03/05/2013

INTRE LOGICA INIMII SI LOGICA MINTII

Autor :
  Vasile Dem. Zamfirescu               
Editura Trei
Colectia  În afara colecţiilor
An aparitie : 1998, 2003, 2011, 2014
Editia  a IV-a     
ISBN  978-973-707-946-6
Nr pagini :  312
Format 130 x 200
Pret : 29,75 la Editura  , 35 la libris


Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Cu temele pe care le pune în dezbatere, Vasile Dem. Zamfirescu se aşază în inima filosofiei culturii, una dintre disciplinele cele mai actuale şi mai atrăgătoare din sânul filosofiei. În particular este vorba de două teme care au fost subiacente oricărei filosofii adevărate, dar pe care numai filosofia culturii a ştiut să le pună limpede în lumină: deosebirea dintre suflet şi spirit, întâi, apoi tensiunea dintre natură şi cultură în om şi în obiectivările lui.Goethe şi Hegel au pregătit terenul pentru amândouă problemele, filosofia de după ei a venit să le dea, direct sau indirect, un relief deosebit – mai ales tensiunii dintre natură şi cultură – iar prima jumătate a veacului, catastrofală cum a fost sub raport istoric, rămâne să fie menţionată de istoria viitoare a culturii europene tocmai, poate, pentru limpezirea şi punerea pe prim plan a acestor două mari teme. Este suficient să ne gândim la ceea ce se admite de obicei a fi contribuţia veacului XX, în materie de noi idei călăuzitoare ale umanităţii, anume la descoperirea şi în orice caz valorificarea inconştientului, pe de o parte, la extraordinara reabilitare a simbolului şi simbolismelor, de alta, spre a înţelege dintr-o dată că ideile noi nu ar fi fost cu putinţă fără filosofia culturii, respectiv fără tematica suflet-spirit, natură-cultură. Constantin NOICA

        Vasile Dem. Zamfirescu s-a născut în 1941, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filosofie, secţia Pedagogie, în 1964, şi Facultatea de Limbi Germanice în 1975, ambele la Universitatea din Bucureşti, unde obţine şi Doctoratul în Filosofie (1975), cu o teză pe teme de psihanaliză. S-a format urmând o analiză personală între 1986 şi 1988. Începe să practice psihanaliza din 1988 şi obţine autorizaţia de practică de la Societatea Română de Psihanaliză, în chiar anul înfiinţării acesteia, 1990.
        S-a îngrijit de apariţia unor lucrări fundamentale de psihanaliză – a editat operele complete ale lui Freud, iar în prezent încearcă să facă acelaşi lucru cu cele ale lui Jung –, a publicat numeroase studii şi cărţi în domeniu. Unele dintre cele mai importante sunt: Etica şi psihanaliza (1973), Etică şi etologie (1982), Între logica inimii şi logica minţii (1985), În căutarea sinelui (1994), Nedreptatea ontică (1995), Filosofia inconştientului (vol. I în 1998, iar vol. II în 2001).
        A fost membru fondator al SRP. A obţinut premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 1994. A fost validat ca membru asociat direct al Asociaţiei Psihanalitice Internaţionale (IPA) în 1997, iar apoi ca membru direct al ei, în acelaşi an. Este director general al Editurii Trei, specializată în publicarea lucrărilor din domeniile psihanalizei, psihologiei şi literaturii de gen. Este director al Revistei Române de Psihanaliză.

Din lucrarile sale:

Între logica inimii și logica minții, Cartea Romaneasca 1985, Trei 1997,2003, 2011, 2014

În căutarea sinelui. De la filosofie la psihanaliză în comunism, Cartea Romaneasca 1994, Trei 1999, 2014

Filosofia inconștientului, Trei 1998, 2001, 2009, 2016


Povestiri de psihoterapie romanească. 19 cazuri inedite (coord), Trei 2009, 2017

Nevroza balanica, Trei 2012

Cuprins: (paginatia ed 2011)

De ce o a treia ediţie?7
La ediţia a doua 9
Cuvânt-înainte 11
Hermeneutică şi traducere: literatură, filosofie, ştiinţe17

I Spirit-suflet 21
Un topos uitat al filosofiei 23
Cugetul şi iubirea 29
Condiţia umană şi ambivalenţa afectivă 39
La Rochefoucauld sau maladiile autoestimaţiei 53
Friedrich Nietzsche - precursor al psihologiei adâncurilor 65
Momente psihice în geneza valorii – contribuţii la o teorie a resentimentului 109
Filosofia culturii şi psihanaliză la Lucian Blaga 141

II Natură şi cultură 177
Etologie şi cultură 179
O superstiţie a poporului român în lumina etologiei  187
Comentariu etologie la două afirmaţii ale lui Rousseau 201
Apriorismul eticii lui Kant între filosofie şi biologie 215
Definiţiile omului şi etologia 235
Antropologie negativă 247
Critica expresionistă şi critica etologică a oraşului 263
Eros şi Thanatos la Freud şi Lorenz 285

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu