marți, 9 aprilie 2013

PSIHOLOGIE & CINEMATOGRAFIE. Functiile psihosociale ale filmelor



Autor :  Elena-Claudia Rusu               
Editura Cartea Daath
Colectia Ştiinţă şi Spiritualitate
An aparitie :2008
ISBN  9789738858121
Nr pagini :208
Format 150 x 230
Pret : 20 lei la Editura, 30 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU




Descrierea editurii:


Ne poate ajuta filmul sa ne rezolvam problemele emotionale? Sa gasim raspunsuri la intrebarile despre noi insine? Sa gasim solutii de a iesi din depresii? Sa aflam cine suntem?
Cinematografia este o reprezentare a realitatii cotidiene in care ne putem regasi, in care ne putem oglindi?
Care sunt acele functii psihosociale ale filmelor ce actioneaza direct asupra mecanismelor subtile ale omului?
Filmoterapia este o noua provocare in psihoterapie, iar Dr. Elena-Claudia Rusu primul psihoterapeut curajos si cu inima larg deschisa atat catre psihologie, cat si catre film si cinematografie.
Filmoterapia este o tehnica terapeutica relativ noua. Ea a aparut în anii ‘90 si presupune vizionarea de catre client a unor pelicule atent selectate anterior de psihoterapeut în vederea atingerii obiectivelor terapeutice stabilite anterior de cei doi.
Este vorba despre utilizarea sistematica a unor filme aristice sau narative de gen în scop terapeutic.
în lume, terapia prin film sau „cinematherapy“, termenul consacrat în limba engleza este promovata de specialisti, psihoterapeuti, psihiatrii, asistenti medicali, consilieri scolari si organizationali, asistenti sociali precum: Birgit Wolz, Fuat Ulus, Michael Kalm, Stuart Fischoff, Gary Solomon- S.U.A., Peka Lehto (Finlanda), Bernie Wooder (Anglia).
în România, am preluat si îmbogatit aceasta tehnica din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale în cadrul unei teze de doctorat. De asemenea, am creat si definit termenul românesc de „filmoterapie”.
Rezultatele cercetarilor mele vor fi publicate într-o carte pe care o voi promova din timp pe acest site.
în prezent, sunt interesata sa studiez relatia dintre scenariile de viata (concept fundamental în analiza tranzactionala) si preferintele pentru anumite genuri de filme si, respectiv, personaje.
(Elena-Claudia Rusu)


Elena-Claudia Rusu s-a născut pe data de 04.12.1973 în Bucureşti. în prezent este psihoterapeut format în Psihoterapie cognitiv-comportamentală şi Analiză Tranzacţională, este Lector universitar şi Prodecan al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Spiru Haret, Bucureşti. Incă din anul 1999 devine interesată de reprezentarea tulburărilor psihice în filmele artistice, publică articole pe această temă în Revista de Psihologie a Academiei Române (2006-2008) şi studiază funcţia psihoterapeutică a filmelor de gen în cadrul unui program doctoral organizat de Academia Română începând cu anul 2003. în anul 2008 obţine titlul de Doctor în psihologie cu teza intitulată Coordonate psihosociale ale funcţiilor filmului în dezvoltarea personală şi psihoterapie.

Cuprins:


Cuvânt înainte 7
Introducere 13

Partea I-a. Cinematografia ca artă şi mijloc de comunicare în masă. Tipuri de filme 17

1.1. Scurt istoric al cinematografiei 17
1.2. Tipologia filmelor  28
1.3. Definiţia genului şi tipurile de gen narativ 37
       1.3.1. Definiţia genului 39
       1.3.2. Tipurile genului narativ 42
              1.3.2.1. Comedia 42
              1.3.2.2. Melodramele de gen 45
                     A. Filmul de aventură 46
                     B. Western-ul 49
                     C. Genurile fantastice:, filmul fantezie (,,fantasy“), filmul de groaza („horror") ; şi filmul ştiinţifico-fantastic („science fiction“sau S.F.) 50
                     D. Genurile antisociale: filmul cu crime („crime film") şi melodrama familiei („family melodrama") 58
              1.3.2.3. Genul parodie şi antigenurile 63
              1.3.2.4. Un gen nou: filmul spiritual 66
       1.3.3. Genul ca mit: funcţia mitologică a filmului 71
       1.3.4. Filmele de gen şi societatea. Funcţia socio-culturală a filmului de gen 78
       1.3.5. Alte funcţii psihosociale ale filmului de gen 79

Partea a Il-a. Filmul narativ de gen şi paradigmele psihologiei moderne 85

2.1. Conceptul de „paradigmă”. Paradigmele psihologiei moderne 85
2.2. Psihanaliza şi cinematografia 88
       2.2.1. Reprezentarea psihanalizei şi psihiatriei în filmele de gen 91
       2.2.2. Abordări metodologice în critica de film cu orientare psihanalitică 105
       2.2.3. Critica interpretării filmelor din perspectivă psihanalitică 110
2.3. Psihologia analitică şi filmul 114
2.4.Structuralismul, gestaltismul şi existenţialismul  126
       2.4.1. Structuralismul în cinematografie 126
       2.4.2. Post-structuralismul 130
       2.4.3. Teoria lui Jacques Lacan şi cinematografia  132
       2.4.4. Gestaltismul şi existenţialismul în cinematografie148
              2.4.4.1. Gestaltismul 148
              2.4.4.2. Existenţialismul fenomenologic 150

Partea a III-a. Cognitivismul, filmul narativ de gen şi experienţa de vizionare a spectatorului 157

3.1. Procese cognitive implicate în experienţa vizionării de filme: David Bordwell şi perspectiva cognitivismului constructivist: o analiză 159
3.2. Emoţie, motivaţie şi aspecte neuropsihice în vizionarea de filme narative de ficţiune 177
3.3. Rolul empatiei în experienţa de vizionare 186

Bibliografie 201

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu