marți, 23 aprilie 2013

VAZAND GLASURI. O calatorie in lumea surzilor



Autor : Oliver Sacks             
Editura Humanitas
Colectia Pasi peste granite
An aparitie :2013
Traducerea Doina Lica
ISBN  978-973-50-3917-2
Nr pagini :240
Format 130 x 200
Pret : 32 lei la Editura,24 lei la elefant ,22,40 lei la librarie.net






Descrierea editurii:
În martie 1988, la o universitate americană pentru surdomuţi s-au declanşat ample proteste: studenţii nu cereau doar schimbarea rectorului, ci, în ultimă instanţă, acceptarea statutului lor aparte, greu de înţeles pentru lumea din jur care aude.
Incitat de acest eveniment, Oliver Sacks întreprinde o cercetare a universului surzilor şi a limbajului semnelor – un limbaj de o formidabilă bogăţie şi plasticitate, posedând o gramatică proprie, a cărei înţelegere ne conduce spre cele mai profunde straturi ale gândirii.
Văzând glasuri e o carte revelatoare. Ne îndeamnă să medităm asupra limbajului în genere şi ne spune povestea emoţionantă a unor oameni care sunt la fel ca noi, şi totuşi foarte diferiţi. Ne apropie de esenţa condiţiei umane.

OLIVER SACKS s-a născut în 1933 la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 locuieşte la New York, unde este profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate.
Oliver Sacks a imbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook.
Carti: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002).

"Relaţia dintre limbaj şi gândire este problema cea mai importantă, problema fundamentală, atunci când luăm în considerare dificultăţile cu care se confruntă sau se pot confrunta cei care s-au născut surzi ori au devenit surzi foarte devreme.
Termenul „surd“ este vag sau mai degrabă este atât de general, încât zădărniceşte examinarea gradelor foarte diferite de surditate, grade cu semnificaţie calitativă şi chiar „existenţială“. Există „cei tari de ureche“, aproximativ cincisprezece milioane în Statele Unite, care reuşesc să audă câte ceva folosind proteze auditive, există şi cei cu „hipoacuzie severă“, mulţi cu boli ale urechii sau traumatisme la începutul vieţii; dar ei, ca şi cei tari de ureche, mai pot să audă, în special cu noile proteze auditive sofisti. Sunt apoi cei „complet surzi“, care nu au nici o speranţă să audă, indiferent ce progrese tehnologice se fac în lume. Cei complet surzi nu pot conversa în modul obişnuit – ei trebuie fie să citeas că pe buze , fie să folosească limbajul mimico-gestual, fie ambele.
Nu contează numai gradul de surditate, ci şi – extrem de important – vârsta sau stadiul în care apare :dacă auzul e absent la naştere sau se pierde în fragedă copilărie, înainte de însuşirea limbii.
Cei afectaţi astfel – prelingual –, care n-au auzit niciodată, care n-au amintiri, imagini sau asociaţii auditive, nu poate exista nici măcar iluzia sunetului. Ei trăiesc într-o lume a tăcerii şi liniştii desăvârşite, neîntrerupte.De aceştia şi doar de aceştia ne vom ocupa aici, situaţia şi starea lor fiind unice. De ce este aşa? Căci aceia care suferă de surditate prelinguală, incapabili să-şi audă părinţii, riscă să rămână grav retardaţi, chiar cu deficienţe permanente în însuşirea limbajului, dacă nu se iau imediat măsuri eficiente. Iar a avea deficienţe de limbaj este pentru un om una dintre cele mai mari nenorociri, fiindcă numai prin limbaj ne dobândim în întregime condiţia umană şi cultura, comunicăm liber cu semenii, primim şi răspândim informaţii.  Din acest motiv, cei congenital surzi sau „2muţi“ au fost timp de mii de ani consideraţi „idioţi“ şi judecaţi după o lege stupidă drept „incompetenţi“ – neputând să moştenească proprietăţi, să se căsătorească, să primească o educaţie, să aibă o slujbă stimulatoare – şi li s-au refuzat drepturile fundamentale ale omului."(Autorul)

Cuprins:

Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
O lume a surzilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Gândirea în limbajul semnelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Revoluţia surzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Sugestii de lectură

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu