marți, 30 aprilie 2013

REPREZENTAREA VIOLENTEI TELEVIZUALE SI PROTECTIA COPILULUI

Autor :Ioan Dragan, Poliana Stefanescu etc (coord)
Editura Vanemonde
An aparitie :2009
ISBN  978-974-1733-12-8
Nr pagini :288
Format 130 x 200
Anticariat.
Disponibilitate BCU





Descriere:


Proiectul analizează, prin metode cantitative şi calitative, conţinuturile violente din programele a 11 canale TV ,dintre care trei pentru copii, timp de o săptămână (5-11 ianuarie 2009), pe şase genuri şi categorii de programe / emisiuni. Corpusul de analiză, emisiuni denumite de „real”, de ficţiune şi ludice / de divertisment  cuprinde 348 de ore şi 15 minute de programe. Canalele analizate sunt: Televiziunea publică - TVR1, ProTV, Acasă, Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, Prima TV, OTV, canale pentru copii (desene animate): Cartoon Network, Jetix, Minimax.


Cuprins:


Introducere (Ioan Drăgan)  3
Rezumat   9

I. REPERE TEORETICE (Ioan Drăgan) 15
1. Teorii despre agresivitate, violenţă şi impactul violenţei televizuale asupra copiilor 15
2. Abordări psiho-sociale şi abordări semiodiscursive 20
3. Programarea şi expunerea la violenţa mediatică şi efectele acesteia:
între teamă, seducţie şi orientare agresivă 24
4. Violenţa televizuală şi riscurile pentru copii. Cercetări americane şi europene  28
5. Raportarea copiilor la emisiunile de ficţiuni şi la cele de informare 31

II. METODOLOGIE (Ioan Drăgan)   35
1. Abordarea calitativă şi cantitativă a violenţei televizuale 35
2. Două metode complementare în analiza scenarizării violenţei 38
3. Corpusul investigat (canale, intervale orare, durate, genuri de emisiuni) 42
4. Operaţionalizarea conceptelor 43
5. Analiza semio-discursivă 46
6. Indicatori ai violenţei „reale” şi „ficţionale” 49

III. REZULTATE SINTETICE (violenţa reală şi ficţională)
(Ioan Drăgan, Alexandra Povară) 53
1. Instrumentele analizei. Indicatori şi obiective 53
2. Date şi tendinţe globale 55
    2.1. Frecvenţa actelor de violenţă 55
    2.2. Durata medie a unui act de violenţă 57
    2.3. Tipul şi formele de violenţă 57
    2.4. Actorii actelor de violenţă 64
    2.5. Contextualizarea actelor de violenţă 71

IV. REPREZENTAREA VIOLENŢEI REALE ÎN AUDIOVIZUALUL ROMÂNESC (Alexandra Povară) 75
1. Analiza violenţei reale pe canale 75
    1.1. Tipologia violenţei reale 75
    1.2. Actorii actelor de violenţă 77
    1.3. Locaţia actelor de violenţă reală 78
    1.4. Intenţionalitatea actelor de violenţă reală 78
    1.5. Consecinţele violenţei reale 79
        a. Consecinţele actelor de violenţă asupra victimelor 79
        b. Consecinţele actelor de violenţă asupra agresorilor 79
    1.6. Analiza pe canale 80
        a. TVR1 80
        b. ProTV 83
        c. Antenal 88
        d. OTV 95
        e. PrimaTV 97
        f. Antena3 100
        g. Realitatea TV 103
2. Analiza violenţei reale pe tipuri de emisiuni 106
    2.1. Analiză comparativă a jurnalelor de ştiri 106
        2.1.1. Caracteristicile ştirilor 106
            a. Definiţii ale ştirilor 106
            b. Sursele de informaţii 107
            c. Conţinutul ştirilor 108
        2.1.2. Situaţia canalelor TV monitorizate. Numărul mediu al ştirilor 109
        2.1.3. Durata ştirilor 111
        2.1.4. Ponderea ştirilor violente 113
        2.1.5. Tipologia violenţei în ştiri 114
        2.1.6. Actorii actelor de violenţă 115
            a. Sexul actorilor 115
            b. Vârsta actorilor 115
            c. Numărul actorilor 116
            d. Statutul socio-cultural al actorilor 116
        2.1.7. Poziţionarea ştirilor violente 116
        2.1.8. Originea ştirilor violente 117
    2.2. Analiză comparativă a emisiunilor de divertisment / pamflet 118
        2.2.1. Durata totală a actelor violente 119
        2.2.2. Durata medie a unui act violent 119
        2.2.3. Numărul mediu de acte violente pe oră 120
        2.2.4. Ponderea violenţei 120
    2.3. Analiză comparativă a emisiunilor de dezbateri 121
        2.3.1. Durata totală a actelor violente 121
        2.3.2. Durata medie a unui act violent 122
        2.3.3. Numărul mediu de acte violente pe oră 122
        2.3.4. Ponderea violenţei 123

V. REPREZENTAREA VIOLENŢEI FICŢIONALE ÎN AUDIOVIZUALUL ROMÂNESC (Anca Velicu) 125
1. Elemente metodologice 126
2. Rezultate generale 126
    2.1. Frecvenţa actelor de violenţă 126
    2.2. Durata actelor de violenţă ficţională 128
    2.3. Analiza actelor de violenţă în funcţie de tipul de emisiune în care apar 132
3. Tipologia violenţei 136
    3.1. Tipurile de violenţă: frecvenţe şi durate 136
    3.2. Formele de manifestare ale violenţei ficţionale 141
4. Actanţii scenelor de violenţă. Agresori şi victime 144
    4.1. Agresorii actelor de violenţă 144
    4.2. Victimele actelor de violenţă 149
    4.3. Analiza comparativă a victimelor şi a agresorilor 153
5. Contextele în care au loc actele de violenţă 157
    5.1. Localizarea actelor de violenţă 157
    5.2. Intenţionalitatea 159
    5.3. Prezentarea consecinţelor actelor de violenţă pentru diferiţi actanţi 160
    5.4. Analiza contextelor de semnificare ale actelor de violenţă 163

VI. REPREZENTAREA VIOLENŢEI TELEVIZUALE PE CANALELE PENTRU COPII (Anca Velicu) 173
1. Argument şi metodologie  173
    1.1. Obiectivele cercetării 174
    1.2. Eşantionul cercetării 175
2. Rezultate generale 176
    2.1. Frecvenţa actelor de violenţă 176
    2.2. Durata actelor de violenţă 178
3. Tipologia actelor de violenţă 181
    3.1. Tipurile de violenţă: frecvenţe şi durate 182
    3.2. Formele de manifestare ale violenţei 185
4. Actanţii scenelor de violenţă. Agresori şi victime 191
    4.1. Agresorii în actele de violenţă 191
    4.2. Victimele actelor de violenţă 199
    4.3. Analiza comparativă a victimelor şi a agresorilor 204
5. Contextele în care au loc actele de violenţă 208
    5.1. Localizarea actelor de violenţă 208
    5.2. Intenţionalitatea 210
    5.3. Tratarea la nivel discursiv a actelor de violenţă pe canalele de DA 211
    5.4. Prezentarea consecinţelor actelor de violenţă pentru diferiţi actanţi 212
    5.5. Analiza contextelor de semnificare ale actelor de violenţă 214

VII. ANALIZĂ SPOTURI /CLIPURI PUBLICITARE, PROMO-URI (Poliana Ştefanescu) 219

VIII. MODURI DE MEDIATIZARE, ÎN PRESA SCRISĂ, A SUBIECTELOR COPIII ŞI ŞCOALA.
Studiu de caz: ziarele Gândul şi Libertatea (Anca Velicu, Alexandra Povară) 233
1. Imaginea copilului în presa scrisă 236
2. Imaginea şcolii în presa scrisă 239
3. Analiza cantitativă a articolelor 240
4. Practica jurnalistică 242

IX. EFECTELE VIOLENŢEI TELEVIZUALE ŞI PROTECŢIA COPIILOR (Poliana Ştefanescu) 247
1. Rezultate ale studiilor anterioare 248
2. Efectele expunerii la violenţa televizată 249
3. Reglementări privind violenţa televizată 258
4. învăţăminte şi recomandări 261

X. CONCLUZII (Ioan Drăgan) 265

Anexe la capitolul de desene animate 275
Bibliografie


SOCIOLOGIA COMUNITATII

Autor :Tudor Pitulac
Editura Institutul European,
Colectia Academica
An aparitie :2009
ISBN  978-973-611-608-7
Nr pagini :298
Format 165 x 235
Pret : 55 lei la Editura, 49,50 lei la elefant ,44 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU





Descrierea editurii:
Sociologia comunitatii este o lucrare singulara in peisajul publicisticii sociologice romanesti. In pofida utilizarii deosebit de intense a termenului "comunitate" sau a unor sintagme cum ar fi "dezvoltare comunitara", lipsesc prezentarea amanuntita a dimensiunilor conceptului, analiza extinsa a directiilor de cercetare, conturarea cuprinzatoare a curentului comunitarist cu diversele sale forme s.a.m.d. Familiarizarea relativa cu reprezentarea comunitatii ii face pe multi sa considere foarte usor ca pot trece la un nivel superior de prezentare si/sau interpretare. Pe de o parte, lucrarea de fata acopera acel prim nivel fundamental printr-o incursiune in profunzime in literatura dedicata comunitatii. Pe de alta parte, si ca pregatire pentru o prezentare ulterioara a unei analize in curs a societatii romanesti din perspectiva comunitarista, cartea include o incursiune in istoria ideilor despre comunitate in gandirea romanesca. In contextul integrarii europene, care nu este altceva decat cea mai recenta dintre incercarile pe care noi ca popor le-am facut pentru sincronizarea europeana, demersul este neindoielnic de o actualitate acuta. Lucrarea se adreseaza cu precadere specialistilor si studentilor, masteranzilor si doctoranzilor din domenii cum ar fi sociologia, asistenta sociala, stiintele politice s.a., precum si tuturor celor care doresc sa utilizeze in mod corespunzator conceptul "comunitate".
Cuprins:


Introducere /13

PARTEA ÎNTÂI / 17

Capitolul I. Importanţa ideii de comunitate în istoria gândirii /19
1. Reîntoarcerea eternă /19
    1.1. Relevanţa ideii de comunitate /19
    1.2. Complexitate şi ambiguitate conceptuală/ 20
2. înger şi demon / 22
    2.1. Comunitatea ca înger / 22
    2.2. Demonizarea comunităţii / 26
3 . Despre funcţionalitatea comunităţii / 27

Capitolul II. Definirea comunităţii / 31
1. Dificultatea demersului / 31
2. Definiţii şi strategii de definire a comunităţii / 33
    2.1. Speculanţii de ambiguitate / 34
    2.2. Comunitate şi comunitate / 35
    2.3. Comunitate şi asociaţie / 35
    2.4. Ideologiile politice şi comunitatea / 38
    2.5. Relaţia de comunitate / 39
    2.6. Conştiinţa de comunitate / 40
    2.7. Social şi spiritual / 41
    2.8. Incluziunea fară rest sau comunitatea ca sferă / 42
    2.9. Comunitatea drept comuniune / 42
    2.10. Abordarea triadică a lui Michael Taylor / 43
    2.11. Comunitatea „mică” / 45
    2.12. Utilizare şi definire / 47
    2.13. Către „Ideea” de comunitate / 48
    2.14. Normativ şi descriptiv / 48
    2.15. Comunitar / non-comunitar / 49
    2.16. Calea „helvetă” / 49
3. Dimensiuni ale comunităţii / 50
    3.1. Localizare şi spaţiu / 50
    3.2. Graniţe simbolice / 52
    3.3. interacţiune şi manifestare / 53
4. Indexul variabilelor / 56
    4.1. Structură şi relaţie / 56
    4.2. Localism şi subsidiaritate / 57
    4.3. Analiza multivariată / 59
    4.4. Povestea comunităţii / 60
    4.5. Cătunul global / 61
    4.6. „European Union” Countiy Club / 62
    4.7. Un vis într-un alt vis / 63
    4.8. Pe alte trepte ale evoluţiei / 64
    4.9. Biologie şi ecologie / 66
    4.10. Spre o definiţie operaţională / 67
    4.11. Comunitatea imaginată / 69

Capitolul III. Comunitatea Morgana / 71
1. Definiţie operaţională / 71
2. Markerii comunităţii / 72
3. Trepte şi grade ale comunităţii / 77
4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunităţii / 79
5. Despre forţa comunităţilor / 80

Capitolul IV. Forme pseudo-comunitare de asociere / 83
1. Familia, breslele / 83
2. Communitas-communitas, comună, comuniune / 84
3. Masă, Comunitate, Comuniune / 85
4. Comunitate şi societate / 87

Capitolul V. Mobilitatea intercomunitară / 89
1. Comunitate / întreprindere / stat / organizaţie / instituţie / 89
2. Relaţii asociative / relaţii cow«mtare / 91
    2.1. A'emy-ul comunitar / 96
    2.2. Multi-culturalism şi ghetoizare / 96
    2.3. Comunitatea - „instrucţiuni” de „asamblare” şi „depanare” / 97
    2.4. Segregare şi congregare în societate / 98

Capitolul VI. Tipologii ale comunităţilor /101
1. Comunitatea etică şi comunitatea estetică /101
2. Comunităţi anarhice şi comunităţi intenţionale /102
3. Comunitatea iluzorie /103
4. „Calea” americană /105
5. Comunitatea ca tipologie /105
6. Petre Andrei şi tipologia comunitară / 107
7. Tipologia comunitară clasică rural-urban /108
8. Comunităţile ocupaţionale /109
8.1. Ghildele /110
9. Abordare macro şi abordare micro /111
10. Este familia o comunitate? /113
    10.1. Familia în istorie / 113
    10.2. Nepotism şi reciprocitate / 115

Capitolul VII. Dinamică socială /117
1. Trecerea sat - oraş /117
2. Libertate sau securitate? / 122
3. Autonomie şi interdependenţă / 124
4. Comunitate şi egalitate / 129
5. Comunitate şi ordine socială / 131
6. Dialecte şi comunitate /132

Capitolul VIII. „Autopsia” comunităţii /135
1. Trepte şi mecanisme ale disoluţiei comunităţii / 135
    1.1. Eclipsa comunităţii / 140
2. Forme contemporane de comunitate / 141
    2.1. Comunităţi urbane / 144
    2.2. Cazul Americii / 145
    2.3. Arhitectură şi comunitate - Europa urbană /150

Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! /155
1. Forme ale comunitarismului / 156
    1.1. In vechime / 156
    1.2. Comunitarism vemacular, comunitarism filosofic şi comunitarism politic / 157
    1.3. Comunitarismul „nou” /158
2. Disputa liberalism - comunitarism /161
3. Comunitarism / individualism / 167

Capitolul X. Ferdinand Tonnies /171
1. Exegeză /171
2. Gemeinschaft und Gesellschaft /179

PARTEA A DOUA / 185

Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187
1. Secolul al XlX-lea / 188
    1.1. Regulamentul organic /189
    1.2. Momentul 1848 / 190
    1.3. Independenţa /191
    1.4. Contextul schimbării secolului /191
    1.5. Ion Heliade Rădulescu /193
2. Perioada antebelică /195
3. Perioada interbelică / 196
4. „Demiurgul” roşu / 197
5. Perioada post-comunistă /198

Capitolul XII. Situarea noastră în lume / 201
1. Piedici în calea agregării comunitare / 202
    1.1. Dislocarea repetată a populaţiei / 202
    1.2. Situaţia grea în sine / 202
    1.3. Hazardul autorităţii şi ciuntirea prerogativelor / 203
    1.4. Absenţa ordinii sociale durabile / 204
2. Evoluţie şi schimbare / 204

Capitolul XIII. Noi (şi nu numai) despre noi / 209
1. Rurbanizarea / 209
    1.1. Satul/209
    1.2. Sat şi oraş / 211
2. Norme nescrise, norme scrise / 215
3. Scepticism şi grandomanie / 217
4. Dumnezeu (nu) învaţă limba română / 221
5. Suflete nediferenţiate / 223
6. Să ne ajute Dumnezeu? / 226
7. Corupţia noastră / 227
8. Devălmăşie sau zadruga / 227
9. Spaţiul românesc / 231
10. Următoarea tranziţie / 231
11. Fabrica(rea) ghiveciului social / 233
12. Structura etnică / 235

Capitolul XIV. Proiecte în reconstrucţia spiritului comunitar în spaţiul românesc / 237
1. Cuvântări deosebite / 237
2. Falansterul de la Scăieni / 238
3. Echilibrul antitezelor / 243
4. Pătura superpusă / 246
5. Formele în căutarea fondului / 250
6. Spre socialism via capitalism / 257
7. Dumitru Drăghicescu / 270
8. Românismul / 271
9. Mircea Vulcănescu / 275
10. Activismul cultural / 275

Capitolul XV. Imposibila comunitate? / 277

Bibliografie / 283