miercuri, 13 martie 2013

TRATAT UNIVERSITAR DE PSIHOLOGIE JUDICIARA.Teorie si practica



Autor : Ioana-Teodora Butoi, Tudorel Butoi                
Editura Phobos
An aparitie :2003

Format 130 x 200
Anticariat
Download pdf  pe scribd
Re-editare la editura Solaris Print, 2011, 41 lei la librarie.net





Cuprins:



In loc de prefaţă: opinii ale unor specialişti  /13
Introducere  /16

Cap. I - Repere orientative ale definirii psihologiei judiciare pe terenul dreptului

1.Scurt istoric  /21
   1.1.1. Analiza asupra evoluţiei şcolii româneşti de psihologie judiciară /21
   1.1.2. Stadiul psihologiei judiciare în plan mondial 23
1.2. Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul problematicii dreptului /26
1.3. Exigenţele psihologiei judiciare faţă de actul de justiţie. Definiţia psihologiei judiciare /28
1.4. Obiectul psihologiei judiciare şi conexiunile interdisciplinare /30
   1.4.1. Conexiunile psihologiei  judiciare cu psihologia generală, cu psihologia socială şi cu alte ramuri ale psihologiei  /32
   1.4.2. Conexiunile psihologiei  judiciare cu diferite ramuri ale ştiinţelor juridice  /35

Cap. II -Actul infracţional din perspectivă exploratorie
(Exemplificări pe cazuistică specifica crimelor cu mobil sexual)

2.1. Actul infracţiunal din perspectivă exploratorie („scena crimei"' - perspectiva psihologică  asupra interpretării comportamentelor umane cu finalitate criminogenă - personalitatea făptuitorului şi amprenta psihocomportamcntală - „profiling crime") - „Serial killers“  /37
2.2. Componenţa psihologică: motivul şi raţiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare) /40
2.3. Determinarea motivaţiei  /40
2.4. Infractorii organizaţi (cei care îşi premeditează acţiunea) şi infractorii neorganizaţi (cei care nu-şi premeditează acţiunea) /41
2.5. Infracţiunea premeditată (predilect finalizată de psihopatul sexual)  /41
2.6. Infracţiunea nepremeditată (predilect finalizată de psihotici) /41
2.7. Clasificări   /44
2.8. Violenţa interpersonala   /44
2.9. Atacul cu viol si/sau sodomia  /44
2.10. Devianţa orientată către atac /45
2.11. Crima în serie /45

Cap. III - Personalitatea infractorului  (Particularităţi tipologice. Factori conjuncturali - Situaţie declanşatoare - Cuplul penal „victimă-agresor“ - Trecerea la act)

3.1. Concepte, tipologii, particularităţi /49
3.2. Conceptul de personalitate în psihologia judiciară   /53
3.3. Componentele personalităţii  /57
3.4. Trăsăturile personalităţii /58
3.5. Tipuri de personalitaie /59
   3.5.1. Tipologia lui C. G. Jung  /59
   3.5.2. Valoarea tipologiilor /60
3.6. Personalitatea infractorului recidivist / 60
3.7. Particularităţile psihologice ale diferitelor categorii de infractori  /62
3.8.Cuplul penal victimâ-agresor (identificarea agresorilor si autoprotecţia victimală) /65
   3.8.1. Psihologia victimei - sursă orientativă în conturarea de versiuni, ipotezeşi cerc de bănuiţi  /65
   3.8.2. Strategii preventive şi de contracarare a victimizării / 67

Cap. IV - Exigenţele psihologici judicicare din perspectiva personalităţii martorului
şi forţei probante a mărturiei

4.1.Instituţia martorului şi a mărturiei  /72
   4.1.1. Martorul si mărturia din perspectiva principiului aflării adevărului în procesul judiciar  /72
   4.1.2. Consideraţii  juridice vizând forţa probantă a mărturiei / 73
   4.1.3. Consideraţii psihologice vizând martorul în demersul judiciar (jurământul de martor; comentariu psihologic) /76
4.2. Eveniment judiciar. Eveniment testimonial. Mărturia - proces psihologic /78
   4.2.1. Recepţia senzorială a evenimentului judiciar /78
   4.2.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens   /90
   4.2.3. Memorarea evenimentului judiciar. Stocarea informaţiei în raport cu dinamica uitării /91
   4.2.4. Redarea - reactualizarea evenimentului judiciar. Evenimentul testimonial  /95
4.3. Perspectiva magistratului asupra aprecierii forţei probante a mărturiei /101
   4.3.1. Izvorul mărturiei din punct de vedere al sursei  /101
   4.3.2. Mărturia din perspectiva legăturii martorului cu pricina şi cu părţile în proces /103
4.4. Repare particulare vizând mărturia şi martorul /108
   4.4 1. Martorul persoană minoră. Aspecte psihologice ale etiologici minciunii în comportamentul juvenil  /108
   4.4.2 Psihologia martorului minor  / 109
   4.4.3. Probleme tactice cu privire la ascultarea minorilor  /110
   4.4.4 Mărturia între bună şi rea-credinţă   /117
      4.4.4.1. Martorul de bună-credinţă. Consecinţele disfuncţionale din perspectiva factorilor psihologici (Iluziile. Martorul în eroare. Martorul mincinos)  /117
      4.4.4.2. Protecţia martorilor - perspective juridice si psiho-soriale /124
         4.4.4.2.1.Martorul între vulnerabilitate şi protecţie. Cazuistica exemplificativă comentată    /124
         4.4 4.2.2. Protecţia martorului - exigenţa complexa a justiţiei contemporane /125
         4.4.4.2.3.Colaborarea  internaţionala în materia protecţiei martorilor  /127
   4.4.5.Mărturia din perspectiva structurii caracteriale a martorului şi a mediului de provenienţă.
Mentalităţi .Cutume. Oiceiuri   /128
   4.4.6.Marturia şi concordanţa conţinuturilor / 132
   4 4.7. Mărturia şi contradictorialitatea continuturilor /135
   4.4.8.Reguli şi procedee tactice aplicate in ascultarea martorilor. Strategii şi atitudini în identificarea şi contracararea martorului de rea credinta / 139
   4.4.9.Rationamente (deductii/inductii). Analogii. Interpretari asupra continutului mărturiei  /142

Cap. V - Psihologia interogatoriului judiciar - Ancheta
(personalitatea umană în raporturi de opozabilitate şi confruntare)

5.1. Noţiuni introductive - distincţii şi conotaţii asupra interogatoriului judiciar din perspectiva adunării dovezilor (urmărirea penală din perspectivă psihologică)  /148
5.2. Investigarea personalităţii din unghiul observaţiei comportamentului expresiv /155
5.3. Problematica psihologică a relaţiei anchetator - anchetat  /162
   5.3.1. Contactul interpersonal în biroul de anchetă judiciară /163
   5.3.2. Comunicarea non-verbală - reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi  confruntare  /166
   5.3.3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare /168
5.4. Etape şi strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului  /169
   5.4.1. Etapele ascultării învinuitului sau inculpatului /169
   5.4.2. Strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului (bănuitului)  /171
5.5. Sondarea sentimentului de vinovăţie /179
5.6. Elemente explicative privind procesele psihologice post-infracţionale  /181
5.7. Elemente de psihologie a infractorului din perspectiva tipologiilor umane. Contracararea atitudinilor de rezistenţă la interogatoriu  /183
5.8. Coordonatele psihologice ale recunoaşterii comiterii faptei. De la refuzul recunoaşterii Ia
mărturisire  /184
5.9. Aspecte psihologice privind calităţile personale ale anchetatorului /191
5.9.1.Calităţile psiho-intelectuale şi moral-afcctive ale anchetatorului  /192
5.10. Intima convingere /198
5.11. Modele de conduită şi tipuri de anchetatori  /199

Cap. VI - Simptomatica comportamentului simulat - aparent - inaparent pe terenul duplicităţii - detecţia matricei infracţionale - tehnica „lie detector”

Secţiunea I - Comportamentul infracţional din perspectivă psihologică
   6.1.1. Consideraţii de psihologie judiciară asupra vinovăţiei ca atitudine psihică şi realitate
juridică   / 203
   6.1.2. Matricea infracţională (culpabilizatoare). Matricea morală din perspectiva
contradictorialităţii   /204
   6.1.3. Comportamentul infracţional din perspectiva reperelor sale psihologice  /205
      6.1.3.1. Dinamica secvenţelor comportamentale  /205
      6.1.3.2. Etiologia suportului psihologic  /207
   6.1.4. Matricea morală   /209

Secţiunea II - Comportamentul simulat - indici şi indicatori orientativi în selecţia cercului de bănuiţi
   6.2.1. Noţiuni şi definiţii asupra comportamentului simulat  /210
   6.2.2. Exprimarea aspectului inaparent în comportamentul simulat  /211
   6.2.3. Indicatorii verbali, motori şi fiziologici ai conduitei simulate în expresia aparentă (semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie) /212
      6.2.3.1. Indicatorii fiziologici, semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie în simulare /213
      6.2.3.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse în chestionare şi
teste de personalitate /214

Secţiunea III - Detectarea ştiinţifică a conduitelor duplicitare (simulate, mincinoase). Utilizarea tehnicii „lie detector” - poligraf
   6.3.1. Scurt istoric ţii evoluţie în materie  /215
   6.3.2. Fundamentul ştiinţific al constatării stresului psihologic /217
   6.3.3. Mijloace tehnice de exprimare  /223
   6.3.4. Caracteristici care pun în evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului   /224
   6.3.5. Etapele examinării   /228
   6.3.6 Constatări tehnico-ştiinţifice ce se pot efectua   /232
   6.3.7.Detecţia comportamentelor simulate privită din perspectiva legislaţiei române în vigoare  /259

Secţiunea IV - Concluzii cu caracter practic-aplicativ
   6.4.1. Apartenenţa mijloacelor de detecţie a stresului emoţional /262
   6.4.2. Locul şi momentul utilizării /262
   6.4.3. Forţa probantă  /262
   6.4.4. Exigenţele tchnicii  /262
   6.4.5. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică / 263
   6.4.6. Statutul legal /263

Cap. VII - Psihologia judecăţii
(Psihologia contradictorialităţii din perspectiva aflării adevărului)

Secţiunea I - Duelul judiciar
   7. 1.1. Instituţia judecăţii din perspectiva dudului judiciar  /266
      7.1.1.1. Instituţia judecăţii  /266
      7.1.1.2. Implicaţiile psihologice ale duelului judiciar /270
      7.1.1.3. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-a-vis de principiul contradictorialităţii în judecarea pricinii  /270
      7. 1.1.4. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-a-vis de principiul
nemijlocirii în judecarea pricinii  /271
      7.1.1.5. Implicaţii psihologice privind imparţialitatea şi echilibrul pe care-I dă judecătorul
aprecierii probelor  /272
   7.1.2. Prob Iematica raportului apărare-acuzare (Psihologia acuzatorului public. Psihologia avocatului)  /273
   7.1.3. Testarea intersubiectivă - expresie a raţionamentului juridic al judecătorului  /279
   7.1.4. Prevenţiunea specială şi prevenţiunea generală ca efect al duelului judiciar /280

Secţiunea Il -Psihologia intimei convingeri (De la interogatoriul la luarea hotărârii)
   7.2.1. Intima convingere - realitate mentala, cognitiv-afectivă, energizată volitiv /282
      7.2.1.1. Definiţii. Consideraţii   /282
   7.2.2. Evaluarea şi coroborarea probelor în procesul formării convingerii intime ca trăire psihică de nezdruncinat  /285
      7.2.2.1. Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului   /285
      7.2.2.2. Declaraţiile părţii vătămate /286
      7.2.2.3. Declaraţiile martorului / 286
      7.2.2.4. Înscrisurile /286
      7.2.2.5. Înregistrările audio sau video   /287
      7.2.2.6. Fotografiile /287
      7.7.2.7. Constatările tehnico-ştiinţifice  /287
      7.2.2.8. Constatările medico-legale /288
      7.2.2.9. Expertizele /288
      7.2.2.10. Mijloacelemateriale de probă /288
   7.2.3. Garanţii psihologice şi de personalitate ale intimei convingeri (Exigenţe morale, exigenţe profesionale, exigenţe legale) /289
   7.2.4. Problematica psihologică a deliberării şi opiniei separate /289
      7.2.4.1. Deliberarea  /289
      7.2.4.2. Opinia separată (profesionalism, curaj, echilibru psihic) /290

Secţiunea III - Psihologia magistratului (Repere psihologice, exigenţe psihointelectuale şi moral-afective)
   7.3.1. Comentarii juridice şi socio-psihologice asupra actelor normative care reglează implicarea judecătorului ca personalitate în actul de justiţie /291
   7.3.2. Consideraţii socio-juridice cu privire la implicaţia judecătorului în stadiul actual al societăţii româneşti  /292
   7.3.3. Exigenţe morale, juridice şi social-etice impuse de „Codul de conduită pentru persoanele răspunzătoare de aplicarea legii“ /294
   7.3.4. Profilul psiho-intelectual şi moral-afectiv al magistratului  /294
      7.3.4.1. Integritatea funcţiilor senzoriale /294
      7.3.4.2. Gândirea /294
      7.3.4.3. Memoria  /295
      7.3.4.4. Capacitatea înţelegerii psihologice (empatia) /295
      7.3.4.5. Clarviziunea  /296
      7.3.4.6. Echilibrul. Toleranţa /296
      7.3.4.7. Lipsa prejudecăţilor, a antipatiei sau simpatiei pentru justiţiabili  /297
      7.3.4.8. Buna-credinţă  /297
   7.3.5. Conotaţii psihologice asupra deliberării în pronunţarea sentinţei  /298

Secţiunea IV - Avocatul - Personalitatea în templul justiţiei (coordonate psihologice)
A.Consideraţii generale
   7.4.1. Talent si vocaţie în arta avocatului. Comentarii asupra conceptului de talent /303
   7.4.2. Inteligenţa în arta avocatului. Avocatul ca om de ştiinţă /304
   7.4.3. Avocatul artist /305
   7.4.4. Avocatul profesionist al vocaţiei  /306
   7.4.5. Moral şi imoral pe terenul apărării /306
   7.4.6. Personalitatea avocatului-profesionist şi strateg  /307
B. Psihologia apărării - Metode psihologice utilizate de avocat
   7.4.7. Persuasiune. Sugestie, transparenţă /308
   7.4.8. Comunicarea în raporturile interpersonale (manipulare mentală) /310
   7.4.9. Influenţarea convingerii intime. Procedee: argumentarea şi persuasiunea  /311
   7.4.10. Pledoaria. Comentarii psihologice.Talent, inspiraţie,improvizaţie /313

Cap. VIII - Eroarea judiciară. Mecanisme psihologice

8.1. Punerea problemei  /321
8.2. Erori judiciare - scurt istoric  /322
8.3. Problematica erorii judiciare în drept.Problematica psihologică a intimei convingeri  /323
8.4. Surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare /328
8.5. izvoare şi surse de eroare în demersul judiciar /332
   8.5.1. Motivul probaţiunii ca sursă de eroare. Expertiza criminalistică (posibilităţi, limite, surse de eroare)   /332
   5.5.2. Motivul cercetării judecătoreşti ca sursă de eroare (instanţa vis-a-vis de eroarea judiciară) /338

Cap. IX - Probleme juridice şi psihologice privind detenţia penitenciară

Secţiunea 1 - Făptuitorul din perspectiva mediului privativ de libertate
   9.1.1. Noţiuni generale. Puncte de vedere şi accepţiuni asupra pedepsei prin privarea de libertate /342
   9.1.2. Reglementări internaţionale privind tratamentul infractorilor /342
   9.1.3. Consecinţele sociopsihologice ale privării de libertate /344
   9.1.4. Mediul închis (închisoarea) /344
   9.1.5. Problematica deţinutului /345
   9.1.6. Potenţialul patogen al mediului privativ  /345
   9.1.7. Principiul deschiderii mediului privativ /346
   9.1.8. Tratamentul diferenţiat în mediul privativ /346
   9.1.9. Etichetarea socială  /346
   9.1.10. Paradoxul penitenciar /347
   9.1.11. Psihologia individului care a săvârşit infracţiunea  /347
   9.1.12. Factorii implicaţi în determinarea comportamentului infractorului   /348
   9.1.13. Personalitatea infractorului / 348
   9.1.14. Caracteristici ale personalităţii şi modificările sale pe parcursul executării pedepsei
cu închisoarea /349
   9.1.15. Tipologia infractorului   /349
   9.1.16. Problematica recidivei şi factorii care influenţează recidiva /350
   9.1.17. Personalitatea infractorului recidivist  /351
   9.1.18. Pedepse şi sancţiuni  /351
   9.1.19. Aplicarea şi executarea pedepsei închisorii  /351

Secţiunea II- Fenomene psihosociologice ale mediului privativ de libertate
   9.2.1. Şocul depunerii (încarcerării) /353
   9.2.2. Percepţia deţinutului asupra pedepsei şi a mediului privativ /353
   9.2.3. Fenomenul de prizonizare şi deprizonizare   /354
   9.2.4. Ierarhia şi statutul /354
   9.2.5. Agresivitatea şi violenţa /355
   9.2.6. Frustrarea  /356
   9.2.7. Problema frustrare-agresiune  /357
   9.2.8. Teritorialitatea /357
   9.2.9. Stresul  /358
   9.2.10. Violenţa colectivă /359
   9.2.11. Panica /360
   9.2.12. Automutilările. Refuzuri de hrană. Tatuajele /361
   9.2.13. Tulburări psihice /362
   9.2.14. Suicidul /363
   9.2.15. Homosexualitatea  /364
   9.2.16. Zvonul  /365
   9.2.17. Grup. Relaţii interumane  /366

Secţiunea III - Consideraţii şi interpretări juridice asupra recidivei ca instituţie de drept penal
   9.3.1. Tratamentul penal al recidivei  /370
   9.3.2. Unele particularităţi psihologice ale infractorului recidivist /370
   9.3.3. Problematica psihologică a recidivei  /371
   9.3.4. Aspecte psihologice determinante pentru delicvenţa şi recidiva minorilor /373
   9.3.5. Deţinuţi aciuiţi recidivişti în închisoare /376

Secţiunen IV - Modelarea personalităţii umane în închisoare
   9.4.1. Posibilităţi de diagnoză a periculozităţii unor deţinuţi  /376
   9.4.2. Educatorul în mediul penitenciar /378
   9.4.3. Relaţia de ajutor în mediul penitenciar  /379
   9.4.4. Opiniile deţinuţilor privind mesajul educativ /382
   9.4.5. Probleme specifice ale performanţelor şi creativităţii în munca deţinuţilor  /383

Secţiunea V - Noi direcţii de cercetare
   9.5.1. Noi direcţii în perfecţionarea regimului pedepselor. Sistemul probaţiunii în România /401
   9.5.2. Scurtă prezentare a instituţiei probaţiunii /402
   9.5.3. Probaţiunea în România  /403
   9.5.4. Activitatea practică în programele experimentale   /404
   9.5.5. Implicaţiile legislative şi administrative ale constituirii unui serviciu de probaţiune şi reabilitare socială în domeniul justiţiei penale în România  /406

Cap. X - Conduite dizarmonice din perspectiva expertului psiholog
şi a psihologiei judiciare

10.1. Problematica simulării – disimulării /409
10.2. Problematica psihologică a conduitelor autodistructive (actul suicidar)  /411
10.3. Problematica psihologică a conduitelor heteroagresive (conduite agresive)  /412
10.4. Problematica psihologică a disfuncţionalităţii principalelor procese şi funcţii psihice /416
10.5. Efectele produselor psihofarmacologiei în tratamentele psihopatologice /420
   10.5.1. Expertiza medico-le gală psihiatrică /420
   10.5.2. Influenţa personalităţii asupra actului infracţional /421
10.6. Investigaţia psihologică /422

   10.6.1. Posibilităţi, limite şi obiective ale investigaţiei psihologice pe terenul psihologiei judiciare /424
10.7. Instrumentar de psihodiagnoză - testul standardizat /426
   10.7.1. Metoda Rorschach /426
   10.7.2. Testul Szondi   /427
   10.7.3. Testul Liischer  /429
   10.7.4. M. M. P. I  /431
   10.7.5. T.A.T. / 432
   10.7.6. Testul Rosenzweig  /433
10.8. Investigaţia psihologică în expertiza şi psihologia judiciară  /434
   10.8.1. Scop şi deziderat în expertiza psihiatrică  /434
   10.8.2. Consideraţii psihologice asupra problematicii discernământului   /437
   10.8.3. Aportul instrumental de investigaţie psihologică în expertiza psihiatrică  /438
   10.8.4. Examinări paraclinice în expertiza psihiatrică / 439
   10.8.5. Cercetări asupra potenţialului delincvent în incidenţa judiciară /440

Cap. XI - Problematica psihologică a actului de administraţie publică

11.1. Justiţia administraţiei publicedin perspectivă psihologică /443
   11.1.1. Consideraţii psihologice asupra implicaţiei funcţionarului public în înfaptuirea actului de justiţie  /443
   11.1.2. Reglementări juridice şi psihologice privind conduita profesională a organelor de urmărire şi cercetare penală /444
11.2. Perspectiva psihologică asupra comportamentului reprezentanţilor autorităţilor de stat /447
   11.2.1. Laturi structurale ale personalităţii umane  /447
   11.2.2. Personalitatea şi comportamentul uman / 449
   11.2.3. Metode utilizate în investigarea fenomenelor psihice /451
   11.2.4. Comportamentul normal şi comportamentul deviant  /454
11.3. Factori psihologici implicaţi în relaţia interpersonală cetăţean - funcţionar public /460
   11.3.1. Timiditate. Afectivitate. Agresivitate  /460
   11.3.2. Determinanţi psihologici ţinând de temperament /461
   11.3.3. Determinanţi psihologici ţinând de caracter /462
   11.3.4. Aspecte psihologice particulare ale contactului dintre funcţionarul public şi publice (grupuri sau mulţimi) /462
11.4. Concluzii  /463

Consideraţii finale   /465

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu