sâmbătă, 4 mai 2013

PROBLEME DE METODOLOGIE IN ANALIZA REALITATILOR SOCIALE



Autor : Oscar Hoffman,Gheorghe Popescu                
Editura Universitara
An aparitie :2009

ISBN 978-973-749-596-9
Nr pagini :343
Format 130 x 200
Pret : 30 lei la Editura, lei la buybooks, lei la librarie.net
Disponibilitate BCU




Descrierea editurii:
Lucrarea pe care o prezentăm este dedicată fundamentelor teoretico-metodologice ale cercetărilor din domeniul sociouman.

Obiectul ei este acela de a forma o serie de competenţe specifice activităţilor de cercetare a unor domenii, probleme legate direct de viaţa socială, punându-se în valoare specificul metodologic al modului de constituire şi schimbare a acesteia.

In afară de o serie de aspecte esenţiale comune pe care epistemologia şi metodologia le prezintă, fie că este vorba de studiul naturii (fizica, matematica etc.), fie că ne referim la societate (economie, sociologie, politologie etc.), abordarea fenomenelor socioumane implică numeroase şi marcante aspecte specifice care generează necesitatea unor metodologii, metode şi tehnici de cercetare particulare.

Metodologia - în calitatea sa de teorie asupra modului de investigare, analiză, prospectare (a unui domeniu) este dependentă de ontologia (teoria existenţei) şi epistemologia (teoria cunoaşterii ştiinţifice).

In această ipostază, metodologia fundamentează „legitimitatea" folosirii unor metode, tehnici, căi de cercetare, formule de calcul, reguli de urmat etc., în măsura în care modul de desfăşurare a fenomenelor socioumane (ontologia lor) permite (sau nu) apelul la una dintre acestea.

Prin studiul metodologiei, va trebui să fim capabili a opera alegeri clare, neechivoce, explicite, în cunoştinţă de cauză din corpul voluminos şi variat de metode, tehnici etc.

Uneori, din păcate, se elaborează chestionare, se aleg metodele înainte de a se asigura o bună clarificare teoretico-metodologică asupra problemelor de care ne vom ocupa.

Este necesar să înţelegem (şi să ne conformăm în consecinţă) că orice metodă, tehnică are semnificaţie doar în cadrul unei justificări teoretice şi a cunoaşterii temeinice a faptului social investigat.

Dacă vom cerceta, de exemplu, procesele motivaţionale se cere a lua în considerare situaţia reală a grupului, organizaţiei la care ne vom referi. într-o întreprindere cu o foarte bună performanţă, cu lucrători bine calificaţi şi care primesc salarii bune, problemele motivaţiei, satisfacţiei, aspiraţiei pot să se refere la alte tipuri de procese, atitudini, practici motivaţionale şi de satisfacere a exigenţelor salariaţilor (teoria echităţii ar putea fi luată ca bază de analiză). (Autorii)

Cuprins:


CUVÂNT ÎNAINTE 5
CUPRINS  11

PARTEA I
DIRECŢII ŞI PROBLEME ÎN CONSTRUCŢIA METODOLOGIEI 15
1.1. Ce este metodologia? 17
1.2. Ce este o problemă? 19
1.3. Constrângeri şi libertăţi. Nondeterminare în procesualitatea socială 29
1.4. Cercetarea prospectivă şi „construcţia” viitorilor posibili şi probabili 1 42
1.5. Explicaţie şi interpretarea în domeniul cunoaşterii societăţii 48
1.6. Principiul analizei complementare 55
1.7. Cum construim conceptul de „complexitate”? 64
1.8. Ce sunt ipotezele (presupoziţiile) tacite? 70
1.9. Principiul „analizei axiale” 72
1.10. Schemele conceptuale şi utilizarea lor 76
1.11. Analiza operaţională în sociologie 78
1.12. Analiza pe „câmp” şi refacerea parţială a complexului 86
1.13. Erorile cunoaşterii şi „falsele realităţi” 102
1.14. Manipularea cunoaşterii 112
1.15. Fundamentele socioculturale ale acţiunii umane 117
1.16. Procesele de „ruptură” în analiza schimbării 123
1.17. Elaborarea programelor de cercetare 140

PARTEA A II-A
CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA CERCETĂRILOR CONCRETE 149
2.1. Aspecte introductive 151
2.2. Munca şi reprezentări asupra muncii   153
2.3. Pregătirea unei cercetări şi lucrări în domeniul „omului în muncă” 161
      2.3.1. Alegerea temei 161
      2.3.2. întocmirea proiectului 163
      2.3.3. Realizarea cercetării 164
      2.3.4. Redactarea lucrării 165
2.4. Ghidul de interviu 166
2.5. Bilanţul social al întreprinderii  167
2.6. Modelul procesului de recompensare individuală 171
2.7. Modelul proceselor motivaţional de bază 172
2.8. Teorii ale motivaţiei 172
      2.8.1. Procesul recompensei 173
      2.8.2. Modelul Maslow („piramida trebuinţelor”) 173
      2.8.3. Modelul motivaţional al lui Herzberg 174
      2.8.4. Modelul teoriei ERG 175
      2.8.5. Teoria echităţii 175
      2.8.6. Teoria aşteptării 176
      2.8.7. Teoria stabilirii scopului 176
2.9. Grila managerială 177
2.10. Managementul prin obiective („management-by- objectives”-MBO) 177
2.11. Procesele de schimb între salariaţi şi organizaţie 178
2.12. Abilităţi şi priceperi ale salariaţilor 179
2.13. Scala de evaluare corelată a comportamentului („Behaviorally anchored rating scale” - BARS) 180
2.14. Evaluarea performanţelor. Surse de erori  181
2.15. Clasificarea situaţiei favorabile (după Fiedler) 183
2.16. Teoria contingenţei în cercetarea liderităţii (Fiedler, Fred, E.) 183
2.11. Care valori sunt mai importante pentru dv.? 184
2.18. Modelul caracteristicilor reproiectării locului de muncă 185
2.19. Conflictul de bază dintre salariaţi şi organizaţii 186
2.20. Cerinţele interne pentru un management de succes în raport cu nivelul avut în cadrul ierarhiei  .'   186
2.21. Schema - cadru a antreprenoriatului la nivel macro 187
2.22. Modelul determinantelor antreprenoriatului „nascent” şi start-ups 188
2.23. Determinantele antreprenoriatului la nivel agregat 189
2.24. Ce sunt organizaţiile (a se vedea şi cap. 1.6) 189

PARTEA A III-A
INSTRUMENTE DE CERCETARE 197
3.1. Problemele puterii în organizaţie  199
      3.1.1. Baza puterii în organizaţie 199
      3.1.2. Analiza tipurilor de putere 200
3.2. Decizia în organizaţie 201
      3.2.1. Paşii procesului deciziei raţionale 201
      3.2.2. Modelul decizie retrospective 202
      3.2.3. Modelul raţionalităţii limitate îq luarea deciziei 202
      3.2.4. Cele trei elemente ale liderităţii 203
      3.2.5. Modelul normativ al luării deciziei   203
      3.2.6. Modelul explorator de luare a deciziei 205
3.3. Atitudinea faţă de schimbare 206
      3.3.1. Operaţionalizarea rezistenţei la schimbare 206
      3.3.2. Sursele personale şi organizaţionale ale rezistenţei la schimbare 207
      3.3.3. Rezistenţa la schimbare 208
      3.3.4. Atitudinea faţă de schimbare  208
3.4. Conducerea şi participarea la organizaţie 209
      3.4.1. Eficienţa comunicării organizaţionale 209
      3.4.2. Autoevaluarea capacităţii de a controla propria situaţie 210
      3.4.3. în ce mediu de muncă lucraţi 211
      3.4.4. Evaluarea supraveghetorului 213
      3.4.5. Autoevaluarea grupului 214
      3.4.6. Implicarea interactivă 215
      3.4.7. Modelul conducătorului situaţional 216
      3.4.8. Modelul de analiză a conducătorului situaţional   217
      3.4.9. Capacitatea de ascultare a altora 222
      3.4.10. Cât de participativ este şeful 223
3.5. Problemele muncii       224
      3.5.1. Aprecierea importanţei succesului 224
      3.5.2. Evaluarea stresului în muncă 225
      3.5.3. Atitudinea faţă de carieră 226
      3.5.4. Autoevaluarea importanţei rezultatelor muncii 227
      3.5.5. Graficul scalei de evaluare 228
      3.5.6. Tehnica incidenţei critice a evaluării performanţei   228
      3.5.7. Diagnoza locului de muncă 230
      3.5.8. Importanţa caracteristicilor muncii 233
      3.5.9. Aprecierea caracteristicilor muncii   233
      3.5.10. Scala celui mai puţin preferat coechipier de muncă (L.P.C.) 235
      3.5.11. Cum funcţionează echipa dv.? 236
      3.5.12. Abordarea conflictelor de muncă 238
      3.5.13. Relaţii în cadrul grupului. 239
      3.5.14. Eficienţa muncii în grup.. 240
      3.5.15. Preferinţele faţă de echipa de muncă 241
      3.5.16. Inventar de valori profesionale 245
      3.5.17. Relaţia de feed-back în cadrul muncii 248
      3.5.18. Implicarea în muncă. 249
      3.5.19. Nivelul de creativitate 250
3.6. Comportamentul organizaţional 255
      3.6.1. Evaluarea posibilităţii de a fi victima „gândirii de grup” („group think”) 255
      3.6.2. îmbunătăţirea formulării problemei         256
      3.6.3. Abordări ale conflictelor organizaţionale 257
      3.6.4. Caracterizarea organizaţiei: mecanică/organică 258
      3.6.5. Evaluarea caracteristicilor personale 259
      3.6.6. Profilul comportamental.. 261
      3.6.7. Analiza comportamentului organizaţional 265
      3.6.8. Tipuri de personalitate  268
      3.6.9. Scala de valori privind viaţa personală 269
      3.6.10. Evaluarea comportamentului conducătorului (organizaţiei) 271
      3.6.11. Scala de observare a comportamentului (,,behavioural observation scale”-BOS) 272
      3.6.12. Experiment privind „episodul de rol” 272
3.7. Motivaţii şi satisfacţii în organizaţie 273
      3.7.1. Motivaţia pentru a fi manager 273
      3.7.2. Chestionar privind ierarhia nevoilor în conformitate cu teoria lui Alderfer (ERG) 276
      3.7.3. Chestionar privind satisfacţia faţă de muncă 277
      3.7.4. Autoevaluarea nevoilor după modelul lui Murray 278
      3.7.5. Analiza motivaţiei pe baza teoriei aşteptării 279
      3.7.6. Analiza motivaţiei pe baza teoriei echităţii 282
      3.7.7. Teoria motivaţională a lui Maslow 283
      3.7.8. Preferinţa îo muncă.. 287
      3.7.9. Atitudinea faţă de realizări („Scala macilor înalţi”) 289
      3.7.10. Scala de realizare („N-ach scale”) 290
3.8. Managementul schimbării 291
      3.8.1. Tipuri de schimbare  291
      3.8.2. Comportamentul firmelor veterane   292
      3.8.3 Articularea unei viziuni, 292
      3.8.4. Schimbarea cadrului. 293
      3.8.5. Cele patru strategii ale cunoaşterii 293
      3.8.6. Dinamica puterii de asimilare 293
      3.8.7. Tipurile de schimbări organizaţionale 294
3.9. Managementul calităţii, 294
      3.9.1. Calitatea - douăzeci de motive în favoarea TQM    294
      3.9.2. Calitatea - standardele personale 295
      3.9.3. Standardele personale de calitate   295
      3.9.4. Calitatea şi standardele de comportare 296
      3.9.5. Calitatea şi standardele personale 296
      3.9.6. Calitate şi angajare 297
3.10. Economia cunoaşterii 297
      3.10.1. Organizarea creării cunoaşterii 297
      3.10.2. Cercul cunoaşterii 298
      3.10.3. Trei perspective asupra culturii organizaţionale 298
      3.10.4. Procese creatoare de cunoaştere   299
      3.10.5. Organizaţia ca sistem de valori generatoare de cunoaştere 299
      3.10.6. Sistemul de valori ale furnizorului   300
      3.10.7. Modelul procesului de luare a deciziilor strategice 300
      3.10.8. Căutarea informaţiilor şi folosirea lor în luarea deciziilor organizaţionale 300
      3.10.9. Activitatea umană şi modele de activitate organizaţională 301
      3.10.10. Ciclul de adaptare organizaţională 301
11. Strategie managerială 301
      3.11.1. Contextul: mediul-cadru („background” al managementului strategic) 301
      3.11.2. Reacţia progresivă la performanţă nesatisfăcătoare 302
      3.11.3. Procesul de formulare a strategiei: trei aspecte intercorelate   303
      3.11.4. Proces şi rezultate intercorelate 303
      3.11.5. Modelul de analiză a puterii acţionarului 304
      3.11.6. Factorii posibili de influenţare a evaluării strategice 304
      3.11.7. Triunghiul strategiei corporative 304
      3.11.8. Companiile de succes tind să facă opţiuni coerente 305
      3.11.9. Modelul de supravieţuire corporativă 305
      3.11.10. Matricea ciclului de viaţă 306
      3.11.11. Modelul de angajare pe piaţă 306
      3.11.12. Avantajul oferit de compania-mamă 307
      3.11.13. Analiza de portofoliu   307
      3.11.14. Structura adaptării opţiunii strategice 308
      3.11.15. Opţiuni pentru pieţe şi produse 308
      3.11.16. Strategii generice 309
      3.11.17.Modelul extins al strategiei   309
3.12. Analiza economică 310
      3.12.1. Alegerile producţiei 310
      3.12.2. Echilibrul parţial(Alfred Marshall) 310
      3.12.3. Schema cererii efective (Keynes) 311
      3.12.4. Trei reprezentări asupra economiei 311
      3.12.5. Operaşi financiare  312
      3.12.6. Formele de consum. 312
      3.12.7. Forme de economisire 313
      3.12.8. Structura populaţiei totale 313
      3.12.9. Raportul dintre angajare, inactivitate şi şomaj 314
      3.12.10. Piaţa muncii 314
      3.12.11. Şomajul clasic 315
      3.12.12. Şomajul după Keynes 315
      3.12.13. Criteriile de definire a şomajului 316
      3.12.14. Cercul vicios al inegalităţii 316
      3.12.15. Curba lui Kuzneţ (1955) 317
3.13. Politici economice 317
      3.13.1. Pătratul magic a lui Kaldor 317
      3.13.2. Constrângerea echilibrului exterior 318
      3.13.3. Dezinflaţia competitivă.. 318
      3.13.4. Politica de apreciere a monedei naţionale 319
      3.13.5. Cererea efectivă şi echilibrul subangajării  319
3.14. Cercetări de marketing 320
      3.14.1. Ghid pentru interviu aprofundat   320
      3.14.2. Ghid pentru„focus - grup” 320
3.15. Analiza proceselor inovative din perspectiva trecerii spre societatea condusă prin cunoaştere 321
3.16. Teste proiective de personalitate 327
      3.16.1. Testul lui Jung 327
      3.16.2. Testul lui Murray 328
      3.16.3. Testul lui Rorschach 328
      3.16.4. Testul lui Koch 329
3.17. Indicatori folosiţi de UE în analiza comparată a nivelelor de dezvoltare, indicatorii structurali 329
3.18. Indicatorii societăţii cunoaşterii 331
3.19. Indicatorii GIS (Global Innovation Scoreboard) 333
3.20. Indicatorii performanţei (KOK) 334

BIBIOGRAFIE 342

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu