09/03/2013

TRATAT DE DIDACTICA MODERNA


Coord :
Musata Bocos, Miron Ionescu,                 
Editura Paralela 45 
Colectia Pedagogia XXI
An aparitie :2009, 2017
Editia a II-a
ISBN  978-973-47-2481-9
Nr pagini :456
Format 140 x 200
Pretul la data postarii : 30 lei la Editura38 lei la libris



Descrierea editurii:

        Tratatul de didactica moderna este rezultatul cercetarii stiintifice intreprinse de un grup de cadre didactice de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, aflat sub coordonarea a doi prestigiosi profesori universitari, Miron Ionescu si Musata Bocos.
Aparitia unei asemenea lucrari de referinta era extrem de necesara: realitatile scolii romanesti i-au pus pe practicienii educatiei fata in fata cu importul a numeroase idei, teorii sau experiente noi, a caror implementare nu a fost lipsita de riscul distorsiunilor si a caror integrare in experientele deja consacrate a generat, alaturi de alti factori, chiar disfunctii ale limbajului pedagogic (ambiguitatea unor concepte, reducerea sau amplificarea nepermisa a sferei unor notiuni, cliseizarea unor sintagme etc.). Autorii si-au propus, asadar, sa vina in sprijinul practicienilor prin reglarea incarcaturii informationale a discursului pedagogic-educational, recurgand sistematic la clarificarea conceptelor si a definitiilor, si prin inventarierea unor modalitati si strategii coerente de ameliorare a practicii instructiv-educative. Astfel, Tratatul se constituie intr-un instrument de lucru complet si competent, care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca celor interesati de formarea continua. 

Cuprins:
ARGUMENT /13

CAPITOLUL I
De la paradigma comeniană la didactica modernă /19
I.1.Paradigma comeniană a didacticii /19
I.2.Continuatorii operei lui Comenius şi evoluţia didacticii in diacronie /21
I.3.Instrucţia şcolară - proces aleatoriu/neunivoc /27
I.4.Analiza pedagogică a conceptului „didactica” /31
I.4.1.Obiectul de studiu al didacticii /31
I.4.2.Funcţiile didacticii /33
I.4.3.Didactica şcolară - componenta a didacticii generale /34
I.4.4.Didactica universitară o necesitate stringenta /37
I.4.5.Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe /40
I.4.6.Repere istorice relevante /41
I.5.Curente noi în didactica în secolul al XX-lea şi îneputul secolului al XXI-lea /43
I.6.Paradigme şi orientări actuale în didactică /47
Bibliografie /52

CAPITOLUL II
Procesul de învăţământ - experienţă, rutină şi creativitate didactică /55
II. 1.Procesul de învăţământ - abordare sistemică /55
II. 2.Componentele principale ale procesului de învăţământ şi interdependenţele dintre ele /57
II.3.Organizarea didactică a ofertei de informaţie /61
II.3.1.Activitatea de predare şi teoria prototipurilor /61
II.3.2.Predarea - act comunicaţional /64
II.3.3.Repere psihogenetice /66
II.3.4.Volumul atenţiei şi volumul memoriei imediate /70
II.3.5.Organizarea conţinutului secvenţei de predare72
II.4.Radiografia procesului de învăţare /75
II.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală /76
II.4.2. Învăţarea: aspectul procesual /78
II.4.2.1. Învăţarea motorie /79
II.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale /81
II.5.Dinamica situaţiei de învăţare /85
II.6.Metacogniţia - implicaţii în procesul didactic /91
II.6.1.Caracterizare generala /91
II.6.2.Analiza situaţiei de învăţare din perspectivă metacognitivă /94
II.6.3.Finalităţi ale educaţiei metacognitive /98
II.7.Valenţe formative ale procesului de învăţământ /101
Bibliografie /107

CAPITOLUL III
Principiile didacticii - în viziunea teoriilor constructiviste /111
III. 1. Caracteristicile generale ale principiilor didacticii /111
III .1.1. Caracterul general-normativ /111
III. 1.2. Caracterul sistemic /112
III.1.3.Caracterul dinamic, deschis /112
III.2. Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării /113
III.2.1.Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei /113
III.2.2.Principiul luării în considerare in procesul de predare-învăţare a diferenţelor interindividuale în funcţionarea metacogniţiei /118
III.2.2.1.Particularităţi ale metacogniţiei la elevii cu dificultăţi de învăţare şi la elevii cu dizabilităţi cognitive /123
III.2.2.2.Principiul relaţionării stilului de predare cu stilul de învăţare al elevilor /125
III.2.3.Principiul învăţării prin acţiune /127
III.2.4.Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale /133
III.2.4.1.Componentele de achizitie /134
III.2.4.2.Componentele performanţei  /134
III.2.4.3.Metacomponentele /134
III.2.5.Principiul dezvoltării motivaţiei pentru învăţare /137
III.2.5.1.Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elev ilor /137
III.2.5.2.Evaluarea motivelor învăţării /137
III.2.5.3.Dezvoltarea impulsului cognitiv /138
III.2.5.4.Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei /139
III.2.5.5.Dezvoltarea motivaţiei cognitive /139
III.2.5.6.Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene /140
III.2.5.7.Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interdependenţă cu capacitatea de trăire autentică şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor /140
Bibliografie /141

CAPITOLUL IV
Obiectivele procesului de predare-învăţare /145
IV. 1. Punerea problemei /145
IV.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice /146
IV.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv /150
IV.4. Principii de stabilire a taxonomiilor /150
IV.4.1. Principiul didactic /150
IV.4.2. Principiul psihologic /150
IV.4.3. Principiul logic /151
IV.4.4. Principiul funcţional-integralist /151
IV.4.5. Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor domenii /151
IV.5. Aportul psihologiei cognitive pentru un învăţământ strategic  /154
IV.6. Dezvoltarea proceselor metacognitive - obiectiv formativ esenţial pentru optimizarea predării-invăţării /156
IV.7. Operaţionalizarca obiectivelor pedagogice /159
IV.7.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor /160
IV.7.1.1. Criteriul modificării calitative /160
IV.7.1.2. Criteriul condiţiilor de realizare /160
IV.7.1.3. Criteriul reuşitei /161
IV.7.2. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice  /164
IV.7.2.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare /164
IV.7.2.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învâţării /165
IV.7.2.3. Funcţia de evaluare /165
IV.8. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional /166
Bibliografie168

CAPITOLUL V
Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului /171
V.1. Conceptul de ,.curriculum” - semnificaţii, evoluţii şi dezvoltări in diacronie /171
V.2. Dimensiunile şi ipostazele curriculumului /173
V.3. Tipologii curriculare /174
V.4. Repere strategice de elaborare a curriculumului /177
V.5. Conţinutul învăţământului - vector al curriculumului  /179
V.6. Produsele curriculare /186
V.7.Coordonatele majore ale reformei curriculare din România /191
Bibliografie /196

CAPITOLUL VI
Strategiile didactice - moduri integrative de abordare şi acţiune /197
VI.1. Strategie şi tactică - esenţă şi operaţionalizare în context didactic /197
VI.2. „Strategie de instruire” şi „strategie de autoinstruire” /198
VI.3. Raportul biunivoc dintre strategiile de instruire/autoinstruire şi metodele didactice /200
VI.4. Caracterizarea strategiilor de instruire autoinstruire /202
VI.5. Posibile taxonomii ale strategiilor de instruire/autoinstruire /203
VI.6. Clasa virtuală /205
VI.6.1. Noile tehnologii - interferenţe didactice /205
VI.6.2. Modificări paradigmatice produse de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării /207
VI.6.3. Realitatea virtuală /208
VI.6.4. e-Leaming /210
VI.6.5.Clasa virtuală - aplicaţie didactica de e- leaming /212
VI.7.Exigenţe privind alegerea şi utilizarea strategiilor didactice /213
Bibliografie /217

CAPITOLUL VIl
Metodologia didactică —orientări, metode, abordări creative /219
VII.1. Precizări terminologice /219
VII.2. Metoda de învăţământ - esenţa şi valoarea sa pedagogică. Funcţiile specifice /222
VII.3. Elementul semiotic şi operator în metodologia didactică /227
VII.4. Direcţii de modernizare a metodologiei didactice /229
VII.4.1.Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice /230
VII.4.2. Diversificarea metodologiei didactice /231
VII.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor /232
VII.4.4. Acccntuarca caractcrului practic-aplicativ al metodelor didactice /232
VII.4.5. Reevaluarea metodelor  „tradiţionale” /233
VII.4.6. Asigurarea relaţiei dinamice „metode - mijloace de învăţământ”  /233
VII.5. Posibile taxonomii ale metodelor de învăţamant /233
VII.6. Activizarea elevilor - condiţie sine qua non a creşteii randamentului şcolar /238
VII.6.1. Esenţa activizării /238
VII.6.2. Exigenţe ale activizării /239
VII.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare /239
VII.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor /241
VII.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării /242
VII.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi productive de activizare /243
VII.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ /243
VII.7.1. Abordarea euristică /243
VII.7.2. Problematizarea /244
VIl.7.3. Învăţarea prin descoperire /247
VII.7.4. Modelarea /250
VII.7.5. Algoritmizarea /253
VII.7.6. Munca în grup /254
VII.7.7. învăţarea prin cercetare /256
VII.7.8. Învăţarea colaborativă /256
VII.7.9. Învăţarea prin cooperare /257
VII.7.10. Proiectul/terna de cercetare /258
VII.7.11. Experimentul /258
VII.7.12. Studiul de caz /261
VII.7.13. Jocul de rol /264
VII.7.14.Învăţarea pe simulatoare didactice  /269
VII.8.Exigenţe privind selectarea şi utilizarea metodelor didactice /269
Bibliografie /271

CAPITOLUL VIII
Mijloacele de învăţământ - resurse ale instrucţiei şi autoinslrucţiei /273
VIII.1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul instructiv-educativ /273
VIII.1.1.Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /273
VIII. 1.2. Mijloace de învăţământ şi evoluţia lor în plan diacronic /274
VIII.1.3. Funcţiile mijloacelor de învăţământ /276
VIII. 1.4. Încercări de clasificare a mijloacelor de învăţământ /278
VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire - componentă a mijloacelor de învăţământ /281
VIII.2.1. Esenţă şi caracterizare generală /281
VIII.2.2. Trăsături ale mijloacelor tehnice de instruire /283
VIII.2.3. Posibile taxonomii ale mijloacelor tehnice de instruire /284
VIII.2.3.1. Mijloace tehnice vizuale /285
VIII.2.3.2. Mijloace tehnice audio /288
VIII.2.3.3. Mijloace tehnice audio-vizuale /288
VIII.3. Direcţii de modernizare a mijloacelor de invaţamant /289
VIII.4.Exigenţe psihopedagosice privind selectarea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ /290
VIII.5. Necesitatea pregătirii corpului profesoral pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire /293
Bibliografie /295

CAPITOLUL IX
Demersuri tipice şi creative în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /297
IX.1. Precizări terminologice /297
IX.2. Formele de organizare a procesului didactic - abordare diacronică /299
IX.3. Tipologia formelor de organizare a procesului didactic – abordare sincronică /304
IX.4. Lecţia - formă de activitate a binomului profesor-elev /308
IX.4.1. Definirea conceptului „lecţie“ /308
IX.4.2. Caracterizarea psihopedagogica a lecţiei (virtuţi şi servituţi) /310
IX.4.3. Taxonomia lecţiei. Categorii şi variante de lecţii /311
IX. 5. Proiectarea demersurilor instructiv-educative la nivel micro /316
IX.5.1. Ce este proiectarea didactică? /316
IX.5.2. Ce presupune proiectarea didactică la nivel micro? /318
IX.5.3. Proiectul de lecţie activitate didactică - prezentare generală şi structură /326
IX.6. Alternative pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din România /329
IX.6.1. Pedagogia Waldorf /329
IX.6.2. Educaţia Montessori /330
IX.6.3. Alternativa Step by Step /331
IX.7.Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei/activilăţii didactice /332
IX.7.1. Eşantioane şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice /332
IX.7.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor /334
IX.7.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare /334
IX.7.2.2. Indicatori de reuşită a lecţiei /341
IX.7.2.3. Feedbackul şi obţinerca lui în lecţie /343
IX.7.2.4.Stabilirea grupurilor de reuşită şcolara /344
Bibliografie /348

CAPITOLUL X
Computerul în activitatea binomului profesor-elev /351
X.1. Înşiruirea programată - premisă a instruirii asistate de computer /351
X.1.1.Instruirea programată abordare diacronică /351
X. 1.2. Analiza pedagogică a instruirii programate: principii, tipuri de programe, elaborarea programului, manualul programat /352
X.2. Informatică şi învăţământ. Introducerea computerului în activitatea didactică /366
X.3. Valenţe psihopedagogice ale instruirii asistate de cornpuler /368
X.4. Tehnicile informaţionale computerizate, instruirea asistată de calculator şi învăţarea multimedia /370
X.5. Multimedia în şcoală - implicaţii psiliopedagogice /375
X.6.Exigenţe privind utilizarea calculatorului în scop didactic. Cerinţe psihopedagogice care asigură integrarea computerului în instrucţie şi autoinstrucţie /376
Bibliografie /381

C APITOLUL XI
Evaluarea activităţii diadei profesor-elev (elemente de docimologie didactică) /383
XI.1. Semnificaţia evaluării didactice la macronivel şi la micronivel /383
XI.2. Conceptul operaţional de evaluare didacticii la micronivel /384
XI.3. Funcţiile verificării şi evaluării /387
XI.3.1. Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire  /387
XI.3.2. Măsurarea progresului realizat de elevi /387
XI.3.3. Valoarea motivationala a evaluăii /388
XI.3.4. Suport al autoevaluării, al formării conştiintei de sine /388
XI.3.5. Factor de reglare a instrucţiei şi autoinstrucţiei /389
XI.3.6. Funcţia predictivă /prognostica /389
XI.3.7. Funcţia diagnostica /389
XI.3.8. Funcţia de selecţie/de discriminare /389
XI.4. Formele evaluării /390
XI.5. Metode de verificare şi evaluare /391
XI.5.1. Observaţia curentă /392
XI.5.2. Chestionarea sau examinarea orala /392
XI.5.3. Probele scrise, grafice, practice, cu aiutorul maşinii ete /394
XI. 5.4. Portofoliul /395
XI.6. Procesul de evaluare şi notare /397
XI.7. Semnificaţia notei şcolare pentni elevi /400
XI.8. Divergenţele în notare şi sursa acestora /402
XI.8.1. Divergenţe în notare. Date experimentale /402
XI.8.2. Metode de reducere a divergenţelor in notare /403
XI.8.2.1. Baremul /403
XI.8.2.2. Armonizarea scărilor de notare /405
XI. 8.2.3. Testul docimologic /405
XI.9.Controverse: „Pedagogia curbei lui Gauss” – „Pedagogia curbci în J” /409
Bibliografie /413

CAPITOLUL XII
Cercetarea pedagogică - factor de progres în instrucţie şi educaţie /415
XII.1.Necesitatea investigării ştiinţifice a fenomenelor educaţionale /415
XII.2. Tipologii ale cercetării pedagogice /418
XII.3. Caracterizarea cercetării pedagogice /419
XII.4. Cercetarea-acţiune  -  un model provocator /420
XII.5. Demersuri specifice in proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi valorificarea cercetărilor pedagogice /423
XII.6. Câteva elemente relevante pentru epistemologia cercetării pedagogice /443
Bibliografie /447

SUMMARY /450
RESUME /453

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu