sâmbătă, 16 februarie 2013

SEGREGAREA URBANA.Separaţi dar împreună


Autor : Viorel Mionel        
Editura Universitara  
An aparitie :2012 
ISBN 978-606-591-359-2 
Nr pagini : 198 

Pret : 30 lei la Editura










Descrierea editurii:


Este destul de facil să enumeri lucrurile care par să aparţină oraşului. Scuaruri, parcuri şi pizzerii care clocotesc de oameni. Cafenele stradale şi restaurante etnice. Magazine universale elegante. Metrouri şi pasaje. Autobuze, tramvaie şi troleibuze. Trotuare neastâmpărate. Strigătele comercianţilor stradali. Zgomotul traficului. Zgârie-nori îndrăzneţi. Mall-uri şi parcuri industriale. Edificii sportive gigantice precum stadioanele. Oameni îmbrăcaţi nonconformist sau revoltător. Magazine stradale. Slum-uri, ghetouri, cartiere elitiste şi case închiriate. Cerşetori şi drogaţi. Clădiri îmbrăcate în praf şi funingine. Smog. Apa impură de la robinet. Nu trebuie uitate nici sălile de expoziţii, centrele de conferinţe, galeriile de artă sau spaţiile culturale. Colţul găştilor/bandelor, depozitele logistice şi noile centre media. Nici monumentele şi muzeele, ori aleile comerciale şi aeroporturile nu trebuie omise. Şi lista poate continua la nesfârşit. De asemenea, este destul de uşor să enumeri acele adjective care pot da un anumit sens pentru ceea ce sunt oraşele în general. Rapid, tare, zgomotos, îndrăzneţ. Divers, cosmopolit, superficial. Nenatural, inuman, anonim. Riscant, elegant, orbitor, periculos. Toate aceste cuvinte transmit ceva în funcţie de modul în care sunt experimentate şi percepute oraşele; în funcţie de modul în care sunt ele înţelese. Cu toate acestea, este destul de dificil să defineşti ce face un oraş să fie într-adevăr oraş, şi care sunt forţele care fac viaţa să fie cu adevărat urbană.
Lucrarea de faţă, evident, nu şi-a propus să definească oraşul sau să răspundă la întrebările legate de viaţa urbană în general ci, mai degrabă, doreşte să aducă, atât în atenţia specialiştilor, cât şi a nespecialiştilor, problema segregării urbane. Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul acestei analize are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism urban. Nu putem înţelege oraşul chiar şi alocându-i o mie de adjective sau enumerându-i lucrurile care par să-i aparţină. Enumerarea elementelor şi aprecierea lor nu ajută deloc. Ceea ce dă cu adevărat valoare unui oraş, este modul în care acesta funcţionează şi maniera în care funcţionalitatea lui mulţumeşte urbanii (locuitorii oraşului). Satisfacerea nevoilor psihice şi fizice creează premisa pentru ca locuitorii să nu caute un loc mai bun; contrar indivizii părăsesc locaţia pentru a duce o viaţă mai bună şi mai civilizată în alt oraş. Iată care sunt motivele pentru care auzim adesea că oraşele din ţările nordice sunt cele mai prielnice locuirii. Şi, totodată, motivul pentru care oamenii din jurlul nostru, locuitori ai Bucureştiului, vorbesc adesea de dorinţa aprigă de a pleca din oraş. Segregarea este prezentă în aproape toate oraşele lumii. Însă în unele dintre ele acţiunea ei este aproape insesizabilă, întrucât nu are atât de multe faţete de manifestare. Prin urmare, fără doar şi poate, unul dintre factorii care formează repulsii faţă de un oraş este şi segregarea urbană, element esenţial al geografiei urbane.
Deci ne confruntăm cu o problemă. În timp ce multe dintre temele care au încântat geografii urbanişti au fost abordate în lucrări de specialitate, segregarea urbană a fost considerată fie subscrisă altor probleme urbane (sărăcie, mobilitate, locuire, infrastructură tehnico-edilitară etc.), fie pur şi simplu lăsată deoparte, devenind astfel terenul de analiză al altor specialişti (sociologi în special, dar şi economişti, istorici, arhitecţi etc.). Astfel, un concept spaţial definitoriu pentru dinamica urbană a scăpat analizelor geografice, pierzându-se mult din calitatea studiilor întreprinse. Ca atare, în forurile decizionale urbane abia dacă se aminteşte de studiile şi cercetările geografice, întrucât ele sunt considerate adesea nepractice; întâietate căpătând celelalte domenii amintite, fapt care s-a repercutat şi asupra morfologiei şi structurii socio-spaţiale urbane actuale. Şi atunci, probabil, ne este mai uşor să înţelegem de ce Bucureştiul nu este mulţumitor pentru locuitorii săi. Cu alte cuvinte, trebuie precizat că segregarea urbană nu este literalmente singurul lucru ce-i lipsea geografiei urbane, însă este unul dintre cele mai importante. Structurile socio-spaţiale şi alegerile acestora generează baza dinamicii spaţiale într-o aşezare (atât urbană, cât şi rurală). Iar înţelegerea geografică a acestor forme spaţiale, poate completa golurile lăsate libere de celelalte ştiinţe, sau altfel spus, studiile geografice din domeniul segregării urbane pot îmbogăţii multi-disciplinaritatea abordărilor urbane în scop funcţional.
Importanţa cărţii Segregarea urbană. Separaţi dar împreună este dată în primul rând de noutatea subiectului pentru literatura naţională şi de analiza teoretico-metodologică a procesului de segregare privit într-o manieră integrată la nivel urban. Cumularea logică a conceptelor urbane şi sociale care mijlocesc segregarea, împreună cu filtrarea acesteia prin mai multe domenii ştiinţifice, urmate de tipologizarea formelor sociale şi spaţiale întâlnite în literatura de specialitate şi schiţarea celor mai importante cauze şi efecte urbane, au constituit un prim element în analiza lucrării. Iar în al doilea rând, valoarea acesteia rezidă din analiza concretă şi practică a cazului capitalei, unde elementele teoretice au fost riguros aplicate prin intermediul metodelor socio-geografice (calitative şi cantitative).
Un prim pas în dezvoltarea subiectului l-a avut motivaţia alegerii temei, care a stat în legătură cauzală cu modificările succesive petrecute după revoluţie în structura şi funcţionalităţile Bucureştiului, precum şi datorită faptului că astăzi cele mai multe oraşe sunt definite, nu prin omogenitate, ci mai degrabă prin eterogenitate (etnică, economică, funcţională etc.). Prefacerea continuă a spaţiilor urbane sub acţiunea directă a calităţii vieţii este o realitate socială şi geografică. Evoluţia spaţiilor urbane este generată de o serie de fenomene: segregarea socio-apaţială, gentrificarea, renovarea urbană, mobilitatea rezidenţială, precum şi altele. Zonele fie devin prea costisitoare din punct de vedere economic, generând eliminarea celor care nu îşi pot permite să locuiască într-o astfel de zonă, fie spaţiile nou create sunt greu accesibile anumitor categorii sociale. Tot acest complex de factori generează spaţii însemnate unde anumite clase sociale nu au acces sau din care anumiţi indivizi sunt excluşi. Vizibilă cu precădere după 1989, această dinamică a afectat şi Bucureştiul într-o manieră destul de intensă. A vorbi despre Ferentari astăzi fără a aminti de rromi, sărăcie şi delicvenţă, sau despre Cotroceni şi Primăverii fără a avea în minte populaţia bogată care locuieşte acolo, este ca şi când ai încerca să prezinţi capitala fără marile sale edificii culturale (Ateneul, Muzeul Naţional de Istorie a României, Biblioteca Naţională, Cercul Militar Naţional ş.a.) realizate sub oblăduirea lui Carol I, admiţând că acesta nu a avut niciun rol în evoluţia culturală a oraşului.
Mai mult, în condiţiile capitalismului şi democraţiei, fiecare este liber să aleagă unde doreşte să se localizeze. Un motiv în plus pentru interesul suscitat de această temă, a fost maniera în care diferite grupuri sociale se concentrează în spaţiu, nu numai în funcţie de venit, dar şi de etnie, rasă, educaţie sau religie. Pe de altă parte, curiozitatea ştiinţifică a stârnit interesul aflării răspunsului la întrebarea dacă şi în Bucureşti aceste forme de concentrare spaţială sunt prezente şi ce efecte generează ele? Astfel, scopul şi obiectivele lucrării au avut două dimensiuni. Prima dimensiune a fost aceea de a crea un cadru teoretic şi metodologic pentru viitoarele abordări ale segregării urbane, iar cea de-a doua s-a concentrat pe analiza cazului bucureştean conform metodologiei dezvoltate în prima parte a lucrării. Demersul ştiinţific a necesitat, după cum era şi normal, împrumuturi teoretice şi metodologice din alte ştiinţe. Practic cel mai important şi inedit element ştiinţific al acestei lucrări îl reprezintă analiza segregării urbane pentru cazul Bucureştiului. Totodată, analiza asupra segregării urbane cu aplicabilitate practică asupra Municipiului Bucureşti, aduce şi alte elemente de noutate pentru studiile în domeniu şi care se găsesc tratate pe larg în paginile cărţii. Ca atare, lucrarea de faţă, aşa cum am mai menţionat deja, capătă şi veleităţi practice dovedind reale modalităţi de aplicabilitate. Urmărind tendinţele, mutaţiile şi mobilităţile spaţiale postdecembriste ale capitalei la nivel social, coroborate cu mecanismele administrative şi politice ale autorităţilor, lucrarea de faţă poate oferi soluţii palpabile pentru o dinamică urbană viitoare, în care segregarea să fie din ce în ce mai mult diminuată. Printre efectele cele mai nedorite ale segregării ce îmbracă forme spaţiale se numără ghetourile şi slum-urile. Lipsa banilor şi a oportunităţilor îi împinge pe locuitorii ghetourilor şi slum-urilor spre ilegalităţi, consum de droguri şi violenţă. Totodată, lipsa educaţiei perpetuează agonia socială a acestor spaţii urbane. Pornind de la studii de acest gen, autorităţile locale trebuie să încerce eliminarea problemelor sociale cu cele mai mici costuri posibile şi fără a cădea în capcana „asistării sociale”. Cu alte cuvinte, luarea de măsuri se va baza pe zicala nu da peşte flămândului, ci dă-i undiţă şi învaţă-l să pescuiască. Neluarea de măsuri urgente pentru eradicarea sărăciei, înseamnă accelerarea dinamici spaţiale a populaţiei care locuieşte aici. În altă ordine de idei, neluarea de măsuri acum, înseamnă costuri mult mai mari pe viitor.

Cuprins:



Index figuri             9
Index tabele             11
Index foto                12

O ALTFEL DE VIZIUNE ASUPRA ORAŞULUI               13
INTRODUCERE    17
CONSIDERAŢII TEORETICE ASUPRA CONCEPTELOR SPAŢIALE ŞI CEL AL SEGREGĂRII 21
       Concepte utilizate în geografia socio-urbană    21
              Spaţiul urban             22
              Suburbanizarea          24
              Gentrificarea              25
              Zonarea urbană şi cartierul        26
              Fragmentarea spaţiului urban    32
              Congregarea sau coeziunea internă a grupurilor        33
       Segregarea urbană în perspectivă pluridisiplinară             35
              Istoricul cercetărilor şi evoluţia conceptului               36
              Definiţii şi terminologie             38

TIPOLOGIA SEGREGĂRII ÎN MEDIUL URBAN            41
       Segregare socială sau marginalizare socială?    41
              Segregarea rasială      43
              Segregarea etnică       44
              Segregarea socio-economică     46
              Segregarea confesională            48
              Segregarea educaţională            49
       Segregare geografică/fizică               50
              Slum-urile sau arhitectura de mahala         51
              Arhitectura arealelor urbane ocupate de populaţia cu venituri mari şi foarte mari      56

CAUZELE ŞI EFECTELE SEGREGĂRII URBANE           61
       Principalii factori generatori de disparităţi/disfuncţionalităţi urbane în apariţia segregării 61
              Inegalitatea veniturilor şi statutul socio-economic     62
              Sărăcia populaţiei      64
              Discriminarea            68
              Preferinţele personale                71
       Efectele segregării asupra mediului urban        72
              Calitatea locuirii şi a cartierelor  73
              Oportunitatea socială 75
              Efectele asupra comportamentului electoral               77
              Clasele sociale, delicvenţa şi apariţia culturii străzii (ghetoizarea culturii)  77
              Deşeurile şi poluarea mediului urban        79
              Starea de sănătate a locuitorilor din spaţiile segregate                79

DIMENSIUNI ŞI MODALITĂŢI DE CUANTIFICARE A SEGREGĂRII       83
       Uniformizarea  84
       Expunerea        85
       Centralitatea      87
       Gruparea          88

REPERE ISTORICE ŞI TOPONIMICE ALE SEGREGĂRII              91
       Situl. Apariţia şi evoluţia oraşului     91
              Cetatea, satul lui Bucur şi începuturile aşezării: apariţie, locaţie şi controverse          92
              Evoluţia aşezării până la nivel de târg        94
              Bucureştii. Dezvoltarea târgului, reşedinţă domnească şi capitală a ţării    97
              Situaţia Bucureştiului la sfârşitul sec. XIX şi începutul de sec. XX          99
              Bucureştiul în perioada 1920 — 1990       102
       Alogenii. Grupurile minoritare din Bucureşti    104
              Secuii/maghiarii         105
              Germanii sau nemţii  105
              Evreii         106
              Armenii     107
              Grecii        108
              Ţiganii/rromii            109
              Grupurile etnice de factură musulmană: turcii şi albanezii         109
              Grupurile minoritare slave: bulgarii, sârbii, polonezii, ruşii şi rutenii        109
              Etnicii occidentali: francezii, italienii, englezii, olandezii şi elveţienii         110
       Mahalalele sau expresia spaţială a grupurilor comunitare în arealul urban. Individualizarea unui tip istoric de
segregare 110
              Tipuri de mahalale     111
       Toponimia bucureşteană - evocare a tendinţelor segregaţioniste      113
              Toponimia stradală păstrată       113
              Toponimia stradală ascunsă, uitată sau pierdută        115

BUCUREŞTIUL DUPĂ 1989: EVIDENŢE EMPIRICE ŞI APARIŢIA UNOR NOI FORME SPAŢIALE
DE SEGREGARE  117
       Evidenţe empirice de ansamblu        117
       Tipologia locuinţelor bucureştene: posibilă cauză a segregării          118
              Locuinţele individuale 118
              Locuinţele mixte        122
              Locuinţele colective situate în imobile de tip bloc      123
       Distribuţia spaţială a populaţiei: de la educaţie la asistenţă socială    123
              Distribuţia spaţială funcţie de educaţie       124
              Distribuţia spaţială a şomerilor şi a persoanelor necalificate      125
              Distribuţia spaţială a persoanelor casnice şi a celor   întreţinute de stat sau de diferite organizaţii private 127
       Gentrificare şi autosegregare în Bucureşti        129
              Contraste urbane postdecembriste: gentrificare şi sărăcie 130
              Evoluţia creşterii preţurilor în spaţiile gentrificate. Dezvoltare imobiliară şi separarea claselor sociale      130
              Nivelul preţurilor locuinţelor în arealul central          133
              Nivelul preţurilor locuinţelor din marile habitate urbane 134
              Autosegregarea socio-economică în câteva spaţii intraurbane   136
       Dinamica socio-urbană a periferiei   136
              Consideraţii de ansamblu asupra noilor spaţii construite din periferie       136
              Locuinţele construite în primii ani postdecembrişti    137
              Circumstanţele apariţiei comunităţilor închise: între îngrădire şi comunitate 137
              Adaptarea locuinţelor la gusturile şi necesităţile elitei urbane    138
       Evidenţe empirice asupra câtorva ghetouri bucureştene    142
Ghetoul Zăbrăuţi     143
Ghetoul Aleea Livezilor 145
Ghetoul Iacob Andrei 149
Ghetoul Amurgului 150
Ghetoul Valea Cascadelor       151
Importanţa teoretică şi practică a ghetourilor bucureştene        152
       Dezvoltarea incipientă a unor slum-uri intraurbane          152
       Perspectivele apariţiei unui cartier China Town 154

PERCEPŢIA SEGREGARĂRII URBANE ŞI PREFERINŢELE REZIDENŢIALE 157
       Aprecieri generale asupra segregării urbane în Bucureşti 157
              Cât de segregată este capitala?   157
              Care sunt cartierele/zonele afectate de segregare?      158
       Distribuţia şi concentrarea spaţială a minorităţilor etnice şi rasiale 161
              Situaţia distribuţiei spaţiale a minorităţilor etnice şi rasiale pe sectoare administrative în 2002 161
              Percepţia concentrării spaţiale a minorităţilor etnice şi rasiale    162
              Corelaţia dintre percepţie şi recensământul populaţiei din 2002 /165
       Segregare vs. sărăcie în Bucureşti    165
              Cartierele/zonele afectate de sărăcie. Spaţii cu delicvenţă ridicată 165
              Rromii (ţiganii) şi sărăcia. Este minoritatea rromă cea mai segregată categorie socială din Bucureşti?      168
       Băgăţie vs. segregare în Bucureşti    169
              Cartierele/zonele ocupate de populaţia înstărită          170
              Motivaţia segregării persoanelor înstărite  172
       Segregare religioasă?        172
       Educaţia: cauză şi soluţie pentru segregarea urbană          173
       Segregarea în Bucureşti: între beneficii urbane şi probleme sociale 174
              Segregarea: proces care aduce beneficii urbane         175
              Problemele sociale: rezultatul segregării rezidenţiale 175
       Tipurile de segregare şi cauzele acestora          176
       Perspectivele socio-spaţiale ale populaţiei bucureştene     179
              Preferinţele rezidenţiale 179
              Separaţi dar totuşi împreună      181

POSTFAŢĂ           183
BIBLIOGRAFIE    191


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu