sâmbătă, 14 aprilie 2012

STAREA SUBIECTIVA DE BINE. Consolidarea ei prin actiuni psihologice



Autor : Daniela Muntele Hendreş                
Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia Psihologie Socială şi Aplicată 
An aparitie : 2009  
ISBN 978-973-703-346-8
Nr pagini : 394 
Format 147 x 205
Pret : 30,53 lei


Descriere:
    În lucrarea de faţă se analizează valoarea transformărilor voluntare din viaţa psihică a omului, din perspectiva efectului acestor transformări asupra fericirii lui. Autoarea s-a focalizat asupra stării subiective de bine, întrucât este un indiciu pozitiv al existenţei umane şi unul esenţial al sănătăţii. Sănătatea mentală nu mai poate fi concepută în absenţa stării de bine, întrucât singură, lipsa afecţiunilor nu conduce decât la o sănătate incompletă. Starea de bine este determinată, alături de comportamentele noastre şi de convingerile despre evenimente exterioare sau despre propria persoană. Pe lângă verificarea intervenţiilor prin care sunt facilitate modificări cognitiv-comportamentale favorabile sănătăţii mentale, cercetarea probează şi valoarea autocunoaşterii în sporirea eficienţei acelor modificări.

Cuprins:

Prefaţă 11
Cuvânt înainte sau argument 17

Partea I
Capitolul 1. Perspectiva contemporană asupra sănătăţii mentale ca stare completă

1.1. Sănătatea mentală - de la lipsa simptomelor psihopatologice la starea subiectivă dc bine 29
1.1.1. Sănătatea în general şi locul comun al definiţiilor ei 29
1.1.2. Sănătatea mentală - o relaţie optimă a individului cu mediul exterior şi cu el însuşi 30
1.1.3. Sănătatea mentală în două ipostaze: completă şi incompletă 32
1.2. Redirecţionarea cercetării psihologice actuale: de la disfuncţii la optimul psihologic 38
1.2.1. Unele explicaţii din domeniul emoţiilor, pentru preocuparea excesivă a psihologiei cu aspectele
disfuncţionale 38
1.2.2. Reechilibrarea operată de psihologia pozitivă 44
1.3. Cadrul teoretic al definirii şi analizei stării psihologice de bine 49
1.3.1. Despre ce este şi cum se măsoară starea dc bine 49
1.3.2. Starea de bine - preocupări ştiinţifice mai vechi şi perspective recent conturate 57
Capitolul 2. Factori favorizând ai stării psihologice de bine
2.1. Variabile sociodemografice 80
2.1.1. Vârsta 80
2.1.2. Genul 82
2.1.3. Resursele financiare 83
2.1.4. Clasele sociale 85
2.1.5. Educaţia 85
2.1.6. Cultura 86
2.2. Variabile intrapersonale (I) 87
2.2.1. Extraversiunea 87
2.2.2. Neuroticismul 89
2.2.3. Stima de sine 89
2.2.4. Locul controlului 91
2.3. Variabile intrapersonale (II) 92
2.3.1. Optimismul 92
2.3.2. Faptul de a avea, a urmări şi îndeplini scopuri în viaţă ... 95
2.3.3. Comparaţia socială 96
2.2.4. Reglarea emoţională prin reevaluarea cognitivă 97
2.3.5. Eficienţa personală 112
2.4. Variabile interpersonale. Suportul social 123
2.5. Exerciţiul fizic 130
Capitolul 3. Unele perspective pentru schimbarea psihologică în favoarea stării de bine
3.1. Faţete ale relaţiei dintre autocunoaştere şi starea de bine 137
3.1.1. învăţarea despre sine, rezultat comun al unor activităţi planificate, cu obiective diferite 142
3.1.2. Conştientizarea de sine şi relaţia ei cu starea de bine 151
3.1.3. Caracterul favorabil al cogniţiilor cu privire la propriile capacităţi 155
3.1.4. Acurateţea cogniţiilor despre sine şi starea dc bine 157
3.2. Modalităţi de studiere şi de intervenţie asupra acţiunilor favorabile stării dc bine psihologice 161
3.2.1. Modele teoretice pentru studiul comportamentelor care influenţează sănătatea 171
3.2.2. Intervenţia psihologică prin informare 178
3.2.3. Intervenţie psihologică prin planificarea schimbării 180

Partea a Il-a
Capitolul 4. Verificarea proprietăţilor psihometrice ale Chestionarului Oxford pentru starea subiectivă de bine şi ale Scalei pentru satisfacţia faţă de viaţă (Studiul 1)

4.1. Obiectiv 201
4.2. Participanţi 202
4.3. Materiale utilizate 202
4.4. Culegerea datelor şi planul studiului 208
4.5. Rezultate 208
4.5.1. Proprietăţi psihometrice ale Chestionarului Oxford pentru starea subiectivă de bine (OHQ) 208
4.5.2. Proprietăţi psihometrice ale Scalei pentru satisfacţia faţă de viaţă (SWLS) 216
4.6. Concluzii 221
Capitolul 5. Observarea longitudinală a duratei exerciţiului fizic şi utilitatea a două tipuri de intervenţii (Studiul 2)
5.1. Obiective şi ipoteze 226
5.2. Participanţi 227
5.3. Materiale utilizate 230
5.4. Culegerea datelor şi planul studiului 236
5.5. Rezultate 243
5.6. Concluzii 268
Capitolul 6. Observarea longitudinală a utilizării reglării emoţionale prin reevaluare cognitivă şi utilitatea a două tipuri de intervenţii (Studiul 3)
6.1. Obiective şi ipoteze 277
6.2. Participanţi 278
6.3. Materiale utilizate 282
6.4. Culegerea datelor şi planul studiului 288
6.5. Rezultate 291
6.6. Concluzii 330
Capitolul 7. O influenţă a psihoeducaţiei asupra predictibilităţii stării de bine (Studiul 4)
7.1. Obiectiv şi ipoteză 334
7.2. Participanţi 335
7.3. Materiale utilizate 335
7.4. Culegerea datelor şi planul studiului 336
7.5. Rezultate 337
7.6. Concluzii 342
Capitolul 8. Amintirea unei experienţe-resursă şi cine beneficiază mai mult de ea (Studiul 5)
8.1. Obiectiv şi ipoteză 347
8.2. Participanţi 348
8.3. Materiale utilizate 348
8.4. Culegerea datelor şi planul studiului 350
8.5. Rezultate 351
8.6. Concluzii 357
Capitolul 9. Discuţii finale


Bibliografie 375

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu