joi, 7 iunie 2012

PSIHOLOGIA MECANISMELOR COGNITIVE



Autor : Mielu Zlate           
Colectia  COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie : 1999  
ISBN   973-683-278-3
Nr pagini :     528 
Format 160 x 235
Pret : 52,95  lei



Descriere:
„La un moment dat se creeaza chiar impresia ca psihologia este un fel de Turn Babel, in care nimeni nu se mai intelege cu nimeni, ce afirma unii find contestat de altii. Impresia este de suprafata. Chiar daca lucrurile stau asa, ele evidentiaza faptul ca psihologia est o stiinta vie, intr-o continua miscare, contradictiile din interiorul ei conducind la progres. Trebuie sqa spunem, ca de cele mai multe ori, pentru a semnifica si mai pregnant complexitatea psihologiei, indoielile ei, nevoia de certitudine, am accentuat si mai mult, am dramatizat chiar contradictiile existente cu intentia sublinierii problemelor deschise, a schitarii unor posibile solutii” (Mielu Zlate)

Cuprins:

Argument  /21

PARTEA INTAI
MECANISMELE PSIHICE INFORMATIONAL-OPERATIONALE DE PRELUCRARE PRIMARA A INFORMATIILOR
Capitolul I
SENZATIA, MECANISM PSIHIC DE CAPTARE, INREGISTRARE SI PRELUCRARE PRECOCE A INFORMATIILOR /29
1.  Repere in studiul senzatiei /29
   1.1.  De la iritabilitate si exitabilitate la sensibilitate /29
   1.2.  Sensibilitate si motricitate /31
   1.3.  Aparitia senzatiei /32
2.  Specificul psihologic al senzatiei /34
   2.1.  Definirea senzatiei prin opozitie cu exitatia /35
   2.2.  Definirea senzatiei prin opozitie cu perceptia /36
   2.3.  Definirea senzatiei prin integrare psihofiziologica /37
   2.4.  Constatari concluzive; problematica senzatiilor /38
3.  Clasificarea si caracterizarea senzatiilor /40
   3.1.  Criterii de clasificare a senzatiilor /40
   3.2.  Caracterizarea senzatiilor /42
4.  Mecanisme psihofiziologice ale senzatiilor /48
   4.1. Receptia stimulilor /48
   4.2. Conducerea influxului nervos la creier /51
   4.3. Interpretarea informatiilor nervoase de catre creier /52
   4.4. Sanctionarea activitatii verigilor periferice (receptoare si efectuare) /54
   4.5. Alte mecanisme /54
5.  Proprietatile senzatiilor /55
   5.1. Calitatea senzatiilor /55
   5.2. Intensitatea senzatiilor /58
   5.3. Durata senzatiilor /59
   5.4. Tonul afectiv al senzatiilor /60
6.  Legile senzatiilor /61
   6.1.  Legea intensitatii /61
   6.2.  Legea adaptarii/64
   6.3.  Legea sensibilizarii /68
   2.4.  Legea depresiei /69
   6.5.  Legea semnificatiei fortei de semnalizare a stimulului /70
   6.6.  Legea  sinesteziei /70
   6.7.  Legea compensarii /71
   6.8.  Legea conditionarii social-istorice /71
7.  Teorii asupra senzatiilor /73
   7.1.  Teoria energiei specifice a organelor de simt /73
   7.2.  Teoria ionica a exitatiei /74
   7.3.  Teoria detectarii semnalelor /77
8.  Importanta senzatiilor /79
Bibliografie /82

Capitolul II
PERCEPTIA, MECANISM PSIHIC DE PRELUCRARE PROFUNDA A INFORMATIILOR /85
1.  Specificul psihologic al perceptiei /85
   1.1.  Perceptia fata in fata cu senzatia /85
   1.2.  De la senzatie la perceptie /88
   1.3.  Locul perceptiei in cadrul mecanismelor cognitive /91
2.  Acceptiunile conceptului de perceptie /93
   2.1.  Perceptia ca activitate /93
   2.2.  Perceptia ca deformare a obiectului /98
   2.3.  Perceptia ca expresie a personalitatii /107
   2.4.  Remarci finale /108
3.  Modele explicativ-interpretative ale perceptiei /109
   3.1.  Modelul grilei /110
   3.2.  Modelul prototipului /110
   3.3.  Modelul atributelor distinctive /111
   3.4.  Modelul “intregului” /112
   3.5.  Modelul constructivist /115
   3.6.  Modelul senzorio-tonic sau organismic /115
   3.7.  Modelul computational /116
   3.8.  Cateva constatari concluzive /117
4.  Determinantii perceptiei /118
   4.1.  Determinantii exteriori /119
   4.2.  Determinantii interiori /123
   4.3.  Determinantii relationali /128
   4.4.  Consecinte teoretico-metodologice /129
5.  Mecanismele si legile perceptiei /132
   5.1.  Mecanismele senzoriale ale perceptiei /132
            5.1.1. Explorarea perceptiva /132
            5.1.2. Gruparea si legile ei /134
   5.2.  Mecanismele intelectuale ale perceptiei /139
            5.2.1. Anticiparea /139
            5.2.2. Schematizarea /141
            5.2.3. Organizarea interioara a campului perceptiv /141
   5.3.  Legile generale ale perceptiei /142
6.  Perceptii complexe /143
   6.1.  Perceptia spatiului /144
            6.1.1. Perceptia spatiului vizual /144
            6.1.2. Perceptia spatiului auditiv /148
            6.1.3. Perceptia spatiului tactilo-kinestezic sau proprioceptiv /149
            6.1.4. Complexitatea perceptiei spatiului /151
   6.2.  Perceptia timpului /152
            6.2.1. Perceptia  succesiunii /152
            6.2.2. Perceptia si estimarea duratei/153
            6.2.3. Orientarea temporala /154
   6.3.  Perceptia miscarii /157
            6.3.1. Importanta miscarii si a perceperii ei /157
            6.3.2. Mecanismele perceptiei miscarii /157
7.  Forme speciale de perceptie /158
   7.1.  Perceptia subliminala /158
   7.2.  Perceptia extrasenzoriala /162
   7.3.  Perceptia fenomenelor luminoase rare /164
8.  Revenire la teoriile perceptiei /166
   8.1.  Tipuri de teorii /167
   8.2.  Teoriile empiriste si nativiste /168
   8.3.  Teoriile elementariste si globaliste /170
   8.4.  Teoriile functionaliste si formaliste /171
   8.5.  Comentariile generale cu privire la teoriile perceptiei /171
9.  Aplicatii practice ale perceptiei /174
10.  Viitorul cercetarilor in psihologia perceptiei /176
Bibliografie /178

Capitolul III
REPREZENTAREA, MECANISM PSIHIC DE REEXPRIMARE A INFORMATIILOR  /115
1.  De la imaginea primara la imaginea secundara /183
   1.1.  Necesitatea trecerii de la perceptie la reprezentare /183
   1.2.  Relatiile dintre reprezentare si perceptie /184
   1.3.  Este posibila distinctia dintre realitate si reprezentarea ei? /186
2. Delimitari conceptuale; natura contradictorie a reprezentarilor /187
   2.1.  Proliferarea conceptelot si consecintele ei /187
   2.2.  Polarizarea atitudinilor fata de reprezentare /190
   2.3.  Natura contradictorie a reprezentarilor /192
3. Caracterizarea psihologica a reprezentarii /193
   3.1.  Continutul informational /194
   3.2.  Forma ideal-subiectiva /195
   3.3.  Mecanismele reprezentarii /201
4. Clasificarea reprezentarilor /203
   4.1.  Perspectiva psihologiei generale /203
   4.2.  Perspectiva psihocognitivista /206
   4.3.  Perspectiva psihosociala /211
5.  Proprietatile reprezentarilor /214
   5.1.  Figurativitatea /214
   5.2.  Operativitatea /215
   5.3.  Panoramizarea /216
   5.4.  Alte proprietati /216
6.  Rolul reprezentarilor in cunoastere /217
Bibliografie /219

PARTEA A DOUA
MECANISMELE PSIHICE DE PRELUCRARE SECUNDARA A INFORMATIILOR

Capitolul IV
GANDIREA, MECANISM PSIHIC INTELECTUAL, DE PRELUCRARE LOGICA, RATIONALA A INFORMATIILOR  /227
1.  Aspecte frapante in psihologia gandirii /227
   1.1.  Polarizarea conceptiilor /227
   1.2.  Varietate terminologica /228
   1.3.  Contrarietatea modelelor explicativ-interpretative /231
   1.4.  Atitudini exclusiviste /232
   1.5.  Constatari concluzive: centralitatea gandirii /233
2.  Specificul psihologic al gandirii /234
   2.1.  Dificultati in definirea gandirii /234
   2.2.  Caracterizarea psihologica a gandirii /236
            2.2.1. Caracterul informational-operational /236
            2.2.2. Caracterul  mijlocit /237
            2.2.3. Caracterul mijlocitor /237
            2.2.4. Caracterul generalizat si abstractizat /237
            2.2.5. Caracterul actional /238
            2.2.6. Caracterul finalist /239
            2.2.7. Caracterul multidirectional /239
            2.2.8. Caracterul sistemic /239
3.  Laturile gandirii /240
   3.1.  Unitatile de baza ale gandirii /240
   3.2.  Latura informationala /241
            3.2.1. Conceptele /241
            3.2.2. Prototipurile /246
   3.3.  Structuri conceptuale complexe /248
   3.4.  Latura operationala /254
            3.4.1. Caracterul operatoriu al gandirii /254
            3.4.2. Operatiile fundamentale ale gandirii /256
   3.5.  Structuri operationale complexe /262
            3.5.1. Un punct de vedere asupra proceselor de tratare/262
            3.5.2. Intrebari si o solutie posibila /263
   3.6.  Structurile cognitive ale gandirii /265
            3.6.1. Definire si caracteristici /265
            3.6.2. Rolul structurilor cognitive ale gandirii in activitatile de cunoastere /267
            3.6.3. Semne de intrebare /271
4.  Tipuri de gandire /273
   4.1.  Gandirea directionata si nedirectionala /273
   4.2.  Gandirea algoritmica si gandirea euristica /275
   4.3.  Gandirea reproductiva, productiva si critica /278
   4.4.  Gandirea divergenta si gandirea convergenta /280
   4.5.  Gandirea inductiva, deductiva si analogica /284
   4.6.  Gandirea verticala si gandirea laterala /287
   4.7.  Gandirea pozitiva si gandirea negativa /290
   4.8.  Gandirea vigila si gandirea autista /293
   4.9.  Gandirea eficienta si gandirea neeficienta /294
5.  Activitatile gandirii /298
   5.1.  Conceptualizarea /298
            5.1.1. Modelul suprapunerii imaginilor /300
            5.1.2. Modelul mediationist /301
            5.1.3. Modelul actiunilor intelectuale /303
            5.1.4. Modelul atributelor definitorii /305
            5.1.5. Modelul compararii atributelor /307
            5.1.6. Alte modele actuale /308
   5.2.  Intelegerea /308
            5.2.1. Natura si caracteristicile intelegerii /308
            5.2.2. Formele intelegerii si factorii ei determinanti /310
   5.3.  Rezolvarea problemelor /311
            5.3.1. Rezolvarea problemelor in diferite orientari psihologice /311
            5.3.2. Procesualitatea rezolvarii problemelor /316
            5.3.3. Criteriile particularizarii conduitelor rezolutive /318
   5.4.  Creatia /323
6.  Mutatii in psihologia gandirii /325
   6.1.  Jean Piaget – intre mitizare si contestare /325
   6.2.  Psihologia cognitiva: structuralistii, nativistii si neopiagetienii /329
   6.3.  Ameliorarea functionarii gandirii /334
Bibliografie /337

Capitolul V
MEMORIA, MECANISM PSIHIC DE ENCODARE, STOCARE SI RECUPERARE A
INFORMATIILOR  /345
1.  Ce este memoria? /345
   1.1.  Delimitari conceptuale /345
   1.2.  Caracteristicile memoriei /347
   1.3.  Rolul memoriei umane /351
2.  Paradigmele memoriei /352
   2.1.  Paradigma “memoriei umane” /353
   2.2.  Paradigma “memoriei prospective” /355
   2.3.  Paradigma “memoriei reconstructiv-creatoare” /357
   2.4.  Paradigma “memoriei ecologice” /359
   2.5.  Paradigma “metamemoriei” /361
   2.6.  Paradigma “sistemelor mnezice” /363
   2.7.  Constatari concluzive /364
3.  Procesele memoriei /365
   3.1.  Encodarea /367
            3.1.1. Natura encodarii /367
            3.1.2. Formele encodarii /369
            3.1.3. Factorii facilitatori sau perturbatori ai encodarii /374
   3.2.  Stocarea /386
            3.2.1. Durata stocarii /386
            3.2.2. Dinamica stocarii /390
   3.3.  Recuperarea /403
            3.3.1. Specificul recuperarii /403
            3.3.2. Recunoasterea si reproducerea ca mecanisme ale recuperarii /406
            3.3.3. Conditii si strategii de recuperare /408
            3.3.4. Interactiunea proceselor memoriei /412
4.  Tipuri, forme si aspecte ale memoriei /413
   4.1.  Memoria senzoriala /414
   4.2.  Memoria cognitiva, afectiva si motrica /417
   4.3.  Memoria de scurta durata (MSD) si memoria de lunga durata (MLD)  /418
   4.4.  Memoria senzorio-motorie, sociala si autistica /423
   4.5.  Memoria explicita si memoria implicita /424
5.  Sistemele mnezice /429
   5.1.  Scurt istoric al sistemelor mnezice /430
   5.2.  Delimitari conceptuale: sisteme si subsisteme mnezice /432
   5.3.  Cinci sisteme mnezice si mai multe subsisteme /435
            5.3.1. Sistemul mnezic procedural /436
            5.3.2. Sistemul mnezic perceptual-reprezentativ (PRS) /437
            5.3.3. Sistemul mnezic semantic /438
            5.3.4. Sistemul mnezic primar /439
            5.3.5. Sistemul mnezic episodic /439
   5.4.  Cateva semne de intrebare /440
6.  Modele explicativ-interpretative ale memoriei /443
   6.1.  Modele neurofiziologice /443
            6.1.1. Modele localizationiste /444
            6.1.2. Modele neuronale /445
            6.1.3. Modele biochimice si bioelectrice /447
   6.2.  Modele psihologice /449
            6.2.1. Modelul structural  /449
            6.2.2. Modelul nivelului de procesare a informatiilor/451
            6.2.3. Modelul memoriei de lucru /453
            6.2.4. Modelul modal al memoriei cu intrari multiple /456
   6.3.  Modele cognitiviste /458
            6.3.1. Modelul ACT* si ACT-R /459
            6.3.2. Modele conexioniste /461
7.  Memoria in viata cotidiana /464
   7.1.  Memoria si varsta /464
   7.2.  Memoria, inteligenta si reusita scolara /468
   7.3.  Memoria martorilor oculari /471
Bibliografie /473

Capitolul VI
IMAGINATIA, MECANISM PSIHIC DE COMBINARE SI RECOMBINARE A
INFORMATIILOR  /479
1.  Locul imaginatiei in psihologie /479
   1.1.  Paradoxuri si dificultati in conceperea imaginatiei /479
   1.2.  Cateva repere istorice /481
   1.3.  Imaginatia, intre afirmare si negare /485
2.  Delimitari conceptuale /487
   2.1.  Acceptiunile termenului de “imaginatie” /487
            2.1.1. Imaginatia ca formare sau ca producere de imagini /487
            2.1.2. Imaginatia ca mobilitate a spiritului /487
            2.1.3. Imaginatia ca experimentare mintala /488
            2.1.4. Imaginatia ca o combinatorica mintala /488
   2.2.  Definirea imaginatiei /489
   2.3.  Imaginatie si imaginar /491
3.  Caracteristicile si functiile imaginatiei /495
   3.1.  Caracteristicile imaginatiei – dincolode aparente /495
   3.2.  Functiile imaginatiei /500
4.  Locul si rolul imaginatiei in sistemul psihic uman /502
   4.1.  Imaginatie si senzatie /502
   4.2.  Imaginatie si perceptie /503
   4.3.  Imaginatie si gandire /504
   4.4.  Imaginatie si memorie /506
   4.5.  Imaginatie si afectivitate/motivatie /507
   4.6.  Imaginatie si personalitate /510
   4.7.  Scurte constatari concluzive /511
5.  Formele imaginatiei /512
   5.1.  Criteriile posibile de clasificare /512
   5.2.  Cateva forme ale imaginatiei /514
            5.2.1. Imaginatia substitutiva /514
            5.2.2. Imaginatia ascensionala /515
            5.2.3. Imaginatia sociala /516
   5.3.  Procedeele imaginatiei /517
Bibliografie /519

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu