joi, 5 aprilie 2012

PSIHOLOGIA INVATARII. Introducere în teoriile învatarii




Autor :   Elena Cocorada            
Editura Universitatii Transilvania din Brasov (click pentru a accesa editura) 
An aparitie :2009  
ISBN 978-973-598-510-3 
Nr pagini :194  
Format ? x 240
Se gaseste la BCU






Nota : A fost editata in 2010 si de Polirom sub titlul "Introducere in teoriile invatarii"


Cuprins:

PREFAŢĂ - Luminiţa lacob 8

GENEZA PSIHOLOGIEI ŞTIINŢIFICE - MATRICEA APARIŢIEI Şl DEZVOLTĂRII PSIHOLOGIEI ÎNVĂŢĂRII 11
1. Contextul general al apariţiei psihologiei învăţării 11
1.1. Preistoria 11
1.2. Orientări antice 12
1.3. Preocupări filosofice moderne 12
1.4. Preocupări fiziologice moderne 13
2. Prima perioadă ştiinţifică a psihologiei 13
3. Perspective asupra psihologiei ştiinţifice şi impactul lor asupra psihologiei învăţării.... 14
3.1. Pionierii psihologiei ştiinţifice a învăţării 14
3.2. Funcţionalismul 16
3.3. Behaviorismul 16
3.4. Gestaltismul 17
3.5. învăţarea prin experienţă 17
4. întrebările esenţiale ale psihologiei învăţării 18
5. Metafore ale învăţării 19


ÎNVĂŢAREA PRIN CONDIŢIONARE 20
1. Forme ale condiţionării 20
2. Condiţionarea clasică 20
2.1. învăţarea prin condiţionare 21
2.2 Procese specifice învăţării prin condiţionare 22
2.3. Implicaţii asupra învăţării 23
2.4. Evaluarea teoriei condiţionării clasice 25
3. învăţarea dintr-o încercare 26
4. învăţarea prin contiguitate 27
5. învăţarea prin încercare şi eroare 28
5.1. Cuşca-problemă 28
5.2. Legile învăţării 30
5.3. Evaluarea teoriei conexioniste 31


CONDIŢIONAREA OPERANTĂ 33
1. Scopul psihologiei este controlul comportamentului 33
1.1. învăţarea este modificarea comportamentului 34
1.2. Omul se construieşte 34
1.3 Condiţionarea reacţiilor emoţionale 35
1.4. Evaluarea contribuţiei lui Watson 36
2. Comportamentul este operant 37
2.1. Experimentele lui Skinner privind învăţarea 37
2.2. Tipuri de întăriri ale învăţării 38
2.3. Programe de întărire 38
3. Căutarea întăririlor pozitive 40
4. Pedeapsa în condiţionarea operantă 41
4.1. Forme de pedeapsă 41
4.2. Mecanismele psihologice ale pedepsei 42
5. Teoria behavioristă a dezvoltării 43
6. Skinner şi activitatea şcolară 44
6.1. Consecinţe ale behaviorismului asupra învăţării şcolare 44
6.2. învăţarea programată 46
6.3. Diversificarea programelor de învăţare 48
7. Atitudinea faţă de eroare 49
7.1. Eroarea este nocivă 50
7.2. Schimbarea statului pedagogic al erorii 50
8. Evaluarea teoriei lui Skinner 50
8.1. Aplicaţii în educaţie 51
8.2. Aplicaţii ale teoriei lui Skinner în creşterea copiilor 51
8.3. Utopia skinneriană 51
8.4. Aplicarea sistemului într-un experiment social 52
8.5. Aplicaţii în terapie 53
9. Modelul behaviorist al învăţării între cele două războaie mondiale 54


ÎNVĂŢAREA PRIN INSIGHT 56
1. Opoziţia asociaţionism - gestaltism 56
2. în învăţare sunt esenţiale procesele cognitive 57
2.1. Experimentele pe maimuţe 57
2.2 Fazele înţelegerii prin insight 58
3. Alte experimente relevante în câmpul gestaltist 59
3.1. Memoria este productivă 60
3.2. Memorarea limitează posibilităţile de rezolvare a problemelor 61
3.3. Fixitatea funcţională a gândirii 62
4. Impactul gestaltist asupra educaţiei 62
4.1. Gândirea productivă se educă 62
4.2. Aplicaţii ale gestaltului în consilierea psihologică 64
5. Gestaltism şi behaviorism 64
6. Evaluarea teoriei gestaltiste 66


CONSTRUIREA CUNOŞTINŢELOR 67
1. Reîntoarcerea cognitivului 67
2. Epistemologia genetică 67
3. Teoria constructivistă a învăţării 68
3.1. Constructivismul - a treia cale 69
3.2. Geneza structurilor 69
4. Teoria piagetiană a inteligenţei 70
4.1. Evoluţia schemelor 70
4.2. Dezvoltarea stadială a inteligenţei 71
5. Dezvoltare şi învăţare 75
5.1. Succesiunea echilibrărilor 75
5.2. învăţarea este individuală 76
6. Metode calitative pentru studierea învăţării 77
6.1. Observaţia, experimentul şi interviul clinic 77
6.2. De la testele psihogenetice la situaţiile de învăţare 78
7. Efecte puternice asupra dezvoltării învăţământului 78
7.1. Cunoştinţele nu se transmit 78
7.2. Didactica psihologică 80
8. Evaluarea teoriei constructiviste 81


TEORIA ISTORICO-CULTURALĂ A ÎNVĂŢĂRII 83
1. Contextul istoric 83
2. Dezvoltarea cognitivă şi învăţarea 83
2.1. Excentrarea cunoştinţelor 84
2.2. Instrumente psihice de origine culturală 84
3. învăţarea este istorică şi culturală 85
3.1. Adultul este mediator al învăţării 85
3.2. Rolul limbajului 86
3.3. Zona proximei dezvoltări 87
3.4. Studiul experimental al formării noţiunilor 88
4. Vîgotski şi Piaget 89
5. Implicaţii ale teoriei istorico-culturale în învăţarea şcolară 90
6. Evaluarea teoriei istorico-culturale 92
7. Dezvoltări ale teoriei istorico-culturale 93
7.1. Formarea acţiunilor intelectuale 93
7.2. Co-construcţia cunoştinţelor 94
7.3. învăţarea prin cooperare 94


ÎNVĂŢAREA SOCIALĂ 97
1. învăţarea prin observaţie 97
1.1. Reproducerea experimentală a comportamentelor observate 97
1.2. Mecanismul cognitiv al învăţării prin imitaţie 99
1.3. Rolul autoeficacităţii în învăţare 101
1.4. Implicaţii în educaţie 102
1.5. Evaluarea teoriei învăţării prin observaţie 102
2. Teoria lui Rotter asupra învăţării sociale 103
2.1. Concepte şi postulate 103
2.2. Locul controlului 105
3. Teoria socio-constructivistă a învăţării 105
3.1. Interacţiunea socială - sursă a învăţării şi dezvoltării 106
3.2. Situarea învăţării în context social 107
3.3 Conflictul socio-cognitiv 107
3.4 Marcajul social 109
3.5. Implicaţii asupra învăţării în şcoală 110
3.6. Evaluarea teoriei socio-constructiviste 111
4. Evaluarea teoriilor sociale ale învăţării 112

ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE 113
1. Concepţia asupra dezvoltării 113
2. Demersul învăţării prin descoperire 115
2.1. Comparaţie între învăţarea prin descoperire şi prin transmiterea cunoştinţelor 116
2. 2. Avantajele învăţării prin descoperire 117
2.3. Dezavantaje ale învăţării prin descoperire 118
3. Eşafodajul 120
4. Dimensiunea socială a învăţării 121
4.1. Cogniţia distribuită 121
4.2. Vîgostski şi Bruner 122
5. Implicaţii asupra învăţării în şcoală 123
5.1. Spre o teorie a instruirii 123
5.2. Contextualizarea sarcinilor de învăţare 124
6. Evaluarea teoriei lui Bruner 124

ÎNVĂŢAREA CU SEMNIFICAŢIE Şl ÎNVĂŢAREA IERARHICĂ 126
1. Factori ai învăţării cu semnificaţie 126
2. Organizatorii cognitivi 127
2.1. Construirea schemelor cognitive 128
2.2. Dificultăţile de învăţare 129
3. Aplicaţii ale învăţării cu semnificaţie 129
3.1. Construcţia hârtiilor de cunoştinţe 129
3.2. Rolul hărţilor în învăţare 130
3.3. Similaritatea cu modelul lui Bloom 131
4. Implicaţii asupra învăţării în şcoală 132
5. Evaluarea teoriei învăţării prin semnificaţie 132
6. Modelui învăţării ierarhice 132
6.1. Definirea învăţării la Gagne 132
6.2. Clasificarea tipurilor de învăţare 133
7. Implicaţii în educaţie 134
7.1. învăţare şi instruire 134
7.2. Evenimentele învăţării 134
7.3. Condiţiile învăţării 135
7.4. Corespondenţa Gagne -Bloom 136
7.5. Analiza sarcinii 136
8 Evaluarea teoriei învăţării ierarhice 137

ÎNVĂŢAREA ÎN COGNITIVISM 138
1. Analogia om-computer 138
2. Teoriile tratării informaţiei 139
2.1. Relaţii cu alte teorii ale învăţării 139
2.2. învăţarea - construcţie a structurilor cognitive 140
3. Impactul asupra învăţării şcolare 141
4. Diversitatea proceselor de învăţare 142
4.1. Rolul percepţiei în învăţare 142
4.2. Reprezentările şi învăţarea 144
4.3. Conceptul şi prototipul în învăţare 145
4.4. Rolul memoriei în învăţare 147
5. Teoria ACT 149
5.1. Cunoştinţele declarative şi procedurale 149
5.2. Elaborarea cunoştinţelor procedurale 150
5.3. Implicaţii ale teoriei ACT asupra învăţării în şcoală 151
5.4. Sistemele tutoriale inteligente 151
6. Noua viziunea asupra erorii şi metacogniţia 152

TEORIILE ORGANICISTE ALE ÎNVĂŢĂRII 154
1. Dezvoltarea este determinată genetic 154
2. Rolurile celor două emisfere în învăţare 155
2.1. Complementaritatea emisferelor cerebrale 155
2.2. Teoria creierului triunic 156
3. Metoda comportamentală în studiul învăţării 157
3.1. Metafora globului terestru 157
3.2. Chestionarul Herman 159
4. Implicaţii ale specializării cerebrale în învăţarea şcolară 159
5. Rolul diferenţelor de gen în învăţare 161
5.1. Abilităţile verbale 162
5.2. Abilităţile matematice 162
5.3. Abilităţile vizual-spaţiale 163
5.4. Implicaţii asupra învăţării 163
6. Mecanisme psihofiziologice ale învăţării 164
7. Reluarea dezbaterii nature-nurture 164

ÎNVĂŢAREA PRIN EXPERIENŢĂ. 166
1. Teoria învăţării din experienţă 166
1.2 Etapele dezvoltării 168
2. Stilurile de învăţare 169
2.2. Factorii care modelează stilurile de învăţare 170
2.3. Echilibrul stilurilor de învăţare 171
3. Evaluarea ETL şi a LSI 173
4. Teoria învăţării autodirijate 174
4.1. Specificul dezvoltării la adult 174
4.2. Rolul experienţei în formarea adulţilor 176
4.3. Consimţământul pentru a învăţa 177
4.4. Orientarea spre învăţare 177
4.5. Evaluarea teoriei lui Knowles 178
5. învăţare implicită şi învăţare explicită 179
5.1. Relaţii între învăţarea implicită şi învăţarea explicită 179
5.2 Cercetări asupra învăţării tacite 179
5.3. Interviul de explicitare 180
6. Comunităţile de practică şi implicaţiile lor în formare 181
6.1. Caracteristici ale comunităţilor de practică 181
6.2. Evaluarea învăţării tacite 182

TEORII, MODELE Şl ABORDĂRI ALE ÎNVĂŢĂRII 183
1. Teorii şi modele ale învăţării 183
1.1. Definiţii 183
1.2. Clasificări ale teoriilor învăţării 184
1.3. Un continuum al teoriilor învăţării 186
2. O sinteză a teoriilor învăţării 187
3. Implicaţii asupra învăţării şcolare - corespondenţa predare-învăţare 188
4. Concluzii 189

BIBLIOGRAFIE 190

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu