marți, 12 martie 2013

AUTISMUL. Teorie si interventie educationala



Autor :  Theo Peeters             
Editura Polirom
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie :2009
Traducerea Ana Ivasiuc
ISBN  978-973-46-1555-1
Nr pagini :360
Format 135 x 200
Pret :29,95  lei la Editura, 25,46 lei la elefant,19,50 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU



Descrierea editurii:
Volumul ofera o perspectiva teoretica asupra autismului si numeroase strategii practice de interventie pentru educatie si tratament, precum si marturii ale parintilor si ale unor persoane inalt functionale ce sufera de aceasta afectiune. Autismul. Teorie si interventie educationala este un studiu de referinta pentru toti specialistii care lucreaza cu copilul sau adultul cu autism – medici, psihologi, psihopedagogi, asistenti sociali, educatori – si o lectura utila pentru parinti.

Theo Peeters, licentiat in filozofie si literatura la Universite catholique de Louvain, master in comunicarea umana, la University of London, si in neurolingvistica, la Vrije Universiteit Brussel. A absolvit cursuri pentru programul psihoeducational TEACCH, la University of North Carolina, si este fondatorul Centrului de Educatie in Autism din Belgia. Din 1980 organizeaza traininguri si conferinte despre autism in numeroase tari din Europa si din afara continentului. A publicat articole si carti despre autism, dintre care Autisme: medisch en educatief  (in colaborare) si Autisme: van begrijpen tot begeleiden au fost traduse in mai multe limbi. Este editor asociat in domeniul autismului al editurii Sage, membru in comitetul stiintific al Autism Europe, the European association of parent organizations, si al International Associate Editors of „Good Autism Practice”.

Cuprins:


Prefaţă (Alois Gherguţ)  /11
Prefaţă (Georgeta Ciobanu) /15
Cuvântul înainte al unei mame (Carmen Ghercă)  /17

Capitolul 1. Autismul ca tulburare pervazivă de dezvoltare /21

1.Înţelegerea teoriei  /21
1.Ce este autismul ? Câte persoane suferă de autism?  /21
2.Clasa deficienţei mentale şi a tulburărilor de învăţare /24
3.Autismul nu este o boală psihică sau o psihoză  /27
4.„Nu pot” nu înseamnă „nu vreau”. Nu vorbim despre lipsă de motivaţie /29
5.What's in a word? Etichetele pot salva vieţi omeneşti /31
6.Părinţii au nevoie de claritate: un răspuns la întrebările părinţilor / 32
7.Prevenirea sau cel puţin înlăturarea neînţelegerilor părinţilor /34
8.Punctul de vedere al specialiştilor: copiii „diferiţi” au nevoie de un ajutor diferit /35
2.De la înţelegere la intervenţia educaţională /36
1.O tulburare pervazivă de dezvoltare solicită pe durata întregii vieţi asistenţa unei instituţii de îngrijire specializate în autism /36

Capitolul 2. Problema atribuirii de semnificaţii /39

1.înţelegerea teoriei.39
1.Cogniţia. Ce face creierul cu informaţia senzorială? /39
2.Autismul cu sau fără deficienţă mentală : care este diferenţa?  /40
3.Autismul şi deficienţa mentală. Aşteptări realiste legate de viitor /43
4. Autismul în combinaţie cu alte deficienţe. Autismul este punctul de la care trebuie să se pornească în demersul educativ  /45
5.Autism fără deficienţă mentală? Da şi nu /46
6.Experimente cognitive pentru copiii cu autism /48
7. Interpretarea percepţiilor: capacitatea limitată de a atribui semnificaţii  /49
8.O capacitate scăzută de a interpreta gesturile /54
9.Înţelegerea exprimării emoţiilor /56
2.De la înţelegere la intervenţia educaţională. Atribuirea semnificaţiilor intr-un mod diferit /58
1.Obiectele ca limbaj inteligibil  /59
2.O chestiune de politeţe : cel mai puternic se adaptează /62
3. Locuri stabile. „Unde ? ” Despre organizarea unei clase sau a unui modul de tip familial /63
4.Structurarea spaţiului  /66
5. Percepţia timpului: un traseu temporal vizibil. Cursuri de managementul timpului /76
6.Când? Vizualizarea modului în care decurge ziua /79
7. Întrebarea referitoare la durată: „Cât timp?”. Despre orarul de lucru şi alte scheme  /83
8.Despre cum se organizează o sarcină  /85
9.Recompease concrete ca mijloace de motivare. întrebarea „de ce? ”  /88
10.Întrebări frecvente legate de schemele descrise /90

Capitolul 3. Comunicarea /95

1.înţelegerea teoriei /95
1.Ecolalia în sine nu este o caracteristică a autismului  /95
2.Comunicarea şi stilul cognitiv  /101
3.Ce înseamnă „mare” ? Ce înseamnă „mic”? Un şoarece mare şi un elefant mic /103
4.Când spui „tu”? Când spui „eu”?  /105
5.Ecolalia ca tentativă de integrare   /107
6.Originea unei formule ecolalice este adesea necunoscută  /110
7.Dificultatea limbajului metaforic: a lua figurativul drept literal  /112
8.Limbajul ca expresie a gândirii fragmentare /113
9.Despre forme de comunicare /117
10. La ce foloseşte comunicarea ? O descoperire importantă pentru persoanele cu autism  /119
11.Vederea precedă (câteodată) vorbirea. Imaginile : cuvinte vizibile  /121
12.Funcţiile comunicării. Comunicarea ESTE ceea ce FACE   /123
13.Comunicarea - în regulă, dar cu cine şi unde?  /129
2.De la înţelegere la intervenţia educaţională /132
1.Modelul educaţional potrivit dezvoltării retardate este insuficient pentru oameni atât de diferiţi  /132
2.Sunt potrivite clasele mixte pentru persoanele cu autism?  /133
3.Nu doar simplificare, ci şi clarificare  /134
4.Cei carc gândesc în mod vizual au nevoie de suport vizual / 135
5.Incapacitatca de a înţelege sensul  /136
6.Primele litere ale alfabetului autist /138
7.Nu un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui grad mai mare de autonomie. Recapitulare şi perspective /141
8.Suportul vizual şi „educaţia şi învăţământul augmentative” : mijloace de eliberare / 142

Capitolul 4. Interacţiunile sociale  / 147

1.înţelegerea teoriei / 148
1.Deficienţe calitative în comportamentul social de tip reciproc / 148
2.„Autist”  /149
3.Theory of mind şi cecitatea socială  /152
4.Interacţiunile sociale timpurii la copiii normali şi la cei cu autism  /156
5.Viaţa ca o scenă. Un autist pe terenul de fotbal  /158
6.O triadă de tulburări: comunicare, interacţiune socială şi imaginaţie /162
7.Spectrul tulburărilor autiste (autismul şi tulburările înrudite). O încercarc de definire educativă a autismului  /170
2.De la înţelegere la intervenţia educaţionala /173
1.în multe instituţii există câte un Hector /173
2.Despre negativism, trepte de gradualitate şi forme de conştiinţă socială /176
3.Un studiu asupra abilităţilor sociale /181
4.Persoanele cu tulburări pervazive au nevoie de protecţie pervazivă. Observaţii despre integrare, normalizare şi segregare  /185
5.Preţuirea persoanelor cu deficienţe pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce o minoritate doreşte ca ele să fie /204
6.„Integrarea inversă” ca punct de plecare /208
7.Şi emoţiile ? 211
8.Conştiinţa socială şi sexualitatea. O introducere   /228

Capitolul 5. Probleme legate de imaginaţie /235

1.înţelegerea teoriei /236
1.Comportamente repetitive şi stereotipe. Un pattem limitat de interese. Deficienţe calitative  /236
2. Evitarea eşecului prin crearea propriei ordini. Persoanele cu autism caută semnificaţii /238
3. Dezvoltarea imaginaţiei la copiii normali şi la cei cu autism  /241
4. Iar şi iar: „dincolo de percepţie” ? Detaliul sau întregul? „Un puzzle intr-un puzzle” /243
5. Mişcări stereotipe. Obsesie persistentă legată de părţi ale obiectelor. Reacţii senzoriale neobişnuite  /246
6. Reacţii puternice de nemulţumire la schimbările din jur. Insistenţa de a urma aceleaşi rutine. Centre de interes în mod evident limitate. Obsesii în privinţa unui domeniu restrâns de interese /251
7. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin  /256
8. Despre joc. Ludic şi stereotip  /261
2.De Ia înţelegere la intervenţia educaţională /268
1. Înlăturarea stereotipiilor (şi a celorlalte probleme de comportament) ? Trebuie tratate cauzele, nu simptomele. Autismul ca aisberg /268
2. Un exemplu : tratamentul comportamentului repetitiv şi stereotip în cazul lui lonuţ - în mod stereotip, el duce la gură mâna şi tot felul de alte obiecte /272
3. Pentru cauze diferite - tratamente diferite /278

Anexă. Viorel  /297

Bibliografie /311

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu