sâmbătă, 23 martie 2013

MANUAL DE LINGVISTICA GENERALA



Autor : Emil Ionescu               
Editura All
Colectia Filologie/Lingvistica
An aparitie :2012
Editia a IV-a    
ISBN  978-606-587-011-6
Nr pagini :224
Format 165 x 235
Pret : 24,90 lei la Editura, 24,90 lei la elefant (17,90 lei ebook-ul)



 
Descrierea editurii:

 „Ceea ce nu putem sa nu remarcam este grija cu care autorul analizeaza diversele teze (generale sau specifice pentru anumite domenii) din perspectiva unei anumite metodologii a stiintei.
In felul acesta, lingvistica nu este vazuta ca un fel de insula neafectata de miscarea generala de idei din stiinta, ci devine o parte integranta a acesteia.“ - Prof. Dr. Doc. Emanuel Vasiliu, membru al Academiei Romane

Cuprins:
Introducere 11

Partea I: ÎNTEMEIEREA ŞTIINŢIFICĂ A LINGVISTICII 15

Capitolul I: LINGVISTICA ISTORICĂ
1. INTRODUCERE 15
2. METODA COMPARATIV-ISTORICĂ: STRUCTURĂ ŞI PRINCIPII 16
      2.1. Legile fonetice 17
      2.2. Complementarele legilor fonetice 18
            2.2.1. Schimbările fonetice “accidentale” 19
            2.2.2. Analogia 21
3. REZULTATELE OBŢINUTE PRIN APLICAREA METODEI COMPARATIV-ISTORICE 22
      3.1. Reconstrucţia 22
      3.2. Clasificarea limbilor 24
            3.2.1. Clasificarea limbilor după criteriul genealogic 24
            3.2.2. Clasificarea limbilor după criteriul tipologic 25
4. DEZVOLTĂRI ALE LINGVISTICII DIACRONICE: SEMANTICA ISTORICĂ 30
BIBLIOGRAFIE 38 Propuneri de aplicaţii 38

Capitolul al Il-lea : LINGVISTICA GEOGRAFICĂ
1. SCURT ISTORIC 40
2. PRINCIPIILE GEOGRAFIEI LINGVISTICE 41
      2.1. Chestiuni teoretice ale geografiei lingvistice 41
            2.1.1. Izoglosa 42
            2.1.2. Critica legilor fonetice 43
            2.1.3. Limbă şi dialect. Criterii de deosebire 43 BIBLIOGRAFIE 46

Capitolul al III-lea : METODĂ ŞTIINŢIFICĂ SI GÎNDIRE FILOSOFICĂ ÎN LINGVISTICA DIN SECOLUL AL XIX LEA
1. INTRODUCERE 47
2. ORGANICISMUL LINGVISTIC 48
3. WILHELM VON HUMBOLDT 50
4. PSIHOLOGISMUL LINGVISTIC 52
      4.1. Psihologismul “informal” 52
      4.2. Şcoala de la Leipzig: neogramaticii 53
5. ANTIPOZITIVISMUL LINGVISTIC 54 BIBLIOGRAFIE 59
Propuneri de aplicaţii 59

Partea a II-a: DOUĂ PERSPECTIVE ÎNNOITOARE ASUPRA LIMBII ŞI A COMUNICĂRII LINGVISTICE 61

Capitolul I: FERDINAND DE SAUSSURE
1. INTRODUCERE 61
2. EXIGENŢELE IMPUSE DE SAUSSURE ŞTIINŢEI LIMBII 62
      2.1. Autonomizarea epistemologică a lingvisticii 62
            2.1.1. Limbaj, limbă, vorbire 63
            2.1.2. Tezele lui Saussure despre conceptul de limbă 64
            2.1.3. Limba: un sistem DE SEMNE 68
                  2.1.3.1. Semnul lingvistic: determinaţiile sale 69
                        2.1.3.1.1. Semnul lingvistic este arbitrar 69
                        2.1.3.1.2. Semnul lingvistic este liniar 70
                        2.1.3.1.3. Semnul lingvistic este convenţional 70
                        2.1.3.1.4. Imutabilitatea şi mutabilitatea semnului lingvistic 71
                        2.1.3.1.5. Semnul este o entitate de natură psihică 72
                        2.1.3.1.6. Cîteva concluzii 72
            2.1.4. Limba: SISTEM de semne 72
                  2.1.4.1. Principiul ordinii sintagmatice 73
                  2.1.4.2. Principiul asociaţiei 74
                  2.1.4.3. Simultaneitatea funcţională a celor două principii 75
      2.2. Identificarea unităţilor lingvistice. Lingvistica, o ştiinţă a valorilor 75
            2.2.1. Clasificarea saussuriană a ştiinţelor 76
            2.2.2. Sincronic şi diacronic 77
            2.2.3. Lingvistica sincronică şi diacronică. Principii de lingvistică sincronică 80
                  2.2.3.1. Identitatea lingvistică 82
                  2.2.3.2. Realitatea lingvistică 82
                  2.2.3.3. Valoarea lingvistică 83
                        2.2.3.3.1. Valoarea lingvistică privită în aspectul ei conceptual 83
                        2.2.3.3.2. Valoarea lingvistică privită în aspectul ei material 84
                        2.2.3.3.3. Valoarea semnului considerat o totalitate 85
      2.2.4. Consecinţele metodologice ale teoriei valorii lingvistice 85
3. CONCLUZII 86 BIBLIOGRAFIE 86 Propuneri de aplicaţii 86

Capitolul al Il-lea: LEONARD BLOOMFIELD
1. INTRODUCERE 87
2. BEHAVIORISMUL: TRĂSĂTURI DEFINITORII 87
3. RECONSTRUCŢIA LIMBII LA BLOOMFIELD 89
      3.1. Formă lingvistică, formă gramaticală, formă lexicală. Lexicul 89
      3.2. Morfologia şi sintaxa. Gramatica 92
            3.2.1. Sintaxa: unităţile sintactice 93
                  3.2.1.1. “Forme propoziţionale” 94
                  3.2.1.2. Sintagmele 95
                  3.2.1.3. Substituţiile 96
            3.2.2. Morfologia 97
      3.3. Semantica. Tezele despre semnificaţie 98
      3.4. Fonetica practică: fonologia 100
4. UTILIZAREA LIMBAJULUI 101
5. CONCLUZII 102 BIBLIOGRAFIE 104 Propuneri de aplicaţii 104

Partea a III-a: LINGVISTICA SINCRONICĂ: DEPĂŞIREA DESCRIPTIVISMULUI TRADIŢIONAL 105

Capitolul I: FONETICĂ ŞI FONOLOGIE
1. FONETICA ŞI RAMURILE EI 107
      1.1. Fonetica acustică 108
            1.1.1. Proprietăţile semnalelor acustice 108
            1.1.2. Vibraţii simple şi complexe 111
      1.2. Fonetica articulatorie 112
      1.3. Fonetica neuroperceptivă 113
      1.4. Alfabetele foneticii 114
2. FONOLOGIA. SCHIŢĂ ISTORICĂ 115
      2.1. Unităţi segmentale: fonemul. Definiţia sa 116
            2.1.1. Trăsături distinctive 120
      2.2. Unităţi suprasegmentale 123
      2.3. Reprezentare fonetică şi reprezentare fonologică 124 BIBLIOGRAFIE 125
Propuneri de aplicaţii 125

Capitolul al Il-lea: MORFOLOGIA
1. INTRODUCERE 127
2. CRITERII DE CLASIFICARE UTILIZATE ÎN MORFOLOGIE 128
      2.1. Criteriul semantic 128
      2.2. Criteriul formal 130
      2.3. Criteriul relaţional 133
      2.4. Concluzii 137
3. OBIECTUL CLASIFICĂRII ÎN MORFOLOGIE: CUVÎNTUL SAU MORFEMUL ? 138
      3.1. Clasificarea morfemelor 139
      3.2. De la morfem la cuvînt: două definiţii ale cuvîntului 139
      3.3. Implicaţiile procedurale şi teoretice ale celor două definiţii ale cuvîntului 141 BIBLIOGRAFIE 143 Propuneri de aplicaţii 143

Capitolul al III-lea: SINTAXA
1. INTRODUCERE 145
2. CONCEPTUL DE SINTAXĂ TRADIŢIONALĂ, CARACTERISTICILE SALE 145
3. ALTERNATIVE 146
      3.1. Limitare şi extindere structurală 146
      3.2. Orientarea semantică excesivă (E. SEM) şi orientarea semantică normală (N. SEM) 149
      3.3. Sintaxă funcţională şi sintaxă categorială. Analiza sintagmatică 154
      3.4. Analitic şi sintetic. Sintaxa generativă şi transformaţională 158
            3.4.1. Metoda: model şi modelare 159
            3.4.2. Competenţă şi performanţă. Conceptul de recursivitate 160
            3.4.3. Tipuri de sintaxe generative 162
                  3.4.3.1. Automatele cu număr finit de stări 162
                  3.4.3.2. Modelul generativ al constituenţilor imediaţi 163
                  3.4.3.3. Sintaxe transformaţionale (G.T.) 165
      3.5. Stratificare şi nonstratificare 168
4. CONCLUZII 169 BIBLIOGRAFIE 169 Propuneri de aplicaţii 170

Capitolul al IV-lea: SEMANTICA
1. INTRODUCERE 172
2. LIMBAJ-OBIECT ŞI METALIMBAJ 173
      2.1. Semantica structurală 173
            2.1.1. Sem şi semem 1
                  2.1.1.1. Exigenţe impuse semelor 175
            2.1.2. Structura sememului. Semantem, clasem, virtuem. Nucleu semic şi seme contextuale 176
            2.1.3. Coerenţa semantică: izotopia 177
            2.1.4. Arhisemem, episemem 177
            2.1.5. Concluzii 178
      2.2. Semantica transformaţională 179
            2.2.1. Lexiconul 179
            2.2.2. Reguli de proiecţie (de amalgamare) 180
            2.2.3. Clasificarea propoziţiilor în semantica transformaţională 182
            2.2.4. Concluzii 184
      2.3. Semantica logică 184
            2.3.1. Scurtă prezentare istorică 184
            2.3.2. Morfologie, sintaxă şi semantică logică 185
                  2.3.2.1. Morfologia logică 185
                  2.3.2.2. Sintaxa logică 189
                  2.3.2.3. Semantica logică 192
            2.3.3. Concluzii 197 BIBLIOGRAFIE 198 Propuneri de aplicaţii 198

Capitolul al V-lea: DE LA STILISTICĂ LA PRAGMATICĂ
1. STILISTICĂ 200
      1.1. Condiţiile de apariţie a stilisticii lingvistice 200
      1.2. Constituirea stilisticii lingvistice 201
2. PRAGMATICA 205
      2.1. Concepţia lui Charles Morris 205
      2.2. Cercetările lui Emile Benveniste 209
            2.2.1. Analiza cuvintelor “pragmatice” 209
            2.2.2. Elemente de filosofie a limbajului 212
      2.3. Concepţia lui Austin 217
          2.3.1. Introducere 217
          2.3.2. Constatativ şi performativ 217
          2.3.3. Clasificarea enunţurilor performative 218
            2.3.4. Critica distincţiei constatativ/performativ 219
            2.3.5. Locuţionar, ilocuţionar, perlocuţionar 220
3. CONCLUZII 220

BIBLIOGRAFIE 221


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu