8. Dezorganizarea creativă 180
4.8.1. Stadiul formativ 180
4.8.2. Stadiul normativ 180
4.8.3. Stadiul integrativ 180
4.8.4. Stadiul transformational 180
4.9. Teoria neurobiopsihologică sau psihobiologică a creativităţii 181
4.9.1. Sectorul cortical stâng 183
4.9.2. Sectorul limbic stâng 183
4.9.3. Sectorul cortical drept 184
4.9.4. Sectorul limbic drept 184
5. Concluzii cu privire la teoriile şi interpretările creativităţii 185
5.1. Interpretări cu dominanţă mistică 186
5.2. Abordări pragmatice 186
5.3. Interpretarea psihanalitică 187
5.4. Abordarea psihometrică 188
Bibliografie selectivă 190

III. SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

PSIHOLOGIA SĂNĂTĂŢII: DE LA CREDINŢE ŞI EXPLICAŢII LA SISTEME DE PROMOVARE A EI - Ruxandra Răşcanu 199
1. Psihologia sănătăţii - domeniu interdisciplinar 199
2. Comportamentul sănătos - obiectul de studiu al psihologiei sănătăţii 201
2.1. Ce este un comportament „sănătos"? 201
2.2. Cincisprezece moduri de a-ţi îmbunătăţi sănătatea 202
2.3. Comportamente şi atitudini faţă de sănătate ..203
2.4. Schimbarea atitudinilor faţă de sănătate 205
3. Tehnici şi imjloace de modificare a conduitelor pro-sănătate 206
4. Stresul - un exemplu de problemă in psihologia sănătăţii 208
5. Balanţa sănătate - boală: modele explicativ-interpretative 214
5.1. Perspectiva cognitivă 215
5.2. Perspectiva psihosocială 218
5.3. Puncte de vedere comune 220
6. Cultura şi credinţele privind starea de sănătate 221
6.1. Comunicarea în psihologia sănătăţii  222
6.2. Habitudini alimentare şi experienţă 223
6.3. Alcoolul şi dependenţa 224
6.4. Tutunul şi obişnuinţa de a fuma.... 225
7. Promovarea sănătăţii 226
8. Scurte concluzii 228
Bibliografie selectivă 229

TERAPIA GESTALTISTĂ - MOMENTE SEMNIFICATIVE - Daniela Constantinescu 231
1. Şcoala gestaltistă timpurie 231
1.1. Wertheimer, Kohler şi Koffka 231
1.2. Modelul lewinian 232
1.3. Modelul ierarhic al lui Goldstein 233
2. Schimbarea comportamentului din perspectiva gestaltistă 234
3. Opera timpurie a lui Frederick Perls 235
4. Modelul Goodman-Perls 238
5. Şcoala de la Cleveland 240
5.1. Ciclul experienţei 240
5.2. Accentuarea perspectivei interpersonaie 242
5.3. Dinamica grupului 242
5.4. Revizuirea concepţiei cu privire la rezistenţe : contribuţia lui G. Wheeler 243
Bibliografie selectivă 245

PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICĂ SAU „PSIHOLOGIA EFICIENŢEI PERSONALE" - Cătălin Nedelcea 246
1. O perspectivă istorică. De la gestalt-terapie la ştiinţa eficienţei umane 246
1.1. Rădăcini teoretice 248
1.2. Modelarea şi programarea 250
2. O încercare de definire 251
2.1. Ştiinţa şi arta eficienţei personale 252
2.2. Studiul experienţei subiective 253
2.3. Repere conceptuale fundamentale 260
3. Programarea neuro-lingvistică in actualitate 268
3.1. Direcţii de aplicabilitate NLP 269
3.2. Dintre preocupările actuale ale iniţiatorilor NLP 269
3.3. Publicaţii, organizaţii şi răspândirea în lume a NLP 270
Bibliografie selectivă 272

IV. GRUP, ORGANIZAŢII, CARIERĂ PROFESIONALĂ

PERSPECTIVE NOI ASUPRA PSIHOLOGIEI GRUPURILOR SOCIALE - Pantelimon Golu 279
1. O perspectivă ecologică asupra problematicii grupului 279
1.1. Ce este grupul? 281
1.2. De ce se formează grupurile? 282
2. Individul şi grupul..... 284
2.1. Diverse puncte de vedere 284
2.2. Interacţiunea selectivă 286
3. Realitatea grupului ca obiect al dezbaterilor contemporane 289
3.1. Grupul - o realitate evidentă , 289
3.2. Rolul diferenţelor de sex în funcţionarea grupului mic 290
3.3. Ciclul de viaţă a calităţii de membru al grupului 292
4. Grupurile, organizaţiile şi societatea 293
Bibliografie selectivă 296

CULTURA ORGANIZATIONALĂ - EXPANSIUNEA CERCETĂRII ÎN PERIMETRUL ŞTIINŢELOR PSIHOMANAGERIALE - Marius Gheorghe 300
1. Evoluţia preocupărilor cu privire la cultura din organizaţii 300
1.1. Mişcarea „umanizării organizaţiilor", precursoare a studiilor
cu privire la cultura din organizaţii 301
1.2. Etapa primelor abordări explicite ale fenomenelor culturale
din organizaţii 301
1.3. Etapa lansării curentului culturalist în ştiinţele organizaţiilor 305-
1.4. Curentul culturalist la sfârşit de mileniu 308
2. Tendintele manifestate in studiul culturii organizationale 313
3. Abordarea sistemică a culturii organizationale 314
4. Diversitatea concepţiilor si definiţiilor culturii organizationale 316
4.1. încercări de sintetizare a concepţiilor
cu privire la cultura organizaţională 317
4.2. Cauzele diversităţii concepţiilor 318
5. Cultura ca fenomen universal, cu conţinuturi diferite de la comunitate la comunitate 319
5.1. Conţinutul culturii 320
5.2. Geneza şi funcţiile culturii 324
5.3. Valorile - un prim pol al culturii 326
5.4. Credinţele : al doilea pol al culturii 329
6. Noua lume organizaţională si valorile ei: informaţia, viteza, comunicarea, flexibilitatea, microtehnologia 333
Bibliografie selectivă 337

ORIENTAREA CARIEREI: ÎNCOTRO ? - Maria Magdalena Klein 339
1. Preambul 339
2. Delimitări conceptuale 342
3. Modele explicativ-interpretative privind orientarea carierei 344
3.1. Alegerea carierei în concepţia Armei Roe 344
3.2. Perioade şi stadii în alegerea vocaţională după Ginzberg, Ginsburg, Axelrad şi Helma 347
3.3. Modelul lui Donald Super al dezvoltării conceptului despre sine în comportamentul vocaţional 350
3.4. Alegerea vocaţională ca expresie a personalităţii în concepţia lui John Holland 354
3.5. Analiză comparativă: constatări şi evaluări 357
4. Programul de orientare a carierei 360
5. Concluzii 365
Bibliografie selectivă 369

V. PROVOCĂRI PENTRU MILENIUL III

„MITURILE" PSIHOTERAPIEI SAU DE LA SUBIECTIV LA OBIECTIV ÎN ÎNŢELEGEREA EFICACITĂŢII INTERVENŢIEI TERAPEUTICE - O ABORDARE CRITICĂ (CONSTRUCTIVĂ) - Bogdan Cezar Ion 377
1. Obiectivitatea ştiinţifică 378
2. „Miturile psihoterapeutice" şi factorii reali ai eficientei 379
2.1. Factorii extraterapeutici, legaţi de persoana şi contextul
vieţii clientului 381
2.2. Factorii relaţionali 382
2.3. Efectul placebo 383
2.4. Modelul şi tehnica utilizată 384
2.5. Eclectismul în psihoterapie 385
3. Concluzii şi consecinţe pentru practica psihoterapeutică şi training-ul formativ 387
Bibliografie selectivă 388

TERAPIA UNIFICĂRII. O NOUĂ PSIHOTERAPIE EXPERIENŢIALĂ - Iolanda Mitrofan 390
1. Introducere 390
2. Premise şi clarificări conceptuale 394
3. E.U. şi T.U. sau de Ia Experienţa Unificării la Terapia Uniflcării 396
4. Aspectul holistic şi diferenţial al psihoterapiei experienţiale a unificării 400
5. Specificul metodologic în Terapia Unificării. Metode şi tehnici de explorare (analiză experienţială) şi restructurare (personală, interpersonaiă şi transpersonală) 401
5.1. Indicaţiile şi posibilităţile de intervenţie ale Terapiei Unificării 401
5.2. Concepţia, cadrul metodologic şi procesul terapeutic în T.U 402
5.3. Structura şi dinamica procesului terapeutic sau „laboratorul experienţial" - mici „alchimie" cu scop de unificare personală şi interpersonaiă 405
5.4. Strategia de lucru în T.U. (metode şi tehnici) 410
6. Exercijii şi scenarii metaforice individuale şi de grup - exemplificări 417
6.1. Lucrul cu visul (de la gestalt-terapie la T.U.) 417
7. Experimentul nonverbal de grup. Improvizaţia creatoare. Construcţia simbolică a Locului sacru 422
8. Terapia prin limbaje universale - experienţa de a fi sunet, ritm, mişcare 425
Bibliografie selectivă 431

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu