09/08/2012

MANUAL DE PSIHOLOGIA COMUNITATII

Autor :
Bruna Zani, Augusto Palmonari                 
Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie :2003 

Traducerea Hanibal Stanciulescu 
ISBN  973-681-092-5
Nr pagini : 424 
Format 160 x 235
Pret : 29,50 lei


Descrierea editurii:
               Psihologia comunitatii este o disciplina care abia in anii din urma si-a precizat atit conceptele, cit si principalele sectoare si metode de interventie, caracterizata prin interesul aratat persoanelor vazute in contextul mediilor si sistemelor de viata, prin utilizarea cunostintelor dobindite in vederea unei schimbari orientate spre imbunatatirea calitatii vietii si a bunastarii populatiei. In acest sens, reprezinta in acelasi timp o arie de cercetare si o disciplina academica care pune bazele unei profesii asistentiale: un fel de punte intre domeniul psihologic si cel social, intre sfera privata si cea publica a experientei umane. Acest tip de cercetare necesita o implicare mai accentuata a psihologului ca „teoretician participant” si agent al schimbarii. Manualul de fata prezinta datele esentiale pentru un nou domeniu de studiu in mediul universitar romanesc, adresindu-se studentilor care urmeaza facultatile de psihologie si sociologie.

             Comunitatea se deosebeste de societate. […] Membrii unei societati  poseda in comun ceva ce le este dat, atribute pe care le mostenesc, pe cand membrii unei comunitati isi dobandesc caracteristicile printr-un effort constient si voluntar, prin asumarea destinului comun, prin relatii sociale personalizate, colorate si nuantate de istoria comuna, de mediu economic si cultural care creeaza contextul social-ideologic specific.  Comunitatea poate fi o localitate rurala sau un grup de localitati (comunitate teritoriala), o grupare profesionala, familia largita, membrii unei rezidente (camin, spital, internat), vorbitorii unui dialect (comunitate lingvistica), o asociatie. Poate desemna un tip de organizare a vietii sociale intr-un spatiu delimitat (cartier, bloc, mahala), dar si o retea de interese, structurata ierarhic. Comunitatea incurajeaza socializarea prin “fuziune partiala” (“noi studenti”, “noi sindicalisti” ), valorizeaza solidaritatea difuza a membrilor, acordarea sprijinului social, dar si participarea emotionala, ritualul care reuneste; ne apare astfel ca o totalitate de credinte, orientari valorice, interese.(Extras din prefata)


Cuprins:



Lista autorilor /11
Prefata (Adrian Neculau) /13

Introducere (Augusto Palmonari, Bruna Zani) /17
1. Sensul muncii cu persoanele /17
2. Cum se constituie un cadru disciplinar /20
3. Raspandirea psihologiei comunitatii in Italia /22

Capitolul 1
            Evolutia conceptului de comunitate in cultura occidentala (Piero Amerio) /25
l . Conceptduel comuni tate /25
2. Individualismul /26
3. Sentimentul si  natiunea /26
4. Comunitatea si societatea  /28
5. Comunitatea locala /32
6. “Human ecology" /34
7. Comunitatea si binele comun /3 8
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /39

Partea I
TEORTI SI METODOLOGII

Capitolul 2
            Modele teoretice in psihologia comunitatii (Bruna Zani) /43
l. Introducere / 43
2. Lectia lui Kurt Lewin /44
3. Perspectiva ecologica: principii teoretice si aplicatii practice  / 48
4. Barker si psihologia ecologica  /50
5. Contributia o rientdrisi istemicgei sintezalu i Murrell   /53
6. Ecologia dezvoltarii umane a lui Bronfenbrenner /54
7. Teoria crizei si modelul stresului psihosocial propus de Barbara Dohrenwend /57
8. Cateva observatii /59
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /60

Capitolul 3
            Instrumente conceptuale si metode de cercetare (Bruna Zani) / 61
1. Instrumente conceptuale /6l
     1.1. Prevenirea si promovarea bunastarii (well being) / 61
     1.2. “Empowerment”: concept si strategie /67
     1.3. Sistemele de sprijin social /73
     1.4. Principiul autoajutorarii si al ajutorului mutual / 78
2. Metode de cercetare  /85
     2.1. Profilul comunitatii /85
     2.2. Cercetarea epidemiologica /87
     2.3. Cercetare-interventie /90
     2.4. Design-urile cvasiexperimentale /93
     2.5. Cercetarea de evaluare /94
     2.6. Cercetarea caliativa / 98
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /100

Capitolul 4
            Formarea profesionistilor pentru munca in comunitate (Augusto Palmonari) / l0l
l . Int roducere /l0l
2. Patru teze asupra formarii profesionistilor care opereaza in domeniul social /102
     2.1. Formarea in vederea colaborarii interdisciplinare / l02
     2.2. Formarea la serviciu ca angajament liberconsimtit /103
     2.3. Formarea  ca instrument al inovatiei /103
     2.4. Formarea de baza si formarea la serviciu presupun metode diferite /105
3. ,,Formarea psihosociologica" in organizatii / 106
4. Un model psihosocial pentru actiunea fo rmativa / 109
     4.1. Trei concepte interdependente : informatia, cunoasterea, stiinta /l l0
     4.2. Sistemele de pregatire  /113
     4.3. Perspective deschise de modelul lui Monteil /124
5. Caracterul inovator si specific al formarii ,,la serviciu" /126
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /130

Capitolul 5
            Nasterea si dezvoltarea psihologiei comunitatii ( Forrest B. Tyler) /131
l . Int roducere /131
2. Precursorii: de la Pinel la Freud / 132
3. O deviere:  de la Freud pana la jumatatea secolului / 133
4. Semnele unei revolutii sociale: de la jumatatea secolului pana la ,,great society" /135
     4.1. Psihologia comunitatii /138
5. Consolidare, contraatac si restrictie: din 1970 pana la jumatatea anilor '80 /142
     5.1. Primii pasi / 143
     5.2. Dezvoltari ulterioare /145
     5.3. Integrare, implicatii si comentarii /156
6. Reevaluare, reinsertie, renastere sau schimbare de directie: de la jumatatea anilor ’80 pana in anii ’90 /157
     6.1. Anii'90 /161
7. Concluzii /163
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /165

Partea a II-a
STRUCTURI SI CONTEXTE

Capitolul 6
            Politica de welfare (Flavia Franzoni) /169
l. Introducere /169
2. Istoria si dezvoltarea welfare state /169
3. Criza si reproiectarea welfare state /174
4. ,,Statul serviciilor" in ltalia /177
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /180

Capitolul 7
            Serviciile vazute ca organizatii (Guido Sarchielli) / 182
l. Cunostinte de bun-simt /182
2. Unii termeni folositi pentru a vorbi de organizatii / 187
3. Niveluri de analiza ale comportamentului organizatoric /197
4. Procesele fundamentale dintr-o configuratie organizatorica /201
5. Dezvoltarea si declinul unei organizatii /206
6. Cum sa ne orientam in analiza unei organizatii furnizoare de servicii? /209
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /212

Capitolul 8
            Asumarea comunitara  a problemelor  (Tiziano Vecchiato) /213
l. Culturi de referinta pentru activitatea integrata in cadrul serviciilor /213
     1.1. Conditii pentru analiza problemelor /214
     1.2. Riscuri si patologii /215
     1.3. Mediile si factorii de influenta profesionala /217
2. Probleme care presupun o asumare comunitara a problemelor /220
     2.1. Varsta evolutiva /221
     2.2. Profesionalismul in evolutie /222
3. Spatii operative integrate  /223
     3.1. Circumscriptia sociosanitara /224
     3.2. Analiza unei comunitati /225
4. Subiecti si competente de interventie in comunitatea locala /228
     4.1. Costuri personale si sociale /229
     4.2. Public, social si institutional /230
     4.3. Asumarea problemelor varstei evolutive /231
     4.4. Persoanele: destinatare sau subiecti? /2 32
5. Asumarea profesionala si comunitara a problemelor /233
     5.1. Activitate profesionala si voluntara /233
     5.2. Limite, adica potentialitati /235
     5.3. Forme de stimulare a responsabilitatii centrate pe  probleme /235
     5.4. Asumarea sarcinilor la nivel comunitar si statul social / 237
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /238

Partea a III-a
DOMENII SI STRATEGII DE INTERVENTIE

Capitolul 9
            Activitatea psihologului in serviciile teritoriale (Bruna Zani) /241
l. Procesul de profesionalizare a psihologului /241
     l. l . Faza pre-profesionala (1945-1968) /241
    1.2. Faza de profesionalizare pre-institutionala (1968-1979) /244
    1.3. Faza legitimarii (din 1980 pina astazi) /249
2. Caracteristicile profesiei de psiholog / 252
     2.1. Obiectivele si metoda de lucru  /252
     2.2. Competente /252
     2.3. Destinatarii interventiei /2 55
3. Riscul aparitiei sindromului de burn-out /2 60
     3.1. Definitii, cauze si componente /261
     3.2. Fenomenul de burn-out este inevitabil? /2 65
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /267

Capitolul 10
            Grupul de lucru ca instrument operativ (Augusto Palmonari) / 269
l. Grupurile de lucru si functionarea serviciilor /269
2. Randament, decizii si socializare in grupurile de lucru / 273
     2.1. De ce grupul de lucru? Nu mai este productiva o activitate individuala serioasa? / 273
     2.2. Cum se iau hotarari in grupurile de lucru? / 274
     2.3. De ce intra in componenta unui grup de lucru anumite persoane, si nu altele /280
3. Unele observatii sintetice / 284
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /287

Capitolul 11
            Familia si minorii (Clede M . Garavini, Gabriella Bortolotti) /2 88
1. Familie si schimbare /288
2. Servicii sociosanitare /290
     2.1. Evolultia culturala si institutionala /290
     2.2. Operatorii /293
3. Aspecte metodologice /297
4. Interventiile /302
     4.1. Nivelul circumscriptiei /303
     4.2. Nivelul superior circumscriptiei (agentia USL a orasului Bologna) /306
     4.3. Observatii /307
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /308

Capitolul 12
            Adolescentii (Maria Luisa Pombeni) / 309
l. Adolescenta: fenomen istoric, proces psihologic sau conditie sociala /309
2. Psihologia comunitatii fata in fata cu adolescenta /3ll
     2.1. “Proiectul” ca instrument /3l l
     2.2. Insatisfactia ca problema /312
     2.3. “Prevenirea” ca obiectiv /314
3. Grupurile informale ca setting de interventie /316
     3.1. Semnificatia relatiiolor de prietenie in adolescenta /316
     3.2. Activitatea cu grupurile de strada /317
     3.3. Cateva puncte critice / 323
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /325

Capitolul 13
            Sanatatea mentala (Gianni De Plato,T ullia Toscani) /326
l. Introducere  /326
2. Periculozitate si cronicitate /327
3. De la supraveghere la cura /329
4. De la maladie la sanatate mintala /331
5. Psihologul dupa reforma /334
6. Modele organizatorice /336
7. Metodologia de lucru/337
8. Sistemul terapeutic /340
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /345

Capitolul 14
            Varsta a treia si batranetea (Patrizia Taccani) /346
l. Batrani “noi” si varstnici “mari” / 346
     1.1.Imbatranirea: perspective de dezvoltare individuala si relationala /3 49
     1.2. Structuri familiale diverse, necesitati diferite / 350
     1.3. Despartirea si moartea /351
2. Cum lucram cu batranii /352
     2.1. Batranul ca resursa in nucleul familial /352
     2.2. Munca, activitati socialmente utile, voluntariat /354
     2.3. Asociere, “losir”, invatare /355
3. Promovarea unei culturi “domiciliare”: munca in servicii /357
     3.1. Asistenta la domiciliu, comunitatea-adapost, miniapartamente protejate /357
     3.2. Centrele de zi /359
     3.3. Integrarea dintre sanitar si social in teritoriu: o problema deschisa /360
4. Ajutor pentru cei ce ajuta: grupurile de ajutor mutual /362
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /363

Capitolul 15
            Marginalizare, devianta si dependenta de droguri (RobertoMerlo) /365
1. Introducere /365
2. Conceptul de marginalizare / 366
3. Conceptul de devianta /367
4. Dependenta de droguri /370
     4.1. Interpretarea psihosomatica a toxicomaniei /370
     4.2. Lectura sistemica a toxicomaniei /371
     4.3. O interpretare clinico-antropologica /313
     4.4. Interpretarea epistemologica si politico-juridica /373
     4.5. Interpretari culturale ale fenomenului /374
5. Cer ol arep sihologuclo munitar .............. 3i-6
     5.1. Cura / 377
     5.2. Evaluarea si organizarea serviciilor / 380
     5.3. Prevenirea /381
     5.4. Abilitarea si reinsertia /382
     5.5. Actiunea asupra “efectelor” constructiei sociale a acestor fenomene /385
Concluzii /388
Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /388

Bibliografie /391
Index /417

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu