luni, 8 aprilie 2013

PSIHOLOGIE JURIDICA



Autor : Adela Voicu                
Editura Universitara
An aparitie :2011
Editia a III-a
ISBN   978-606-591-078-2
Nr pagini :380
Format 130 x 200
Pret : 24 lei la Editura, lei la elefant (lei ebook-ul), lei la librarie.net
Disponibilitate BCU




Descrierea editurii:

Psihologia juridică, disciplină distinctă a psihologiei, studiază geneza delincvenţei şi prevenirea ei, caracteristicile comportamentului deviant şi a grupelor delictuale, problematica actului justiţiar implicând detecţia delincvenţei, mărturia, ancheta, demonstrarea vinovăţiei sau disculparea, reeducarea delincventului, relaţiile dintre inculpat şi justiţiar, cu scopul de a înarma magistratul în statul de drept cu informaţiile care să-i permită aplicarea corectă a legii, în litera şi spiritul ei.

Ea se adresează tuturor categoriilor de specialişti care participă la înfăptuirea justiţiei şi ale cărei hotărâri produc un impact asupra destinului oamenilor aflaţi sub incidenţa legii. În acest sens, psihologia juridică ajută magistratul în înţelegerea mecanismelor psihice ale persoanei implicate în drama judiciară indiferent de statutul său (autor, victimă sau martor) şi sprijină magistratul în exersarea autocontrolului pentru evitarea propriilor limite psihologice ce ţin de caracterul, atitudinile şi aptitudinile sale ca magistrat şi îi oferă acestuia strategiile şi mijloacele concrete prin care aceste limite pot şi trebuie a fi depăşite.

Pentru a înţelege comportamentul uman, conformist sau deviant, pentru a a îngrădi din ce în ce mai mult potenţialul de iraţionalitate criminogenă a unora dintre membrii societăţii, magistratul trebuie să cunoască limitele individuale în procesul de învăţare, de interiorizare şi conformare faţă de norma juridică, limite diferite de la individ la individ; să evalueze realist presiunile exercitate de mediul social de provenienţă al individului şi care influenţează nevoile şi motivaţiile sale în mod specific, să înţeleagă rezistenţa opusă de individ tentaţiilor existente în societate, care cel puţin în parte, pot fi incriminate drept cauză a comportamentului individual.

Definind psihologia juridică ca fiind “o disciplină formativ-aplicativă şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept”, N. Mitrofan (1994, 5)  apreciază că aceasta are ca obiect studierea nuanţată şi aprofundată a persoanei umane implicată în drama judiciară, în vederea obţinerii cunoştinţelor şi a evidenţierii legităţilor psihologice apte să fundamenteze obiectivarea şi interpretarea corectă  a comportamentelor umane cu finalitate judiciară sau criminogenă. “Dacă vrem să înţelegem omul adică pe noi înşine, va trebui să-l privim nu ca pe un robot, egal cu sine şi identic cu semenii săi, ci să recunoaştem inegalitatea înzestrării sale native, faptul că oamenii nu sunt la fel din faza concepţional genetică. Şansa fiinţei umane - la nivel individual – de a fi unică şi irepetabilă, constituie frumuseţea inegalabilă a coexistenţei de structuri temperamentale şi biotipologice infinite, şlefuite social în caractere şi personalităţi diferenţiate ca potenţial de educabilitate, învăţare şi subordonare în raport cu norma juridică”.

Adela Voicu este licenţiată a Facultăţii de Istorie-Filozofie - Licenţiată a Facultăţii de Drept - Doctor în Psihologie - Curs postuniversitar, domeniul Psihologie, Marea Britanie - Curs postuniversitar, domeniul Psihologie, Belgia - Bursier Fulbright, domeniul Delincvenţă juvenilă, S.U.A. - Menţionată în Enciclopedia Hübners Who is Who, ediţia 2006 - Membru al International Consortium for Social Development - Membru al Asociaţiei Psihologilor din România - Membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Jurişti şi preşedintele Filialei Constanţa - Expert evaluator proiecte POS DRU - Membru în comitetele ştiinţifice şi de organizare ale unor conferinţe naţionale şi internaţionale - Titularul cursurilor de psihologie juridică şi devianţă juvenilă ale Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică, Universitatea Spiru Haret - Iniţiatorul şi organizatorul unor stagii de practică pentru studenţii şi masteranzii Facultăţii de Drept, în mediul penitenciar - Distinsă cu numeroase diplome de merit şi excelenţă pentru activitatea didactică şi ştiinţifică depusă în cei peste 30 de ani de activitate - Autor a numeroase lucrări, articole şi comunicări ştiinţifice în domeniul psihologiei juridice


Cuprins:

Argument 9

Capitolul I. Obiectul psihologiei juridice 12
I.1.  Definiţia psihologiei juridice 12
I.2. Argumente privint necesitatea studiului psihologici juridicc dc către jurişti 14
I.3. Obiectivele psihologiei juridice. 28
I.4. Raporturile psihologiei juridice cu alte discipline umaniste 30
I.5. Evoluţia psihologiei juridice de-a lungul timpului. 34

Capitolul II. Analiza psihologica a actului infracţional     37
II.1.Etiologia actului infracţional; principalele teorii şi orientări 37
       II. 1.1. Orientarea clasică 37
       II. 1.2. Orientarea geografică 38
       II. 1.3. Orientarea antropologică. 39
       II. 1.4. Orientarea psihologică şi psihiatrică 43
       II. 1.5. Orientarea sociologică 44
II.2.Teorii etiologice modeme 45
       II.2.1. Teorii psihologice de orientare biologică 46
       II.2.2. Teorii psihologice dc orientare socială .49
       II.2.3. Teorii psihologice de orientare morală .52
II.3.Elemente de psihanaliza crimei. 58
II.4. Tipologia şi caracterizarea infractorilor 66

Capitolul III. Victima si victimologia 75
III.1. Victimologia-ştiinţă socio-penală 75
III.2. Teorii şi clasificări în victimologie. 79
III.3. Aspecte ale psihologiei victimale 82
III.4.  Factori favorizanţi ai victimizării 84
III.5. Măsuri de protecţie împotriva victimizării 85

Capitolul IV. Mărturia judiciară. Martorul în procesul judiciar   87
IV. 1. Definiţia martorului şi a mărturiei 87
IV.2. Problematica psihologică a martorului şi a mărturiei de-a lungul timpului 88
IV.3. Factori de influenţă ai evenimentului testimonial  94
IV.4.  Analiza psihologică a mărturiei 96
       IV.4.1. Elemente psihologice ale mărturiei bazate pe percepţia vizuală 97
       IV.4.2. Elemente psihologice ale mărturiei bazate pe pecepţia auditivă 101
       IV.4.3. Elemente psihologice ale mărturiei bazate pe recepţia cutanată 106
       IV.4.4. Elemente psihologice ale mărturiei bazate pe pecepţia olfactivă 107
       IV.4.5. Elemente psihologice ale mărturiei bazate pe pecepţia gustativă 108
IV.5. Aprecierea mărturiei în raport cu memorarea informaţiilor 109
       IV. 5.1 .Reproducerea 113
       IV.5.2. Recunoaşterea 116
IV.6. Forţa probantă a mărturiei 123
IV.7. Raporturile martorului cu părţile în proces  125

Capitolul V. Problematica psihologica a anchetei judiciare 128
V. 1. Definiţia anchetei judiciare.   128
V.2. Coordonatele psihologice ale anchetei judiciare 132
       V.2.1. Pregătirea în vederea ascultării 132
       V.2.2. Ascultarea învinuitului 137
       V.2.3. Fişa de observaţie psihologică a anchetatului 140
V.3 .Tactici şi strategii de anchetă 151

Capitolul VI. Psihologia autorităţii 157
VI. 1. Psihologia anchetatorului. 157
VI.2. Judecătorul-componentă fundamentală a puterii judecătoreşti 159
VI.3. Elemente de psihologia apărării 161

Capitolul VII. Comportamentul simulat 167
VII. 1. Definiţia comportamentului simulat 167
VII.2. Indicatorii conduitei simulate; semnificaţia lor 169
VII.3. Metode şi tehnici dc detecţie a comportamentului simulat 171

CAPITOLUL VIII. Delincvenţa juvenilă 176
VIII. 1. Definiţia delincventei juvenile 176
VIII.2. Etiologia delincvcnţci juvenile 179
VIII.3. Teorii explicative privind delincvenţa juvenilă  185
VIII.4. Prognoza devianţei penale a minoriior-metode şi tehnici 191

Capitolul IX. Problematica psihologică a privării de libertate  198
IX. 1. Definiţia şi caracterizarea fenomenului prizonizarii 198
IX. 2. Tipologia delincvenţilor condamnaţi 202
IX.3. Consecinţele psihologice ale privării de libertate   203

Capitolul X.EIemente de psihopatologie judiciară  209
X. 1. Psihopatologia unor funcţii şi procese psihice  209
X. 1.1. Tulburările perceptive 210
       X. 1.2. Tulburările de atenţie 219
       X.1.3. Tulburările de memorie. 222
       X.1.4. Tulbuările de gândire 226
X.2. Expertiza medico-legală psihiatrică  231
X.3. Investigarea şi evaluarea comportamentului infracţional 239

Bibliografie 309
Glosar 314
Anexe 353


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu