duminică, 3 iunie 2012

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE



Autor : Mielu Zlate              
Colectia  COLLEGIUM.Psihologie
Editia a III-a
An aparitie : 2000  
ISBN  973-683-412-3
Nr pagini : 416  
Format 160 x 235
Pret : 46,95 lei



Descrierea editurii:
Introducere in psihologie contureaza cadrul problematic absolut necesar intelegerii locului si rolului psihologiei contemporane in contextul stiintelor socio-umane.

Cuprins:


Psihologia 2000: incotro? Sau In loc de prefata /21
Bibliografie /26

PARTEA INTAI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI

Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINTA SI CA PROFESIE /33
1.  Definirea psihologiei /33
   1.1.  Tipuri de definitii /33
   1.2.  Incercari integrative /36
2.  Tendinte controversate in psihologie /38
   2.1.   Psihologia: stiinta sau arta? /39
   2.2.   Psihologia: nomotetica, ideografica sau idioetica? /41
   2.3.  Unitate sau diversitate in psihologie? /45
   2.4.  Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? /49
3.  Locul psihologiei in sistemul stiintelor /54
   3.1.  Modele triunghiulare /54
   3.2.  Modelul circular /55
   3.3.  Modelul interpenetrarii stiintelor /56
   3.4.  Modelul bazat pe clasificarea stiintelor /58
   3.5.  Concluzii cu privire la locul psihologiei in sistemul stiintelor /59 
4.  Psihologia ca profesie /60
   4.1. Statutul profesiei de psiholog /60
   4.2. Functiile psihologului /62
   4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului /63
   4.4. Somajul in randul psihologilor /64
   4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog /64 
5.  Repere privind viitorul psihologiei /67
   5.1. “Profetii” despre viitorul psihologiei /67
   5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei /71
Bibliografie /73

Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI /77
1.  Obiectul psihologiei in disputa specialistilor /77
   1.1.  Psihologia in cautarea propriului ei obiect /77
   1.2.  Factori care au intarziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei /78
   1.3.  Nevoia de sinteza /81
2.  Perspective de abordare a obiectului psihologiei /83
   2.1.  Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei /83
                2.1.1. Introspectionismul /83
                2.1.2. Psihanaliza /83
                2.1.3. Alte orientari /90
   2.2.  Comportamentul ca obiect al psihologiei /90
                2.2.1. Reactii impotriva introspectionismului /91
                2.2.2. Behaviorismul traditional /92
                2.2.3. Neo-behaviorismul  /95
                2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism /97
   2.3.  Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei /99
                2.3.1. “Psihologia conduitei”/99
                2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei /102
                2.3.3. Valentele activitatii /103
   2.4.  Omul concret ca obiect al psihologiei /103
                2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei /104
                2.4.2. Psihologia umanista despre metoda si metodologie /106
3.  Constatari concluzive cu privire la obiectul psihologiei /107
   3.1.  Repere comparative si evaluative /107
   3.2.  Tipuri de solutii la problema obiectului psihologiei /110
   3.3.  Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei /
Bibliografie /112

Capitolul III
METODA SI METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE /115
1.  Premise teoretice ale metodelor psihologiei /115
   1.1.  Conceptul de “metoda” /115
   1.2.  Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei /116
2.  Principalele metode ale psihologiei /118
   2.1.  Metoda observatiei /118
   2.2.  Metoda experimentului /124
   2.3.  Metoda convorbirii /133
   2.4.  Metoda anchetei psihologice /134
   2.5.  Metoda biografica /137
   2.6.  Metoda povestirilor de viata /139
   2.7.  Metoda analizei produselor activitatii /140
   2.8.  Metodele psihometrice /141
   2.9.  Metoda  modelarii si simularii /146
3.  Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei /147
   3.1.  Specificul metodelor psihologiei /147
   3.2.  Obiectivitatea metodelor psihologiei /148
   3.3.  Efectele prezentei cercetatorului /149
4.  Metodologia psihologica /152
   4.1.  Conceptul de “metodologie” /152
   4.2.  Componentele si domeniile metodologiei psihologice /152
5.  Tipuri de metodologii psihologice /155
   5.1.  Metodologiile obiective, subiectiv-imperative si mixte /155
   5.2.  Metodologiile coercitive si non-coercitive /156
6.  Relatia dintre metoda si metodologie in psihologie /157
Bibliografie /158

Capitolul IV
LEGE, EXPLICATIE SI TEORIE IN PSIHOLOGIE /161
1.  Exista o legitate psihologica? /161
   1.1.  Pozitii contestatare /161
   1.2.  Exemple de legi psihologice /163
   1.3.  Specificul legilor psihologice /165
2.  Explicatia in psihologie /168
   2.1.  Descriere, explicatie, previziune /168
   2.2.  Intelegere, explicatie si lege /171
   2.3.  Interpretare si explicatie /175
3.  Tipuri si niveluri de explicatie /178
   3.1.  Clasificarea filosofica /178
   3.2.  Tipologii psihologice /181
4.  Cerinte metodologice ale explicatiei in psihologie /183
   4.1.  Necesitatea selectiei modelelor explicative /183
   4.2.  Necesitatea corelarii modelelor explicative /183
5.  Teoria psihologica /184
   5.1.  Conceptul de “teorie” /184
   5.2.  Clasificarea teoriilor psihologice /186
   5.3.  “Forta teoretica” a conceptiilor psihologice /188
Bibliografie /190

PARTEA A DOUA
PSIHICUL – DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI

Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN /197
1.  Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei /197
   1.1.  Complexitatea psihicului /197
   1.2.  Natura contradictorie a psihicului /198
   1.3.  Consecinte asupra conceperii obiectului psihologiei /200
   1.4.  Definirea psihicului /201
2.  Caracteristici fundamentale ale psihicului /202
   2.1.  Psihicul ca forma a vietii de relatie /202
                2.1.1. Supozitii /202
                2.1.2. Dovezi /203
   2.2.  Psihicul ca functie a creierului /205
                2.2.1. Teza cu valoare de principiu metodologic /205
                2.2.2. Argumente in sprijinul relatiei dintre psihic si creier /206
                2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relatiei dintre psihic si creier /207
   2.3.  Psihicul ca re-producere a realitatii/219
                2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice /219
                2.3.2. Criteriile individualizarii re-producerii psihice /223
                2.3.3. Notele definitorii ale psihicului uman /224
   2.4.  Psihicul ca fenomen conditionat si determinat socio-istoric si socio-cultural /224
                2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic /224
                2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural /226
3.  Manifestari neobisnuite ale psihicului /227
   3.1.  Tipuri de fenomene psihice neobisnuite /227
   3.2.  Incercari de cercetare si explicare stiintifica a fenomenelor parapsihologice /229
   3.3.  Argumente pro si contra parapsihologiei /231
4.  Perspective noi de abordare a psihicului /233
   4.1.  Teoria informatiei /233
   4.2.  Cognitivismul /234
   4.3.  Neo-evolutionismul /238
Bibliografie /240

Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI /243
1.  Constiinta ca ipostaza a psihicului /243
   1.1.  Locul constiintei in psihologie /243
   1.2.  Etape in definirea constiintei /244
   1.3.  Modele explicativ-interpretative ale constiintei /248
                1.3.1. Modele explicativ-interpretative traditionale /248
                1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale /251
   1.4.  Discutii si controverse actuale cu privire la constiinta /258
2.  Subconstientul ca ipostaza a psihicului /260
   2.1.  Ce loc ocupa subconstientul in psihologie /260
   2.2.  Doua etape in definirea subconstientului /261
   2.3.  Caracteristicile si rolurile subconstientului /262
3.  Inconstientul ca ipostaza a psihicului /263
   3.1.  Negarea si afirmarea inconstientului /263
   3.2.  “Impunerea” inconstientului in psihologie /264
   3.3.  Definirea inconstientului /267
   3.4.  Natura si rolurile inconstientului /268
                3.4.1. Natura inconstientului /268
                3.4.2. Rolurile inconstientului /269
   3.5.  Tipuri de inconstient /270
                3.5.1. Inconstientul cerebral /270
                3.5.2. Inconstientul colectiv /272
                3.5.3. Inconstientul cognitiv /275
4. Relatia dintre constient si inconstient /277
   4.1.  Probleme generale /277
   4.2.  Tipuri de relatii intre constient si inconstient /278
   4.3.  Terapii derivate din relatiile “constient – inconstient” /279
Bibliografie /279

Capitolul VII
STARILE DE CONSTIINTA /283
1.  Starile de constiinta – obiect al investigatiei psihologice /283
   1.1.  Ce este o “stare de constiinta”? /283
   1.2.  Multitudinea si varietatea starilor de constiinta /284
   1.3.  Noul context de abordare a starilor de constiinta /288
2. Stari de constiinta modificata /290
   2.1.  Somnul /290
                2.1.1. Natura somnului /290
                2.1.2. Somn versus veghe sau functiile somnului /290
                2.1.3. Ce se intampla cu reactivitatea neurofiziologica si psihica in timpul somnului? /292
                2.1.4. Privarea de somn si insomnia /294
                2.1.5. De ce dormim? Sau teoriile explicative ale somnului /295
                2.1.6. Necesitatea studierii somnului /297
   2.2.  Visul /297
                2.2.1. Visul ca stare de mentatie sau natura psihica a visului /298
                2.2.2. Visul – perturbator sau protector al somnului /299
                2.2.3. Metode obiective de studiere a visului /300
                2.2.4. Cum au fost explicate visele? /303
                2.2.5. Pot fi controlate visele? /305
   2.3.  Hipnoza /307
                2.3.1. Hipnoza – fenomen complex si contradictoriu /307
                2.3.2. Hipnoza – stare de somn sau stare de veghe? /308
                2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei /310
                2.3.4. Legitimitatea hipnozei  in disputa /313
3.  Cai de acces la starile de constiinta modificata /314
   3.1.  Meditatia /314
                3.1.1. Acceptii /314
                3.1.2. Formele meditatiei /315
                3.1.3. Studiul stiintific al meditatiei /316
   3.2.  Bio-feed-back-ul /317
                3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ?/317
                3.2.2. Tipuri de bio-feed-back /318
                3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului /320
                3.2.4. Ce se asteapta de la bio-feed-back? /321
   3.3.  Substante psihoactive /322
                3.3.1. Incercare de definire si clasificare /322
                3.3.2. Efectele substantelor psihoactive /322
                3.3.3. Controverse si dubii /325
4.  Cateva probleme generale ale starilor de constiinta modificata /327
   4.1.  Inducere /327
   4.2.  Efecte /328
   4.3.  Utilitati /328
Bibliografie /329

Capitolul VIII
ABORDAREA “PLANA” SI “PIRAMIDALA” A PSIHICULUI /333
1.  Abordarea “plana”, “orizontala” a psihicului /333
   1.1.  Asociationismul clasic /333
   1.2.  Variante de asociationism renovate /336
   1.3.  Principiile abordarii “plane” a psihicului /337
2.  Abordarea structural-dinamica a psihicului /338
   2.1.  Etape in evolutia abordarii structural-dinamice a psihicului /338
                2.1.1. “Intuitii” din trecut /338
                2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordarii structural-dinamice a psihicului /339
                2.1.3. Expansiunea si adancirea abordarii structural-dinamice in psihologia contemporana /343
   2.2.  Specificul abordarii structural-dinamice a psihicului /346
                2.2.1. Conceptul de “structura” /346
                2.2.2. Demersuri in abordarea structural-dinamica a psihicului /348
                2.2.3. Principiile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
   2.3.  Dificultatile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
Bibliografie /351

Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICA SI SINERGETICA A PSIHICULUI /353
1.  Premisele abordarii sistemice a psihicului /353
   1.1.  Premise din afara psihologiei /353
   1.2.  Premise din interiorul psihologiei /360
2.  Coordonate sistemice ale psihicului /362
   2.1.  Conceptul de “sistem” /362
   2.2.  Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman /363
3.  Particularitatile abordarii sistemice a psihicului /368
   3.1.  Cerintele abordarii sistemice a psihicului /368
                3.1.1. Clasificarea traditionala a fenomenelor psihice /369
                3.1.2. Clasificarea actuala a fenomenelor psihice /370
   3.2.  Principiile si valentele abordarii sistemice a psihicului /371
                3.2.1. Principiile abordarii sistemice /371
                3.2.2. Valoare metodologica /371
4.  Abordarea sinergetica a psihicului /372
   4.1.  Ce este sinergetica /372
   4.2.  Principiile abordarii sinergetice /374
   4.3.  Incercari de abordare sinergetica a psihicului /375
Bibliografie /377

Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICA /379
1.  Probleme generale ale cercetarii psihologice /379
   1.1.  Tipurile cercetarii psihologice /379
   1.2.  Generalizarea disputei dintre cercetarea pura si cercetarea aplicativa /383
   1.3.  Strategii de cercetare psihologica /385
2.  Procesualitatea si problemele cercetarii psihologice /386
   2.1.  Ciclurile cercetarii psihologice /386
   2.2.  Etapele cercetarii psihologice /388
                2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare /388
                2.2.2. Informarea si documentarea /389
                2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor /391
                2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor /391
                2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de investigare /395
                2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor /397
                2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor /398
                2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate /400
                2.2.9. Formularea concluziilor /402
                2.2.10. Validarea concluziilor in vederea generalizarii lor /403
                2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetarii /404
                2.2.12. Reluarea intregului ciclu /405
3.  Dificultatile cercetarii psihologice; evitarea si inlaturarea lor /405
   3.1.  Premise /405
   3.2.  “Pericole” si “capcane” in cercetarea psihologica /406
                3.2.1. Alegerea (selectia) subiectilor /406
                3.2.2. Aplicarea metodelor /406
                3.2.3. Asteptarile cercetatorului sau “autoprofetia care se indeplineste” /407
                3.2.4. Asteptarile subiectilor sau “caracteristicile cerute” /407
                3.2.5. Administrarea repetata a unui instrument de cercetare /407
                3.2.6. Modificarea subiectilor in timp /408
                3.2.7. Pierderea subiectilor /409
                3.2.8. Comunicarea rezultatelor obtinute /409
                3.2.9. Efectul de contaminare /410
                3.2.10. Formularea prematura a concluziilor /410
   3.3.  Modalitati ameliorative /410
Bibliografie /412

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu