luni, 11 martie 2013

TEORIA ECONOMICA A CULTURILOR SI INSTITUTIILOR. Determinarea culturala a performantelor economice




Autor :  Paul Fudulu           
Editura Universitara  (click pentru a cumpara de la editura)
An aparitie :2007 
ISBN  978-973-749-132-9
Nr pagini : 239 

Pret : 20 lei




Descrierea editurii:
"Schimbarea fundamentală de perspectivă în abordarea regulilor şi a instituţiilor pe care o introduc prin această lucrare este următoarea: regula nu este un instrument ales prin acţiune comună pentru a modela o interacţiune umană, ci opţiunea individuală ordinară şi repetată produce spontan sau deliberat, dar în cadrul unor limite foarte stricte, reguli de interacţiune socială. Altfel exprimat: în mod primar sau fundamental nu există reguli ci doar opţiuni individuale între alternative; regula este în mod fundamental rezultatul unei situaţii de opţiune individuală. Regulile de interacţiune umană sunt rezultatul unor opţiuni individuale repetate când ceilalţi indivizi sunt, în relaţie cu un individ, oricare şi fiecare, o componentă alternativă a mediului exterior lui. Cu alte cuvinte, decantarea unei asemenea perspective este intim legată de schimbarea maximandului impus de cultura occidentală în interiorul căreia s-a născut teoria economică standard sau ortodoxă a prezentului: de la maximandul avuţie absolută la maximandul putere generală."
Autorul

Paul Fudulu este profesor universitar doctor in cadrul Universităţii din Bucureşti . A participat la numeroase programe de cercetare în SUA si Europa, timp de 4 ani.
A adus contributii originale la dezvoltarea stiintei economice, dintre care cea mai importantă constă în conceperea unei noi paradigme în cadrul căreia teoria economică standard (ortodoxă) devine un model particular corespunzător unei realităti sociale extremale. Paradigma a fost validată de cercetatori de reputatie internatională din Europa si SUA precum: Geert Hofstede, Viktor Vanberg, Peter Bernholz si Laureatul Nobel în Economie, James Buchanan. 
 
Cuprins:

INTRODUCERE   9

Capitolul I:
MAXIMANDUL PUTERE GENERALĂ  13
1.1. Maximandul putere generală  13
1.2. Tipurile fundamentale de personalitate umană  18
1.3. Interacţiunea indivizilor şi producţia de avuţie   23
Bibliografie    25

Capitolul II:
ŞTIINŢA SOCIALĂ ŞI MAXIMANDUL. MARI PERSONALITĂŢI ALE ŞTIINŢEI SOCIALE DESPRE MAXIMAND  27
II. 1. Marea confuzie şi irelevanţa teoriei economice neoclasice pentru ţările cu culturi neoccidentale   28
II.2. Argumente pentru maximandul putere generală  30
II.3. Sociobiologia despre maximand  31
      II.3.1. Sociobiologia şi puterea generală  31
      II.3.2. Sociobiologia şi principiul maximizării  33
      II.4. Filozofi, economişti şi sociologi celebri despre maximandul putere generală  35
Adam Smith  35
Thorstein Veblen  36
John Stuart Mill  38
Thomas Hobbes  40
Francis Fukuyama  41
Helmut Schoeck   43
Mauk Mulder  44
Geert Hofstede  44
Bibliografie  45

Capitolul III:
TEORIA ECONOMICĂ A FORMĂRII PREFERINŢELOR    47
III. 1. Raţiunile inexistenţei unei teorii economice a formării preferinţelor  47
III 2. Definirea satisfacţiei şi a preferinţelor  49
III.3. Teoria relaţiei inverse dintre costurile de oportunitate şi preferinţe  51
III.4. Regula compatibilităţii  54
III. 5. Gary Becker despre preferinţe  55
      III.5.1. Prezentarea descriptivă a teoriei lui Becker despre preferinţe  56
            Capitalul personal şi capitalul social  56
            Funcţia de utilitate extinsă şi funcţiile de subutilitate  57
III.5.2. Critica teoriei beckeriene a preferinţelor din perspectiva teoriei relaţiei inverse dintre costurile de oportunitate şi preferinţe  58
            ,, Ciudăţeniile beckeriene  58
            Ambiguitatea conceptelor de capital personal şi social  61
Bibliografie   62

Capitolul IV:
CULTURA ŞI PERFORMANŢA ECONOMICĂ  65
IV. 1. Definiţia economică a culturii  65
IV.2. Compatibilitatea definiţiei economice a culturii cu definiţia sociologică a culturii 70
      IV.2.1. Definiţia economică versus definiţia hofstediană a culturii  70
      IV. 2.2. Posibile critici  72
      IV. 2.3. Factorii predictivi ai indicatorului diferenţei de putere  73
IV. 3. Problema trust-ului    75
IV. 4. Determinarea culturală a performanţei economice  77
Bibliografie   80

Capitolul V:
FORMAREA ŞI EVOLUŢIA PREFERINŢELOR CULTURALE  81
V. l. Teoria hofstediană a formării preferinţelor culturale  81
V.2. Teoria Puterii Disponibile  84
      V. 2.1 Premise    84
      V.2.2. Modificarea puterii disponibile  85
      V.2.3. Modificarea preferinţelor culturale   88
V.3. Posibilitatea unei relaţii nemijlocite între performanţa economică şi mediul natural  91
V.4. Teorii ale relaţiei nemijlocite dintre mediul natural şi organizarea economico-socială   94
V.5. Mişcarea unidirecţională către culturi cu preferinţă mică pentru putere  100
      V. 5.1. Problema  100
      V. 5.2. Cauza principală a schimbărilor instituţionale şi culturale  101
            V. 5.2.1. Acţiuni foarte probabile ale comunităţii S  101
            V. 5.2.2. Acţiuni foarte probabile ale comunităţii L  104
V. 6. Către sfârşitul istoriei, egalitate fără libertate şi prosperitate?  106
Bibliografie   110

Capitolul VI:
MECANISME ALTERNATIVE ALE EVOLUŢIEI UNDIRECŢIONALE A CULTURILOR   113
VI. 1. De ce este dorinţa de recunoaştere cauza fundamentală a evoluţiei instituţionale
şi culturale?   114
VI. 2. Este eliberarea din sclavie o problemă de preferinţă sau o problemă de putere? 118
VI. 2.1. Mecanismul de eliberare hegelian  118
VI. 2.2. Legile naturale hobbesiene - rezultat al maximizării puterii generale
sub constrângerea egalităţii de putere  122
VI. 2.3. Mecanismul de eliberare hobbesian  129
VI. 3. Factorul intern al evoluţiei unidirecţionale a culturilor  131
VI. 4. Declinul omului  134
Bibliografie   136

Capitolul VII:
NATURA REGULILOR ŞI INSTITUŢIILOR  139
VII. 1. Regulile definite ca stereotipii ale costurilor de oportunitate  139
VII.2. Sursele costurilor de oportunitate  142
VII.3. Corespondenţa dintre stările de anarhie şi stările de ordine  144
VII.4. Alte aspecte de putere în regulile de circulaţie  145
VII. 5. Reguli care apar şi reguli care sunt create  146
VII.6. Reguli şi obiective  147
VII.7. în ce măsură putem noi ‘construi’ regulile?  148
VII.8. O definiţie relevantă a instituţiilor    151
VII.9. Instituţiile bisericii şi sistemului economic definite în termeni de costuri de oportunitate culturale 153
VII.9.1. Instituţia bisericii  153
VII.9.2. Instituţia sistemului economic  156
VII. 10. Orbirea culturală şi eşecul definirii regulilor şi instituţiilor de către teoria economică ortodoxă    159
VII. l 1. Orbirea culturală occidentală şi imposibilitatea unei definiţii de maximă cuprindere a instituţiilor  161
VII. 12. Orbirea culturală occidentală şi incompatibilităţile explicative  163
Bibliografie   166

Capitolul VIII:
OPŢIUNEA INSTITUŢIONALĂ  169
VIII. 1. Regula opţiunii instituţionale  169
VIII.2. Nivele de de handicapare culturală  172
VIII.3. Decalajul cultural-instituţional şi corupţia generalizată  175
VIII.4. Mecanismul de impunere  177
VIII. 5. Jocul dilema deţinuţilor şi reformele instituţionale  181
VIII. 6. Concluzii relevante pentru cazul României  186
Bibliografie   189

Capitolul IX:
TEORIILE ECONOMICE ORTODOXE ALE INSTITUŢIILOR ŞI EŞECUL ECONOMIC   191
IX. 1. Invariabilitatea valorică şi iminenţa teoriilor economice eronate  191
IX. 2. Inconsecvenţele valorice şi eşecul teoriilor economice ortodoxe ale eşecului economic  199
      IX. 2.1. Teoria costurilor de tranzacţie a lui Douglas North  199
      IX. 2.2. Teoria dependenţei de parcurs  202
Bibliografie   206

Capitolul X:
INSTITUŢIILE ŞI TEORIA EXTERNALITĂTILOR  207
X. 1. Teoria ortodoxă a extemalităţii  207
      X. 1.1. Paradoxul  207
      X. 1.2. Definiţii ortodoxe ale extemalităţii  209
X.2. Invalidarea ortodoxă a teoriei bunurilor publice  220
X.3. O perspectivă integratoare asupra extemalităţilor  224
      X.3.1. Aspecte relevante pentru o perspectivă integratoare  224
      X.3.2. Libertatea ortodoxă sau absenţa coerciţiei expost  227
      X.3.3. Libertatea ca absenţă a coerciţiei ex ante  229
X.4. De ce a fost transformat învăţământul american din privat în public?  231
      X.4.1. AdamSmith  232
      X. 4.2. Michael Katz  234
X. 5. Instituţiile şi extemalităţile  236
Bibliografie  :  237

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu