sâmbătă, 3 martie 2012

TRATAT DE PSIHOPATOLOGIE SI PSIHIATRIE PENTRU PSIHOLOGI



Autor :Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiţia Dobranici
Editura Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2011
ISBN 978-973-707-551-2
Nr pagini : 704
Format 165x235
Pretul la data postarii : 59.05 lei la Editura, 55,25 lei la elefant, 55 lei la carti de psihologie




Descriere:

Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrăţişează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar şi cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu în care sunt necesare cunoştinţe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi deschiderea către interdisciplinaritate.
Impresionantele mutaţii apărute în ultimele decenii în abordarea suferinţelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare şi terapie.
Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet şi modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice şi va putea cunoaşte întregul evantai al posibilelor intervenţii terapeutice.
Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune.

Cuprins:

Mulţumiri ... 21
Argument ... 23


Capitolul 1. Domeniul şi instrumentele psihopatologiei ... 33
1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei 34
1.2. Raportul cu alte ştiinţe 35
1.3. Modele în psihopatologie 37
1.3.1. Modelul ateoretic 38
1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist) 40
1.3.3. Modelul biologic 41
1.3.4. Modelul cognitivist 42
1.3.5. Modelul dezvoltării 43
1.3.6. Modelul ecosistemic 43
1.3.7. Modelul etnopsihopatologic 45
1.3.8. Modelul etologic 45
1.3.9. Modelul existenţialist 46
1.3.10. Modelul experimental 46
1.3.11. Modelul fenomenologic 46
1.3.12. Modelul psihanalitic 47
1.3.13. Modelul social 48
1.3.14. Modelul structuralist 48
1.4. Modelul biopsihosocial 49
1.5. Elemente de neuropsihologie 52
1.5.1. Psihologul şi neuropsihologia 52
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică? 52
1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcţională 52
1.5.3.1. Sistemul limbic 53
1.5.3.2. Girusul cingulat 54
1.5.3.3. Ganglionii bazali 55
1.5.3.4. Lobii frontali 56
1.5.3.4.1. Funcţiile lobilor frontali 56
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali 57
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă 57
1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor şi modulării cogniţiei 58
1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului şi personalităţii .... 58
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului 59
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcţiei motorii 59
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reflexelor 59
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social 60

1.5.3.4.2.8. Confabulaţii şi sindromul de reduplicare 60
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal 60
1.5.3.5. Lobii parietali 62
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali 63
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă 63
1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate 63
1.5.3.5.1.3. Alte semne şi simptome clinice  care apar în afectarea lobului parietal 64
1.5.3.5.1.4. Corelaţiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali şi manifestările patologice 64
1.5.3.6. Lobii temporali 66
1.5.3.7. Lobii occipitali 70
1.6. Obiectul psihopatologiei 72


Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal 74
2.1. Conceptul de normalitate 74
2.2. Normalitatea ca sănătate 76
2.3. Normalitatea ca valoare medie 77
2.4. Normalitatea ca utopie 79
2.5. Normalitatea ca proces 82
2.6. Normalitate şi comunicare 82
2.7. Normalitate şi adaptare 83


Capitolul 3. Sănătate şi boală mintală 87
3.1. Conceptul de sănătate 87
3.2. Anormalitate şi boală 90
3.3. Anormalitate şi prejudecată 92
3.4. Comportamentele anormale 92
3.5. Conceptul de boală psihică 94
3.6. Boală psihică şi ecosistem 94
3.7. Dimensiuni existenţiale ale bolii psihice 95


Capitolul 4. Personalitatea normală şi patologică 96
4.1. încercări de definire a personalităţii 97
4.2. Boală şi personalitate 99
4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 100
4.4. Tulburările de personalitate 102
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei 105
4.4.2. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate 106
4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora 109
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 109
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă 110
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 111
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială 111
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline 112

4.4.3.5.1. Elemente de etiologie şi etiopatogenie 113
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalităţii borderline 114
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline 116
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică 118
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică 119
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă 120
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă 121
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 122
4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate 122
4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate 124
4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate 125
4.4.5.1. Modalităţi de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat 126
4.4.5.2. Managementul medical al pacienţilor cu tulburări de personalitate 126
4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului 128
4.5.1. Tulburarea autistă 129
4.5.1.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă 129
4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică 130
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 130

4.5.1.4. Abordare terapeutică 131
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic 131
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic 131
4.5.1.7. ABA - Applied Behavioral Analysis 132
4.5.1.8. PECS - Picture Exchange Communication System 132
 4.5.1.9. TEACCH - Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children 132
4.5.1.10. RDI - Relationship Development Intervention 133
4.5.1.11. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model)134
4.5.1.12. Programul Son-Rise 134
4.5.1.13. More Than Words 134
4.5.1.14. Metoda Mifne - Israel 135
4.5.2. Tulburarea Asperger 135
4.5.2.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger 136
4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică 136
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 137
4.5.2.2.2. Abordare terapeutică 137
4.6. Tulburări de personalitate şi boală 138


Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic 140
5.0. Semiologia - limbajul necesar 143

5.1. Tulburările percepţiei 145
5.1.1. Cadrul conceptual 145
5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepţie 147
5.1.2.2. Hipoestezia 147
5.1.2.3. Sinestezia 147
5.1.2.4. Agnoziile 147
5.1.2.5. Iluzia 147
5.1.2.5.2. Falsele recunoaşteri 148
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoaşteri 148
5.1.2.5.4. Pareidoliile 148
5.1.2.5.5. Alte iluzii 148
5.1.2.6. Halucinaţiile 148
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie şi fiziopatologie 148
5.1.2.6.2. Halucinaţiile vizuale din migrenă 150
5.1.2.6.3. Halucinaţiile din narcolepsie 151
5.1.2.6.4. Halucinaţiile din stările confuzionale induse de boli somatice şi stări toxice 152
5.1.2.6.5. Halucinaţiile auditive 152
5.1.2.6.6. Halucinaţiile olfactive şi gustative 153
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinaţiile .... 154
5.1.2.6.8. Halucinaţiile psiho-senzoriale 154
5.1.2.6.9. Halucinaţiile psihice (pseudohalucinaţiile) 157

5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clerambault-Kandinski 158
5.1.2.6.11. Evaluarea experienţelor halucinatorii 158
5.2. Tulburările de atenţie 160
5.2.1. Cadrul conceptual 160
5.2.1.1. Capacitatea atenţiei 161
5.2.1.2. Selectare şi orientare 161
5.2.1.3. Selectarea răspunsului şi controlul execuţiei 161
5.2.1.4. Atenţia susţinută 162
5.2.2. Hiperprosexia 162
5.2.3. Hipoprosexia 162
5.2.4. Aprosexia 162
5.3. Tulburările de memorie 163
5.3.1. Cadrul conceptual 163
5.3.2. Clasificarea memoriei 163
5.3.2.1. Memoria senzorială 164
5.3.2.2. Memoria de scurtă durată 164
5.3.2.3. Memoria de lungă durată 165
5.3.3. Dismnezii cantitative 167
5.3.3.1. Hipermneziile 167
5.3.3.2. Hipomneziile 167
5.3.3.3. Amneziile 168
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii) 170
5.4. Tulburările de gândire 173

5.4.1. Cadrul conceptual 173
5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii 176
5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii 176
5.4.2.2. Tulburări în fluenţa gândirii 176
5.4.2.2.1. Fadingul mintal 176
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin) 176
5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii 176
5.4.3.1. Ideile dominante 176
5.4.3.2. Ideile prevalente 177
5.4.3.3. Ideile obsesive 177
5.4.3.4. Ideile delirante 177
5.4.4. Structurarea delirantă 178
5.4.4.1. Delirurile sistematizate 178
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate 179
5.4.5. Tulburări operaţionale ale gândirii 179
5.4.5.1. Definiţii ale inteligenţei 179
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenţă 180
5.4.5.3. Tipuri de inteligenţă 181
5.4.5.4. Conceptul de inteligenţă emoţională 184
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenţei 184
5.4.5.6. Scala de inteligenţă Binet-Simon 184
5.4.5.7. Scala de inteligenţă Stanford-Binet 185
5.4.6. Tipuri de tulburări operaţionale ale gândirii 186

5.4.6.1. Staţionare (nedezvoltarea gândirii) 186
5.4.6.2. Progresive (demenţele) 186
5.5. Tulburările comunicării 186
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului 187
5.5.2. Tipuri de afazii 189
5.5.2.1. Afazia nonfluentă 190
5.5.2.2. Afazia fluentă 190
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului 191
5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale 192
5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale 192
5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice 195
5.5.4.3. Afaziile 197
5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale 197
5.5.5.1 Ţinuta 197
5.5.5.2 Mimica 198
5.5.5.3 Gestica 198
5.6. Tulburările de voinţă 199
5.6.1. Cadrul conceptual 199
5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinţei 202
5.6.3. Tipologia tulburărilor de voinţă 202
5.7. Tulburările de conştiinţă 203
5.7.1 Cadrul conceptual 203

5.7.2. Tulburările câmpului de conştiinţă 205
5.7.2.1 Tulburările clarităţii şi capacităţii de integrare a câmpului de conştiinţă 206
5.7.2.2. Evaluarea stării de conştientă 206
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale) 207
5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.1. îngustarea câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.2. Starea crepusculară 209
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică 209
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă 210
5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale) 210
5.7.3. Tulburările conştiinţei de sine 213
5.7.3.1. Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia) 213
5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic 213
5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică 213
5.7.3.1.3. Desomatizarea 214
5.7.3.2. Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale 214
5.7.3.3. Tulburări ale conştiinţei propriei persoane 215
5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă) 215
5.7.3.3.2. Depersonalizarea 215
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault) 216
5.8. Conduita motorie şi tulburările ei 216

5.8.1. Cadrul conceptual 216
5.8.2. Tulburări de mişcare psihogenice 216
5.8.2.1. Definiţie 216
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mişcare psihogenice 217
5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităţilor) şi generalizat psihogenic 219
5.8.2.4.2. Reacţii exagerate de tresărire 219
5.8.2.4.3. Distonia psihogenică 220
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic 220
5.8.2.4.5. Tulburări de mers şi postură psihogenice 220
5.8.2.4.6. Ticuri şi mioclonii paroxistice psihogenice 220
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice 221
5.8.2.4.8. Paralizia funcţională şi tulburările senzoriale 221
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii 221
5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice 222
5.8.4.1. Distonia acută 223
5.8.4.2. Akatisia 223
5.8.4.3. Diskineziile 223
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian 224
5.9. Tulburările afectivităţii 225
5.9.1. Cadrul conceptual 225
5.9.2. Tulburările dispoziţiei 225


5.9.2.1.    Hipotimiile         226
5.9.2.2.    Hipertimiile        226
5.9.2.2.1.    Anxietatea        226
5.9.2.2.2.    Depresia        229
5.9.2.2.3.    Euforia        231
5.9.2.3.    Tulburările dinamicii dispoziţionale        232
5.9.3.    Tulburări ale emoţiilor elaborate         232
5.9.3.1.    Paratimiile        232
5.9.3.2.    Fobiile        232
5.9.3.3.    Extazul        234
5.10.    Comportamente agresive extreme          234
5.10.1.    Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual        234
5.10.2.    Elemente de neuropsihologie a impulsivităţii şi agresivităţii        234
5.10.3.    Evaluarea agresivităţii         236
5.10.4.    Scale de evaluare a agresivităţii         237
5.10.5.    Ipostaze clinice ale agresivităţii         238
5.10.6.    Suicidul        239
5.10.6.1.    Definiţie. Cadrul conceptual          239
5.10.6.2.    Instanţe ale fenomenului suicidar        241
5.10.6.2.1.    Ideea de suicid veleitară        241
5.10.6.2.2.    Şantajul cu suicidul        241
5.10.6.2.3.    Tentativele suicidare        241
5.10.6.2.4.    Sindromul presuicidar         242
5.10.6.2.5.    Suicidul disimulat (travestit)        242
5.10.6.2.6.    Raptusul suicidar         242
5.10.6.2.7.    Suicidul cronic (parasuicidul)        242
5.10.6.2.8.    Conduita suicidară         242
5.10.6.3.    Suicidul în doi (suicidul dual)         242
5.10.6.4.    Suicidul colectiv        242
5.10.6.5.    Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri)        243
5.10.6.6.    Factori de risc pentru suicid        243
5.10.6.6.1. Factori socio-economici         243
5.10.6.6.1.1.    Statutul marital        243
5.10.6.6.1.2.    Suicidul în funcţie de sex         243
5.10.6.6.1.3.    Habitatul         243
5.10.6.6.1.4.    Statutul profesional         244
5.10.6.6.2.    Factorii meteorologici şi cosmici        244
5.10.6.6.3.    Factorii somatici          244
5.10.6.6.4.    Ereditatea         244
5.10.6.6.5.    Suicidul în funcţie de vârstă         244
5.10.6.7.    Suicidul în bolile psihice        246
5.10.6.7.1.    Suicidul în depresie          246
5.10.6.7.1.1.    Bilanţul evaluării riscului suicidar         247
5.10.6.7.1.2.    Gradul de angajament într-o criză suicidară        247
5.10.6.7.1.3.    Simptomatologia actuală        247
5.10.6.7.1.4.    Antecedente personale         247
5.10.6.7.1.5.    Context psihosocial         248
5.10.6.7.1.6.    Personalitate         248
5.10.6.7.1.7.    Antecedente familiale         248
5.10.6.7.1.8.    Evaluarea gravităţii unei tentative suicidare        249
5.10.6.7.2.    Suicidul în schizofrenie         249
5.10.6.7.3.    Suicidul în epilepsie         249
5.10.6.7.4.    Suicidul în întârzierea mintală         249
5.10.6.7.5.    Suicidul în demenţe         250
5.10.6.7.6.    Suicidul în alcoolism şi toxicomanii        250
5.10.6.7.7.    Suicidul în nevroze        251
5.10.6.7.8.    Suicidul în tulburările de personalitate        251
5.10.6.8.    Mituri şi false păreri despre suicid         251
5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid        252
5.10.6.9.1.    Sinuciderea de abandon        252
5.10.6.9.2.    Sinuciderea "samsonică"         253
5.10.7.    Homicidul        254
5.10.8.    Infanticidul        255

Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic şi intervenţie psihologică . ..    257
 6.1.    Principiile etiologiei        262
 6.1.1.    Factorii genetici        263
 6.1.2.    Constituţia fizică        263
 6.1.3.    Personalitatea        264
 6.1.4.    Bolile somatice        264
 6.1.5.    Stresul psihosocial        264
 6.2.    Tulburări psihice cu determinare organică         265
 6.2.1.    întârzierea mintală         268
 6.2.1.1.    Definiţie        268
 6.2.1.2.    Scurtă prezentare clinică        270
 6.2.1.3.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic         271
 6.2.1.4.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării         271
 6.2.1.5.    Investigaţii psihologice specifice        272
 6.2.1.6.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician        275
 6.2.2.    Demenţele        275
 6.2.2.1.    Conceptul de demenţă          275
 6.2.2.2.    Diagnosticul de demenţă         276
 6.2.2.3.    Etape în investigarea demenţei         278
 6.2.3.    Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI        287
 6.2.3.1. MCI - cadru conceptual         287
 6.2.3.2.    Criterii de diagnostic        289
 6.2.3.3.    MCI - entitate clinică heterogenă         290
 6.2.3.4.    Aspecte neuropsihologice în MCI        291
 6.2.3.5.    Perspective terapeutice în MCI         292
 6.2.4.    Deteriorarea în îmbătrânirea normală şi patologică         292
 6.2.5.    ADHD        296
 6.2.5.1.    Definirea ADHD        296
 6.2.5.2.    Istoric         296
 6.2.5.3.    Date epidemiologice şi etiopatogenie        296
 6.2.5.4.    Diagnosticul ADHD          297
 6.2.5.5.    Tabloul clinic ADHD        298
 6.2.5.6.    Comorbiditatea ADHD        299
 6.2.5.7.    Scale specifice de măsurare ADHD        300
 6.2.5.8.    Tratament ADHD        300
 6.2.5.9.    Adhd la adulţi        302
 6.2.6.    Tulburări psihopatologice în epilepsie         304
 6.3. Nevrozele         307
 6.3.1.    Tulburările anxioase        314
 6.3.1.1.    Tulburarea anxioasă generalizată         314
 6.3.1.1.1.    Definiţie         314
 6.3.1.1.2.    Scurtă prezentare clinică         315
 6.3.1.1.3.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic        317
 6.3.1.1.4.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării        317
 6.3.1.1.5.    Investigaţii psihologice specifice         319
 6.3.1.1.6.    Intervenţia psihofarmacologică în tulburările anxioase . . .    322
 6.3.1.1.7.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician        324
 6.3.1.2.    Tulburarea de panică        325
 6.3.1.2.1.    Definiţie         325
 6.3.1.2.2.    Prezentare clinică         325
 6.3.1.2.3.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic        326
 6.3.1.2.4.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării        326
 6.3.1.2.5.    Investigaţii psihologice specifice         327
 6.3.1.2.6.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician        328
 6.3.1.3.    Tulburările fobice anxioase - fobiile        329
 6.3.1.3.1.    Prezentare clinică         331
 6.3.1.3.2.    Categorii de fobie         332
 6.3.2.    Tulburările obsesiv-compulsive (TOC)        344
 6.3.2.1.    Tabloul clinic al tulburărilor        344
 6.3.2.1.1.    Obsesia         344
 6.3.2.1.2.    Compulsia          345
 6.3.2.1.3.    Principalele teme obsesive        345
 6.3.2.1.4.    Ritualuri compulsive frecvente        345
 6.3.2.1.5.    Lentoarea obsesivă         347
 6.3.2.1.6.    Anxietatea        347
 6.3.2.2.    Tabloul clinic al tulburării în copilărie        347
 6.3.2.3.    Tulburări asociate        347
 6.3.2.4.    Criterii de diagnostic        348
 6.3.2.5.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic         349
 6.3.2.6.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării         349
 6.3.2.6.1. Factori biologici        349
 6.3.2.6.2. Factori psihosociali        350
 6.3.2.7.    Investigaţii psihologice specifice        351
 6.3.2.8.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician .. .    352
 6.3.2.8.1.    Terapia comportamentală         352
 6.3.2.8.2.    Terapia familială         353
 6.3.2.8.3.    Medicaţie         354
 6.3.2.8.4.    Psihochirurgia         354
 6.3.3.    Neurastenia         354
 6.3.3.1.    Istoricul şi dezvoltarea conceptului         354
 6.3.3.2.    Ipoteze etiologice în sindromul oboselii cronice        355
 6.3.3.3.    Neurastenia - definiţie         356
 6.3.3.4.    Criteriile ICD 10 pentru neurastenie        357
 6.3.3.5.    Consensul de neurastenie        358
 6.3.3.6.    Câteva date epidemiologice        358
 6.3.3.7.    Aspecte etiologice        360
 6.3.3.8.    Cadrul clinic al neurasteniei şi oboseala (epuizarea) ca simptom central         361
 6.3.3.9.    Neurastenia şi tulburările somatoforme        364
 6.3.3.10.    Neurastenia şi sindromul burnout         365
 6.3.3.11.    Alte sindroame înrudite cu neurastenia        367
 6.3.3.12.    Profilaxia şi tratamentul neurasteniei        368
 6.3.4.    Tulburarea de stres posttraumatic        369
 6.3.4.1.    Definiţie        369
 6.3.4.2.    Scurtă prezentare clinică        371
 6.3.4.3.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic         375
 6.3.4.4.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării         376
 6.3.4.4.1.    Factori neuro-bio-psihologici         376
 6.3.4.4.2.    Factorul genetic        377
 6.3.4.4.3.    Teoria psihanalitică        377
 6.3.4.4.4.    Teoria comportamentală         377
 6.3.4.4.5.    Teoria cognitivă        377
 6.3.4.5.    Investigaţii psihologice specifice        378
 6.3.4.6.    Intervenţiile psihofarmacologice        378
 6.3.4.7.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician . .    379
 6.3.4.7.1.    Psihoterapia de grup          379
 6.3.4.7.2.    Terapia comportamentală         380
 6.3.4.7.3.    Terapia cognitiv-comportamentală         380
 6.3.4.7.4.    Psihoterapia senzitivo-motorie        380
 6.3.4.7.5.    Terapia prin expunere prelungită pentru PTSD         381
 6.3.4.7.6.    Terapia familială         383
 6.3.5.    Dismorfofobia         384
 6.3.5.1.    Definiţie. Istoric         384
 6.3.5.2.    Dismorfofobia ca simptom        384
 6.3.5.3.    Sindromul dismorfofobic în diferite circumstanţe        385
 6.3.5.4.    Dismorfofobia - tablou psihopatologic         385
 6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecinţă a dismorfofobiei         386
 6.3.5.4.1.1. Automutilarea majoră        387
 6.3.5.5.    Abordare terapeutică        389
 6.3.6.    Hipocondria        390
 6.3.6.1.    Semantică şi semiologie          390
 6.3.6.2.    Hipocondria şi psihanaliza        390
 6.3.6.3.    Organodinamismul şi hipocondria        392
 6.3.6.3.1.    Clasificările lui H. Ey         393
 6.3.6.4.    Modelul cognitiv al hipocondriei         394
 6.3.6.5.    Fenomenologie şi hipocondrie        396
 6.3.6.6.    Medicul şi hipocondriacul - un cuplu inseparabil        396
 6.3.6.7.    Hipocondria - o viziune psihopatologică românească         396
 6.3.6.8.    Repere somatice şi psihice în psihopatologia hipocondriei ....    398
 6.3.6.9.    Epidemiologia hipocondriei        399
 6.3.6.10.    Evoluţie şi prognostic         400
 6.3.6.11.    în căutarea unei strategii terapeutice         400
 6.3.6.11.1.    Tratamentul medicamentos        400
 6.3.6.11.2.    Psihoterapiile        402
 6.3.6.12.    Hipocondria şi anxietatea referitoare la sănătate la vârstnici ...    404
 6.4. Conceptul de psihoză         408
 6.4.1.    Tulburările paranoide        410
 6.4.1.1.Definiţie          411
 6.4.1.2.    Prezentare clinică        411
 6.4.1.3.    Subtipuri de tulburare delirantă         411
 6.4.1.4.    Elemente şi tulburări asociate         413
 6.4.1.5.    Paranoia        413
 6.4.1.6.    Parafrenia          414
 6.4.1.7.    Delirul senzitiv de relaţie         414
 6.4.1.8.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic         414
 6.4.1.9.    Factori eriopatogenici implicaţi în apariţia tulburării         414
 6.4.1.10.    Investigaţii psihologice specifice        415
 6.4.1.11.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului        416
 6.4.2.    Schizofrenia         416
 6.4.2.1.    Definiţie        417
 6.4.2.2.    Prezentare clinică        418
 6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie         419
 6.4.2.2.2.    Criterii de schizofrenie ICD 10         420
 6.4.2.3.    Forme clinice de schizofrenie        421
 6.4.2.3.1.    Schizofrenia dezorganizată         421
 6.4.2.3.2.    Schizofrenia catatonică        422
 6.4.2.3.3.    Schizofrenia paranoidă        423
 6.4.2.3.4.    Schizofrenia reziduală         423
 6.4.2.3.5.    Schizofrenia simplă        423
 6.4.2.3.6.    Schizofrenia nediferenţiată         424
 6.4.2.4.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic         424
 6.4.2.5.    Evoluţia şi prognosticul schizofreniei        425
 6.4.2.6.    Factori eriopatogenici implicaţi în apariţia tulburării         426
 6.4.2.7.    Investigaţii psihologice specifice        426
 6.4.2.7.1.    Bateria de inteligenţă Wechsler (WAIS)         428
 6.4.2.7.2.    Proba de inteligenţă Raven         428
 6.4.2.7.3.    Testul Rorschach        429
 6.4.2.7.4.    TAT         430
 6.4.2.7.5.Testul Szondi        430
 6.4.2.7.6.    Testul arborelui (Koch)        431
 6.4.2.7.7.    Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing - HFD)         432
 6.4.2.7.8.    Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI)        432
 6.4.2.7.9.    PANSS - Positive And Negative Symptoms Scale         432
 6.4.2.7.10.    SAPS şi SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive şi negative)         433
 6.4.2.8.    Medicaţia antipsihotică - neuroleptice        443
 6.4.2.8.1.    Definiţie          443
 6.4.2.8.2.    Efectele terapeutice ale neurolepticelor        444
 6.4.2.8.3.    Clasificarea neurolepticelor după activitatea psihofarmacologică        444
 6.4.2.8.4.    Efecte adverse         445
 6.4.2.8.5.    Antipsihotice depozit (după Taylor D., 1999)          445
 6.4.2.9.    Posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician . .    446
 6.4.3. Tulburările afective        447
 6.4.3.1.    Tulburarea afectivă bipolară          447
 6.4.3.1.1.    Definiţie         448
 6.4.3.1.2.    Scurtă prezentare clinică         448
 6.4.3.1.3 Episodul maniacal         448
 6.4.3.1.4.    Episodul depresiv        451
 6.4.3.1.4.1.    Diagnosticul episodului depresiv major         452
 6.4.3.1.4.2.    Tulburări asociate        453
 6.4.3.1.4.3.    Ghid de depistare a depresiei         454
 6.4.3.1.4.4.    Factorii primari de risc pentru depresie        454
 6.4.3.1.4.5.    Importanţa istoricului de depresie         455
 6.4.3.1.4.6.    Diagnostic pozitiv de depresie        455
 6.4.3.1.4.7.    Interviul clinic este cea mai eficientă metodă de diagnostic         455
 6.4.3.1.5.    Episoade mixte         456
 6.4.3.1.6.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic        457
 6.4.3.1.7.    Clasificare şi modalităţi de evoluţie în tulburarea bipolară        458
 6.4.3.1.8.    Aspecte psihosociale ale PMD         461
 6.4.3.1.9.    Comorbiditate         461
 6.4.3.1.10.    Factori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării ....    462
 6.4.3.1.11.    Investigaţii psihologice specifice         462
 6.4.3.1.12.    Medicaţia în boala bipolară        468
 6.4.3.1.13.    Intervenţia terapeutică a psihologului clinician        478
 6.4.3.2.    Distimia         480
 6.4.3.2.1.    Scurtă prezentare clinică         480
 6.4.3.2.2.    Diagnosticul de distimie după criteriile DSM-IV          480
 6.4.3.2.3.    Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic        481
 6.4.3.2.4.    Aspecte terapeutice        481
 6.4.3.3.    Ciclotimia          482
 6.4.3.3.1.    Scurtă prezentare clinică         482
 6.4.3.3.2.    Faza depresivă        482
 6.4.3.3.3.    Faza hipomaniacală          483
 6.4.3.3.4.    Complicaţii        483
 6.4.3.3.5.    Posibilităţi de evoluţie         483
 6.4.3.3.6.    Aspecte terapeutice        484
 6.5. Toxicomaniile şi alcoolismul         484
 6.5.1.    Conceptul de adicţie - addiction         484
 6.5.1.1. O perspectivă dinamică în adicţie        485
 6.5.2.    Alcoolismul         485
 6.5.2.1.    Definiţie        485
 6.5.2.2.    Epidemiologia alcoolismului         486
 6.5.2.3.    Complicaţii ale alcoolismului        486
 6.5.2.4.    Predispoziţie şi factori de risc în alcoolism         486
 6.5.2.5.    Circumstanţe patologice induse de alcool        487
 6.5.2.6.    Intoxicaţia alcoolică         487
 6.5.2.7.    Delirium tremens        487
 6.5.2.8.    Tulburarea psihotică indusă de alcool         488
 6.5.2.9.    Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz de alcool sau medicamente        488
 6.5.2.10.    Tratamentul în alcoolism         489
 6.5.2.10.1. Strategia terapeutică în alcoolism        489
 6.5.2.10.2 Psihoterapiile în alcoolism         491
 6.5.2.11.    Intervenţia psihologului în alcoolism        492
 6.5.3. Toxicomania        493
 6.5.3.1.    Definiţie        493
 6.5.3.2.    Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu o substanţă, după DSM-IV        493
 6.5.3.3.    Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de o substanţă         494
 6.5.3.4.    Craving sau apetenţa        494
 6.5.3.5.    Dependenţa        494
 6.5.3.5.1.    Dependenţa fizică         494
 6.5.3.5.2.    Dependenţa psihică          495
 6.5.3.6.    Principalele droguri        496
 6.5.3.7.    Factori implicaţi în consumul de droguri         496
 6.5.3.8.    Droguri empatogene şi entactogene        497
 6.5.3.9.    Derivaţii de opiu         498
 6.5.3.9.1.    Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu opiacee (DSM-IV)        499
 6.5.3.9.2.    Sevrajul la opiacee        499
 6.5.3.10.    Cocaina          500
 6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu cocaină (DSM-IV)        500
 6.5.3.11.    Halucinogenele        501
 6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepţie persistentă halucinogenă (flashbacks)         501
 6.5.3.12.    Derivaţii de canabis (haşiş, marijuana)        501
 6.5.3.13.    Barbituricele         502
 6.5.3.13.1. Intoxicaţia cu barbiturice        502
 6.5.3.14.    Tranchilizantele         502
 6.5.3.14.1.    Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia cu sedative, hipnotice sau anxiolitice        503
 6.5.3.14.2.    Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de sedative, hipnotice sau anxiolitice        503
 6.5.3.14.3.    Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz de medicamente sau droguri         504
 6.5.3.15.    Strategii terapeutice în toxicomanii        504
 6.5.3.15.1. Tratamentul în toxicomania cu heroină        504
 6.5.3.16.    Alte toxicomanii şi toxicofilii medicamentoase        508
 6.5.3.16.1.    Etnobotanicele        508
 6.5.3.16.2.    Toxicofiliile medicamentoase         509
 6.5.3.17.    Intervenţia psihologului în toxicomanii        510
 6.6. Bolile factice şi simularea         511
 6.6.1. Definiţia bolilor factice        511
 6.6.1.1.    Descriere generală         512
 6.6.1.2.    Particularităţi clinice         513
 6.6.1.2.1.    Tulburările factice cu simptome somatice predominante        513
 6.6.1.2.2.    Tulburări factice cu simptome psihologice dominante ....    515
 6.6.1.2.3.    Tulburări factice cu simptome combinate, somatice şi psihologice         516
 6.6.1.3.    Variante moderne ale sindromului Miinchausen        516
 6.6.1.3.1.    Sindromul Miinchausen by proxi        516
 6.6.1.3.2.    Sindromul Miinchausen pe internet         516
 6.6.1.4.    Consideraţii psihodinamice         518
 6.6.1.5.    Prevalentă şi genetică         519
 6.6.1.6.    Tratament şi intervenţie psihologică        520
 6.6.2. Simularea         521
 6.6.2.1.    Caracteristici clinice        522
 6.6.2.2.    Management        523

Capitolul 7. De la psihosomatică la somatizare         525
 7.1.    Definiţii şi cadru conceptual          525
 7.2.    Somatizarea între psihanaliză şi neurobiologie          526
 7.3.    Somatizare şi medicină psihosomatică        526
 7.4.    Grupa tulburări somatoforme în DSM-IV        527
 7.5.    Tulburări somatoforme şi normativitate         528
 7.6.    Afectivitatea negativă şi somatizarea        528
 7.7.    Somatizare şi conştiinţă        529
 7.8.    Somatizarea - un comportament în faţa bolii        530
 7.9.    Genetică şi somatizare        531
 7.10.    Somatizare şi personalitate        531
 7.11.    Posibile modele ale somatizării        532
 7.11.1.    Somatizarea ca mecanism de apărare psihologic        532
 7.11.2.    Somatizarea ca amplificare nespecifică a suferinţei         533
 7.11.3.    Somatizarea ca tendinţă de a apela la îngrijiri medicale         534
 7.11.4.    Somatizarea ca o consecinţă a suprautilizării asistenţei medicale . .    535
 7.12.    Etiologie şi ontologie în somatizare         536
 7.13.    Fiziologie şi psihiatrie în determinarea simptomelor funcţionale        538
 7.14.    Factorii psihosociali şi somatizarea        538
 7.15.    Comorbiditate şi somatizare          539
 7.16.    Nosografie şi somatizare        539
 7.17.    Antropologie şi somatizare         540

Capitolul 8. Repere în psihosexologie        541
 8.1.    Problema sexualităţii în lumea contemporană         542
 8.2.    Medicul şi sexualitatea - o situaţie inedită         544
 8.3.    Disfuncţiile sexuale psihogene        548
 8.4.    F 52 - Clasificarea disfuncţiilor sexuale în psihiatrie        548
 8.4.1.    Disfuncţiile sexuale masculine         549
 8.4.1.1. Disfuncţia erectilă        549
 8.4.1.1.1.    Disfuncţia erectilă şi depresia        552
 8.4.1.1.2.    Modalităţi de abordare a disfuncţiei erectile psihogene ...    553
 8.4.2.    Disfuncţiile sexuale feminine         554
 8.4.2.1.    Vaginismul         554
 8.4.2.1.1.    Forme de manifestare în vaginism        555
 8.4.2.1.2.    Managementul dispareuniei şi vaginismului        556
 8.4.2.2.    Orgasmul şi frigiditatea         557
 8.4.2.2.1. Ciclul răspunsului sexual feminin         557
 8.4.2.2.2.    Orgasmul - vaginal/clitoridian         559
 8.4.2.2.3.    Frigiditatea        559
 8.4.2.2.3.1.    Frigiditate versus hipogineism         560
 8.4.2.2.3.2.    Frigiditate ca sexism         560
 8.4.2.2.3.3.    Frigiditatea ca disfuncţie sexuală          560
 8.4.2.2.3.4.    Clasificarea frigidităţii        561
 8.4.2.2.3.5.    Incidenţă şi prognostic         561
 8.4.2.2.3.6.    Consultul în frigiditate         561
 8.4.2.2.3.7.    Consideraţii psihodinamice în frigiditate        562
 8.4.2.2.4.    Tratamentul anorgasmiei        565
 8.4.3.    Disfuncţiile sexuale ale cuplului        567
 8.4.4.    Factori implicaţi în disfuncţiile sexuale ale cuplului        567
 8.4.5.    Tipuri de psihoterapie folosite în tratamentul disfuncţiilor sexuale         568
 8.4.5.1.    Indicaţiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale în disfuncţiile sexuale (Hawton, 1995)        569
 8.4.5.2.    Factorii responsabili de succesul tratamentului         569
 8.5. Ce este perversiunea?         569
 8.5.1.    Un punct de vedere psihopatologic        570
 8.5.2.    Parametri ai severităţii parafiliei         571
 8.5.3.    Clasificarea parafiliilor - de la Freud la nosografia contemporană         573
 8.5.3.1.    Perversiuni de obiect        573
 8.5.3.2.    Perversiuni de scop         574
 8.5.3.3.    Perversiuni "prin supraestimare sexuală"        574
 8.5.3.4.    Perversiuni legate de alegerea şi numărul partenerilor        574
 8.5.4.    Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse în ICD         575
 8.5.5.    Tulburări multiple ale preferinţei sexuale         576
 8.5.6.    Alte tipuri de preferinţă sexuală        576
 8.5.7.    Principalele perversiuni sexuale        576
 8.5.7.1.    Travestismul        576
 8.5.7.2.    Fetişismul          577
 8.5.7.3.    Exhibiţionismul          579
 8.5.7.4.    Voyeurismul        579
 8.5.7.5.    Sadomasochismul        580
 8.5.7.6.    Pedofilia        582
 8.5.7.7.    Adicţia sexuală (dependenţa la sex, comportamentul sexual compulsiv)         584
 8.5.7.8.    Cybersexul - o enigmă contemporană        588
 8.5.8.    Există o terapie a perversiunilor?        590
 8.5.8.1.    Instaurarea controlului extern        590
 8.5.8.2.    Scăderea libidoului         590
 8.5.8.3.    Tratarea afecţiunilor comorbide          591
 8.5.8.4.    Terapia cognitiv-comportamentală        591
 8.5.8.5.    Psihoterapia psihodinamică        591

Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic        593
 9.1.    Examenul psihiatric        594
 9.2.    Examinarea stării psihice         597
 9.2.1.    Istoricul personal al pacientului        598
 9.2.2.    Istoricul şcolar        599
 9.2.3.    Istoricul sexual        599
 9.2.4.    Istoricul marital        599
 9.2.5.    Istoricul profesional         600
 9.2.6.    Circumstanţe sociale prezente          600
 9.2.7.    Istoricul medico-legal        600
 9.2.8.    Istoricul medical anterior        600
 9.2.9.    Personalitatea premorbidă        603
 9.2.10.    Interviul unui aparţinător         604
 9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informează        604
 9.2.11.    Boala actuală         605
 9.2.12.    Antecedente psihiatrice heredo-colaterale         605
 9.2.13.    Istoricul psihiatric        605
 9.3. Examenul psihic        605
 9.3.1.    Prezentare şi comportament         607
 9.3.1.1.    Reacţia faţă de examinator         608
 9.3.1.2.    Activitatea motorie          608
 9.3.2.    Tulburări de vorbire şi gândire        609
 9.3.2.1.    Viteza vorbirii        609
 9.3.2.2.    Continuitatea vorbirii         609
 9.3.2.3.    Tulburări în exprimarea gândirii        609
 9.3.2.3.1.    Fuga de idei         610
 9.3.2.3.2.    Perseverarea        610
 9.3.2.4.    Funcţiile cognitive         610
 9.3.2.4.1.    Orientarea        611
 9.3.2.4.2.    Atenţia şi concentrarea        611
 9.3.2.4.3.    înregistrarea şi memoria de scurtă durată         612
 9.3.2.4.4.    Memoria recentă         613
 9.3.2.4.5.    Memoria de lungă durată         613
 9.3.2.4.6.    Inteligenţa        614
 9.3.2.4.7.    Abstractizarea         614
 9.3.2.4.8.    Tulburările de conţinut ale gândirii        615
 9.3.2.4.8.1.    Preocupări        615
 9.3.2.4.8.2.    Convingeri (credinţe) anormale        615
 9.3.3.    Afectivitatea şi dispoziţia      

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu