01/05/2013

TRATAT DE NEUROPSIHOLOGIE VOL 1 + 2


Autor :Leon Danaila,Mihai Golu
Editura Medicala
An aparitie :2000 vol I/2006 vol II
ISBN  vol I 973-39-0571-2 /vol II 973-39-0570-4
Nr pagini :vol I 589/vol II 653
Format 170 x 240
Vol I 58,05 lei la buybooks
Vol II 49,05 lei la buybooks
Anticariat Vol I+II 200 lei pe okazii
Disponibilitate vol II  BCU
Download pdf  vol I pe scribd


Descriere :

        Aparitia psihoneurologiei, ca disciplina de granita ntre stiintele neurale, psihologie, stiintele tehnice, este rezultatul traducerii in viata a exigentelor acestei orientari metodologice, respectiv a principiului interdisciplinaritatii si al complementaritatii.
In lucrarea de fata se realizeaza o sinteza relevanta a studiului si problematicii actuale a psihoneurologiei, sub dublul sau aspect, teoretic si aplicativ, astfel ca, prin continutul sau si modul de tratare a diverselor probleme legate de raportul psihic creier va retine, cu siguranta, atentia unor categorii diverse de specialisti, de la neurologi si psihologi pana la filosofi, si va surescita interesul oricarui cititor dornic de cunoastere, in general, de cunoasterea de sine, in special.

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe
plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa
        De acelas autor:
Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970
Perceptie si activitate, Stiintifica 1971
Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005
Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974
Principii de psihologie ciberneticaEd. Stiintifica si enciclopedica 1975
Tratat de psihofiziologie Vol. 1Ed Academiei RSR 1978
Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983
Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002
Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005
Bazele psihologiei generale, Universitara 2005
Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019
Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

CUPRINS VOL I

PREFAŢĂ 9

Capitolul I RAPORTUL PSIHIC CREIER 17
         Specificul mecanismului funcţiei psihice 34

Capitolul II STRUCTURA MICROSCOPICĂ ŞI BIOCHIMIA SNC AL OMULUI 37
         Introducere 37
         Neuronul  39
         Celulele nevrogliale 46
         Canalele ionice şi potenţialul de membrană celulară 47
         Potenţialul de repaus  50
         Neuronul şi semnalizarea 52
         Potenţialul de ac{iune 53
         Pompa Na+ - K+ 55
         Contribuţia ionilor de calciu 57
         Contribuţia ionilor de CI 58
         Inhibiţia postsinaptică 59
         Inhibiţia presinaptică 59
         Codificarea informaţiei 60
         Impulsul nervos 60
         Principiul tot sau nimic  62
         Sumatia spaţială şi temporală  63
         Tipuri de nervi  63
         Sinapsa  64
         Dendritele şi excitarea neuronilor  68
         Sinapsele chimice  68
         Inputurile primite de neuroni pot fi excitatoare sau inhibitoare 71
         Conexiunile sinaptice ne permit să gândim, să acţionăm şi să ne reamintim 73
         Sistemul neuronal 74
         Facilitarea 74
         Convergenta 75
         Divergenta   75
         Transformarea informaţiei  75
         Sinteza şi traficul proteinelor neuronale    78
         Transjniterea directă la nivelul sinapsei nerv-muşchi 79
         Transmiterea cu poartă directă Ia nivelul sinapselor centrale  81
         Transmiterea sinaptică mediata de un al doilea mesager 84
         Eliberarea transmiţatorului  85
         Transmiterea inputurilor la celulele tinta prin canalele dirijate (cu poartă) se face prin convertirea din nou a semnalelor chimice în semnale electrice 89
         Istoricul descoperirii neurotransmiţătorilor  89
         Mesageri chimici, micile molecule şi peptidele 91
         Substanţe neurotransinijatoarc  93
         Acetilcolina (ACh)   95
         Dopamina (DA)   97
         Norepinefrina (noradrenalina)   98
         Epinefrina (adrenalina)  100
         Serotonina (5-HT)    100
         Histamina  101
         Transmiţători aminoacizi   102
         Peptide neuroactive  103
         Semnificaţia peptidelor în fiziologia creierului   106
         Deosebirea dintre transmiţătorii cu moleculă mică şi peptide   110
         Concluzii   112
         Veziculele sinaptice  113
         Maladii ale transmiterii chimice de la nivelul sinapsei nerv- muşchi: miastenia gravis  120

Capitolului III ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS   125
         Introducere  125

I. MĂDUVA SPINĂRII  129
         Structura măduvei spinării   130
         Arhitectura lamelară a substanţei cenuşii   134
         Substanţa albă   137
         Nervii spinali    139
         Căile senzitive   140
         Căile motorii  143
         Fiziologia măduvei   144
         Sindroame clinice produse de leziunile rădăcinilor nervoase şi ale măduvei spinării   146
         Sindroame medulare caracteristice  153
         Aspecte psihosociale şi psihoterapeutice ale bolnavilor medulari  160
II. BULBUL RAHIDIAN (medula oblongata)  164
         Structura bulbului   167
         Funcţiile bulbului   170
III. PUNTEA (Puntea lui Varioli)   171
         Fiziologia punţii   174
IV. MEZENCEFALUL  174
         Tectul mezencefalic  181
SINDROAME CLINICE PRODUSE DE LEZIUNI ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL  183
         Sindroame vasculare caracteristice  189
         Sindroamele mediale ale bulbului şi punţii  190
         Sindroame laterale ale bulbului şi punţii  190
         Sindroamele protuberanţiale   192
         Sindroame mezencefalice  194
V. FORMAŢIA RETICULATĂ   195
         Caracteristici anatomice  195
         Fiziologia formaţiei reticulate  196
         Biochimia formaţiei reticulate  199
         Sindroame de tip reticulat  205
VI. CEREBELUL   210
         Coordonate anatomice  210
         Rolul cerebelului în învăţarea senzoriomotorie  223
         Neocerebelul şi funcţiile non-motorii  232
         Cerebelul şi învăţarea la animale  233
         Clinica sindromului pseudo-parietal şi pseudo- frontal  235
         Cerebelul şi moleculele mesager  236
         Modificarea de lungă durată a solidităţii sinaptice: plasticitatea sinaptică  240
         Maladiile cerebeloase dau semne şi simptome distincte  241
VII. DIENCEFALUL   242
TALAMENCEFALUL   243
TALAMUSUL   243
         Nucleii talamici   244
         Conexiunile talamusului   244
         Particularităţi funcţionale ale nucleilor formaţiunilor talamencefalice   247
         Raporturile corticotalamice   249
         Concluzii  250
         Consideraţii clinice  251
METATALAMUSUL  258
EPITALAMUSUL  259
SUBTALAMUSUL   263
HIPOTALAMUSUL   265
         Nucleii hipotalamusului   266
         Conexiunile hipotalamusului   268
         Funcţiile hipotalamusului  270
         Reglarea sistemului neuroendocrin  270
         Neuronii hipotalamici participă la patru clase de reflexe    277
         Funcţia de reproducere are o integrare complexă  280
         Reglarea sistemului nervos autonom şi a funcţiilor vegetative  281
         Hipotalamusul şi motivaţia   287
         Reglarea temperaturii corpului  289
         Reglarea foamei şi a aportului de hrană   294
         Hipotalamusul şi obezitatea  297
         Hipotalamusul, anorexia şi emacierea  300
         Reglarea setei şi a ingestiei de lichide  301
         Tulburarea echilibrului hidric   304
         Diabetul insipid   305
         Sindromul de hipematremie esenţială  306
         Sindromul de secreţie crescută de HAD şi sete normală  307
         Alte funcţii hipotalamice  308
         Localizarea cesornicului circadian   319
         Genele şi proteinele care dirijează ceasul biologic   321
         Rolul glandei pineale în determinarea ritmurilor  322
         Biochimia ceasornicului biologic   325
         Reglarea somnului   326
         Somnul  328
         Rolul receptorilor 5-HT18 în reglarea somnului paradoxal   332
         Stadiile somnului normal  332
         Efectul depletiţiei acute diurne de triptofan asupra somnului omului normal   337
         Visele şi fiziologia somnului   337
         Tulburările somnului  338
         Narcolepsia   338
         Hipersomniile   343
         Parasomniile   347
         Somnolenţa şi oboseala din sindromul de rezistenţă a căilor aeriene superioare (SRCAS)  349
         Apneea din timpul somnului    350
         Insomnia   351
         Somnul bătrânilor  353
VIII. TELENCEFALUL    354
HEMISFERELE CEREBRALE  354
         Suprafaţa hemisferelor cerebrale  355
SISTEMUL LIMBIC  362
         Caracteristici generale  362
         Hipocampul    365
         Sistemul hipocampic şi memoria   370
         Leziunile fomixului şi pierderea memoriei   373
         Efectele lezării fomixului la om  375
         Amigdala  376
         Amigdala şi simptomatologia epilepsiei de lob temporal  380
         Fenomenele autonome şi visceromotorii ale crizelor de lob temporal   380
         Modificări afective  381
         Fenomene perceptuale  382
         Fenomenul memoriei   384
         Rolul amigdalei în procesele memoriei perceptuale şi afective   384
         Amigdala şi automatismul epileptic   387
         Teama din epilepsia temporală şi atrofia amigdalei  390
         Amnezia din epilepsia de lob temporal   392
         Substratul anatomic al PAS  394
         Aria septală  395
         Aspecte funcţionale ale septului  397
         Aspecte funcţionale ale sistemului septo-hipocampic   398
         Regiunea septală şi memoria   399
         Ganglionii bazali   403
         Talamusul   403
         Amnezia diencefalică   404
         Amnezia diencefalică în alte afcţiuni decât în sindromul Korsakow   408
         Cortexul cerebral   4^0
         Concluzii  412
         Sistemul nervos vegetativ - date generale   413
NUCLEU BAZALI   414
         Corpul amigdaloid (complexul nuclear amigdaloid, amigdala, arhistriatum)  415
         Claustrum   420
         Nucleul caudat  421
         Nucleul lentiform   421
         Substanţa neagră  425
         Tulburări cognitive şi comportamentale ale pacienţilor cu leziuni ale ganglionilor bazali  430
SUBSTANŢA ALBĂ   447
FIBRELE COMISURALE  447
         Corpul calos   447
         Fibrele caloase   450
         Funcţiile şi clinica corpului calos  451
         Sindromul de deconexiune  452
         Transferul informaţiilor senzoriale   454
         Transferul informţiilor motrice  458
         Transferul informaţiilor complexe organizate asimetric  460
         Corpul calos şi limbajul   460
         Corpul calos şi lectura    461
         Corpul calos şi aptitudinile vizual-spaţiale  463
         Corpul calos şi activităţile praxice şi grafometrice   463
         Corpul calos şi memoria   464
         Corpul calos şi atenţia    464
         Corpul calos şi funcţiile emoţionale   465
         Transferul interhemisferic al comportamentelor elaborate   466
         Fuziunea mediană     466
         Timpul de transfer interhemisferic   467
         Specificitatea fibrelor caloase  467
         Agenezia corpului calos   469
         Tumorile şi bolile degenerative ale corpului calos   471
         Concluzii  471
         Comisura anterioară   473
         Comisura posterioară   474
         Comisura hipocampică   474
FIBRELE DE ASOCIAŢIE  474
FIBRELE DE PROIECŢIE   476
         Capsula internă   476
SCOARŢA CEREBRALĂ  477
         Aspecte cantitative ale structurii corticale   477
         Neuronii cortexului cerebral  478
         Aspectul laminar al cortexului cerebral  480
         Particularităţi structural funcţionale ale zonelor corticale posterioare  483
         Ariile corticale  484
         Cortexul somatosenzorial   484
         Cortexul vizual  488
         Cortexul auditiv  498
         Cortexul vestibular  504
         Cortexul gustativ   504
         Cortexul olfactiv   508
         Concluzii privind structura şi funcţiile cortexului posterior   511
         Particularităţi structural-funcţionale ale zonelor corticale anterioare   512
         Concluzii privind structura şi funcţiile cortexului anterior  521
         Particularităţile structural-funcţionale ale zonelor mediobazale ale scoarţei cerebrale   523

Capitolul IV METODE ŞI TEHNICI DE INVESTIGARE  525
Introducere   525

I. METODE ŞI TEHNICI FIZIOLOGICE   526
Stimularea şi înregistrarea electrică  527
Stimularea şi înregistrarea chimică   539
Analiza lichidului cefalorahidian (LCR)  540
Metode fiziologice globale   541

II. METODE ŞI TEHNICI ANATOMICE   542
Metoda leziunilor anatomice  542
Metode neuropatologice   546
Examinarea neuroradiologică   552
Tomografia cu pozitroni   565
Studii radioizotopice cerebrale   569

III. METODE PSIHOLOGICE   571
Metoda analizei produselor activităţii  573
Metoda testelor  573
Metoda experimentală şi de laborator  575
Metoda genetică şi comparată   579
Metoda logico-matematică, logico-formală şi cibernetică   582


CUPRINS VOL II

PREFATA 13

Capitolul I PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR FRONTALI 15
                    Introducere 15
                    Istoricul cercetărilor 15
                    Aspecte funcţionale 16
                    Localizările intraemisferice 17
                    Anatomie si fiziologie 18
                    Primii 50 de ani ai secolului al XX-lea  22
                    Studiul comportamentului animalelor 24
                    Studii clinice 25
                    Rezumat 29
I. ANATOMIA SI PSIHOPATOLOGIA LOBILOR FRONTALI 32
1) Cortexul motor primar 32
2) Cortexul premotor si patologia sa 33
                    Sindromul ariei motorii suplimentare (AMS) 34
                    Afazia subcorticală frontală 34
                    Afazia motorie transcorticală 34
                    Sindromul ariei 6    35
                    Sindromul ariei 8    35
                    Sindromul ariei Broca    36
                    Afazia motorie pura   36
                    Sistemul motor (rezumat) 37
3) Cortexul prefrontal  38
          Organizarea anatomică a cortexului prefrontal 39
          Citoarhitcetonica 41
          Conexiunile interne ale lobilor frontali 43
                    1. Conexiuni corticocorticale 43
                    2. Conexiuni corticostriatale 44
                    3. Conexiuni corticotalamice 44
                    4. Conexiuni corticofugale si corticopete  44
          Organizarea funcţională a cortexului prefrontal 46
                    Cortexul prefrontal lateral 46
                    Cortexul prefrontal medial  48
                    Cortexul orbitofrontal 48
                    Sindroame clinice 49
                              Sindromul disexecutiv laleral 50
                              Sindromul apatic medial 51
                              Sindromul de dezinhibiţie frontoorbitala 52
                    Concluzii 53
                    Funcţia executivă  53
                    Flexibilitatea mentala 54
                    Inhibiţia răspunsurilor 54
                    Fluenţa verbala 54
                    Planificarea   55
                    Memoria 55
                    Regăsirea 56
                    Secvenţele temporale 56
                    Sursa memoriei  56
                    Memoria autobiografică 57
                    Personalitatea 57
II. CELE DOUĂ TIPURI DE TULBURĂRI ÎNTÂLNITE ÎN LEZIUNILE CORTICALE PREFRONTALE 58
III. TEORII CU PRIVIRE LA FUNCŢIILE LOBULUI FRONTAL 61
                    Teorii unificatoare faţă de cele multicomponente 61
                    Gândirea abstractă 62
                    Utilizarea erorii  63
                    Planificarea  63
                    Inhibiţia  64
                    Sistemul atenţional de supervizare 64
                    Memoria de lucru 65
IV. BOLILE LOBILOR FRONTALI CU IMPORTANTA NEUROPSIHOLOGIA 65
          Demenţa frontotemporala 65
                    Caracteristici comportamentale ale DFT 66
                    Caracteristici neuropsihologice ale DFT 66
                    Caracteristici patologice  67
          Leziunile cerebrale traumatice  67
          Bibliografie 68

Capitolul II PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR TEMPORALI 75
                    Introducere  75
ANATOMIE Şl FIZIOLOGIE 75
                    Citoarhitectura 77
                    Specializarea emisferică 80
                    Memoria 81
                    Emoţia 81
                    Recepţia vizuală 82
                    Recunoaşterea obiectelor şi a feţelor 82
                    Limbajul 83
                    Imageria funcţională  84
CORTEXUL AUDITIV 85
                    Anatomie 85
                    Conexiuni 86
          Fiziologie  86
                    Surditatea corticală 87
                    Perceperea înălţimii sunetelor 88
                    Localizarea spaţială 88
                    Patternuri auditive complexe 89
                    Percepţia vorbirii 91
                    Asimetrii structurale 93
                    Plasticitate şi reorganizare 93
HIPOCAMPUL 95
          Structura hipocampului 96
                    Structura 97
                    Cornul lui Ammon (hipocampul propriu) 97
                    Variaţii regionale  99
                    Structuri care se alătură hipocampului 101
          Functiile şi conexiunile hipocampului 103
          1. lnvătarea şi memoria 103
                    Căile hipocampice implicate in memorie 104
                    Calea intrahipocampică polisinaptică 104
                    Outputuri hipocampice către cortex 106
                    Inputuri de la cortex  106
                    Calea intrahipocampică directă 108
                    Outputurile hipocampice către cortex 108
                    Inputul de la cortex 109
                    Circuite reglatoare 110
                    Circuite reglatoare interne 110
                    Circuite reglatoare externe 111
                    implicatii clinice  112
          2. Comportamentul emoţional 114
          3. Controlul motor 115
          4. Reglarea hipotalamusului 116
          5. Studii comparative 116
                    Caracteristici generale 117
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR TEMPORALI  117
          Agnozia auditivă 117
                    Introducere 117
                    Deficite aperceptive 118
                    Deficite asociative 11$
                    Substratul neurologic al tulburării 118
                    Aspecte comportamentale din agnozia auditivă 119
                    Tulburări ale recepţiei auditive 119
          Surditatea corticala  119
          Tulburări provocate de leziuni ale ariilor auditive secundare 120
                    Afazia senzorială 120
                    Afazia amnezică 123
          Tulburari in recunoaşterea vizuală 125
          Tulburari ale sferei afective şi ale celei motivaţionale 126
          Tulburarea altor functii psihice 127
                    Tulburarea funcţiei mnezice 127
                    Tulburarea de atenţie 128
                    Tulburarea gândirii 129
                    Tulburarea comportamentului  130
                    Tulburarea percepţiei timpului 131
                    Tulburari vestibulare şi de echilibru 131
                    Hemianopsia 131
                    Tulburari olfactive 132
                    Tulburari gustative 132
                    Tulburari visecro-vegetative  132
                    Tulburarea ritmului somn-veghe 132
                    Simptomatologia celor doi lobi temporali 133
                    Epilepsia temporală 133
                    Concluzii 134
Bibliografie  134

Capitolul III PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR PARIETALI 145
                    Introducere 145
                    Istoric 146
                    Rezumat  149
DATE ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE 150
                    Căi neurale 150
                    Cortexurile somatosenzoriale 151
                    Cortexul somatosenzorial primar 151
                    Cortexul somatosenzorial secundar 153
                    Cortexul retroinsular şi insula somatosenzorială 153
                    Ariile somatosenzoriale ale cortexului parietal inferior 154
          Funcţiile somatosenzoriale primare 154
                    Acuitatea tactilă şi discriminarea a două puncte 154
                    Atingerea uşoara 155
          Funcţiile somatosenzoriale complexe 155
                    Textura 155
                    Forma şi patternul complex 156
                    Recunoaşterea obiectclor 157
          Cele două fluxuri de procesare pentru recunoaşterea obiectelor 158
          Învăţarea tactila si memoria 159
                    Atenţia selectivă din atingere 160
                    Specializarea emisferică 161
                    Sistemul durerii 162
                    Reprezentarea parietala a propriului nostru corp 163
                    Autotopagnozia  164
                    Agnozia digitală 165
                    Imitarea gesturilor inexpresive. 165
                    Concluzii 166
                    Modificările inputurilor senzoriale şi membrele fantoma 167
                    Efectele trainingului 167
                    Activitatea unei parti de corp 168
                    Psihopatologia lobilor parietali 168
          Tulburări ale sensibilităţii şi percepţiei tactile  16S
                    Astereognozia sau agnozia lactila 169
                    Sindromul Anton - Babinski 172
                    Sindromul Dejerine 172
                    Sindromul Gerstmann 172
                    Asimbolia la durere  174
          Tulburarea orientării in spaţiu şi a constructivităţii obiectuale 174
          Tulburarea sau pierderea memoriei topografice 176
                    Apraxia constructivă 176
                    Apraxia de îmbracare 177
                    Neglijarea spaţială unilaterală 177
          Tulburarea operaţiilor logico-gramaticale 179
                    Afazia semantică frusta 180
          Tulburarea operatiilor de calcul şi sindromul acalculiei  181
          Tulburările motorii, de echilibru, vestibutare, vizuale, oculomotorii şi de gust 183
          Tulburările trofice şi vasomotorii 185
          Concluzii 186
Bibliografie 186

CAPITOLUL IV PSIHOFIZIOLOGIA Şl PSIHOPATOLOGIA LOBILOR OCCIPITALI 191
PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR OCCIPITALI 191
                    Introducere 191
                    Istoric  192
                    Localizarea precisă a centrului vizual 195
                    Istoricul agnoziei vizuale 196
          Organizare anatomică 199
                    Citoarhitectura, mielinizare şi histochimie  199
                    Conexiunile lobilor occipitali 201
                    lnputurile vizuale către lobul occipital 201
                    Circuite intrinseci  203
                    Conexiuni corticocorticale 204
                    Conexiuni extrinseci   206
          Organizare funcţională 206
                    Subdiviziunile cortexului vizual 207
                    Topografia câmpului vizual 207
                    Cartarea ariilor vizuale umane cu ajutorul retinotopiei 207
                    Retinotopia cantitativă 210
                    Rezumatul topografiei 211
                    Un cadru conceptual cu privire la analiza informaţiei vizuale 211
          Subsisteme funcţionale 213
                    Mişcarea 213
                    Cuioarea 215
                    Forma  216
                    Contururile, marginile si contrastul 216
                    Forma definită prin mişcare 216
                    Indicatorii de invarianţă 217
                    Segmentarea figurilor de la sol 217
                    Formele complexe 218
          Principiile organizării funcţionale (rezumat) 2 21
                    Roluri cognitive adiţionale 222
                    Imageria vizuala 222
                    Atenţia 223
                    Conştientizarea vizuala 223
                    Concluzii 225
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR OCCIPITALI. 225
                    Tulburari ale sensibilităţii vizuale şi ale integrării primare 225
                    Tulburări de camp vizual 226
                    Reducerea acuităţii vizuale 226
                    Cecitatea corticala 226
                    Tulburarea sensibilităţii cromatice 228
                    Acromatopsia 229
                    Anomia culorilor 230
                    Agnozia culorilor  231
                    Tulburarea sensibilităţii luminoase 233
                    Tulburari ale percepţiei obiectuale 233
                    Tulburarea integralităţii şi structuraliîâţu 234
                    Prosopagnozia 237
                    Defecte de judecare a stărilor emoţionale si sociale bazate pe stimulii faciali 240
                    Agnozia obiectului văzut 240
                    Defecte de recunoaştere a unei categorii specifice 241
                    Tulburari de citire (lectura) 241
                    Tulburarea percepţiei formei, dimensiunilor şi mişcării obiectelor 242
                    Halucinaţiile vizuale 244
                    Delirul şi agitaţia 244
                    Epilepsia occipitală 244
                    Tulburări combinate optico-motorii 245
                    Neglijarea câmpului vizual 249
                    Akinetopsia  250
                    Dezorientarea topografică 251
                    Tulburarea abilităţii de a construi 252
                    Deficite ale imageriei miniale 252
Bibliografie 253

Capitolul V AFAZIILE  261
                    Introducere  261
                    Istoric 264
                    Afazia din perioada 1800-1860  273
                    Contribuţiile clinice 274
                    Formulări teoretice 274
                    Concepţii neuropatologice  275
                    Johann Gesner despre afazie 277
                    Freud şi Bergson despre afazie 282
                    Pitres şi afazia amnezică 285
SEMIOLOGIA ŞI CLASIFICAREA AFAZIILOR 289
          AFAZIILE FLUENTE 290
                    Afazia Wemicke  290
                    Afazia de conductie  291
                    Afazia senzorială transcorticală 293
                    Afazia anomica 294
                    Afazia amnezica   295
          AFAZIILE NONFLUENTE 295
                    Afazia Broca 296
                    Afazia motorie transcorticală 297
                    Afazia globală
                    Afazia transcorticala mixtă 300
                    Afazia dinamică 300
                    Afazia mixta 301
          AFAZII CU CARACTERISTICI ATIPICE 301
                    Afazia progresivă primară (APP)  301
                    Afazia încrucişată si afazia stângacilor 301
                    Afazia încrucişată (crossed aphasia). 301
                    Afazia stangacilor 303
                    Afazia optică 303
                    Afazia subcorticală 303
          Limbajul din afecţiunile emisferei drepte  307
                    Alexia pura fară agrafie 308
                    Alexia cu agrafie 308
                    Alexia afazică 309
                    Agrafia 309
          Date de semiologie a afaziei 310
                    Parafaziile  310
                    Jargonofazia 310
                    Agramatismele si disintaxiile 311
                    Disprozodia 312
                    Inteligenţa şi afazia 313
                    Îmbătrânirea si afazia 313
                    In concluzie 314
Bibliografie 314

Capitolul VI AGNOZIILE 321
                    Introducere 321
                    Scurt istoric 322
AGNOZIILE VIZUALE 323
          Forme ale agnoziei vizuale 324
                    Agnozia vizuală aperceptivă 324
                    Agnozia vizuala asociativă 326
                    Simultanagnozia 328
                    Afazia optica 330
                    Agnozia vizuala a unor categorii specifice 331
                    Alexia agnozicâ 333
                    Prosopagnozia (agnozia fizionomiilor) 333
                    Anatomia perceptiei fetei 336
                    Concluzii 338
                    Evaiuarea agnoziei vizuale  339
AGNOZIA CULORILOR 340
                    istoric 340
                    Examinarea agnoziei culorilor 341
                    Tipuri de agnozie a culorilor  341
                    Neuroanatomia agnoziilor vizuale 343
AGNOZIILE AUDITIVE 346
                    Agnoziilc auditive verbale  347
                    Agnozia auditiva non-verbală 349
                    Agnozia auditiva afectivă 351
                    Agnozia pentru muzică 352
                    Surditatea corticala 353
                    Evaiuarea agnoziei auditive 354
AGNOZIA TACTILA 355
                    Consideraţii anatomice 358
                    Evaluarea agnoziei tactile 359
AGNOZIA DURERII   359
SCHEMA CORPORALĂ (SOMATOGNOZIA) 360
                    Ataxia optică 361
                    Fantomele părţilor corpului 361
Tulburările somatogenezei 363
          Neglijarea unei jumatati a corpului 363
                    Anozognozia pentru hemiplegie 364
                    Autotopagnozia 367
                    Agnozia digitală 360
                    Heautoscopia 369
          Negarea cecităţi corticale (Sindromul Anton) 370
                    Sindromul Gerstmann 370
AGNOZIA SOMNULUI 371
Bibliografie 372

Capitolul VII APRAXIILE  379
          Istoric 379
          Definitie 380
TIPURI DE APRAXII 382
          Apraxia ideatorie 382
          Apraxia ideomotorie (AIM) 383
          Apraxia de conducere 386
          Apraxia caloasă 387
          Apraxia kinetica a unui membru (melokinetică sau inervatorie) 387
          Apraxia conceptuală 389
ALTE TIPURI DE APRAXIE 391
          Apraxia vorbirii 391
          Apraxia buco-fadală 391
          Apraxia pleoapelor 392
          Apraxia constructivă 392
          Apraxia de imbrăcare  393
          Apraxia mersului 394
          Apraxia grafomotorie 395
          Apraxia trunchiului 395
          Apraxia simpatică 395
          Apraxia oculară 396
          Apraxia optica 396
          Apraxia disociată 396
Bibliografie 397

Capitolul VIII AMUZIILE 399
          Istoric 399
TIPURI DE TULBURĂRI MUZICALE 400
          Amuzia vocală sau oral-expresivă 401
          Amnezia instrumentală 402
          Agrafia muzicală 402
          Amnezia muzicala 403
          Tulburarea ritmului 403
          Amuzia receptivă 404
          Alexia muzicala 404
          Corelaţi: clinico-patologice 404
Bibliografie 407

Capitolul IX ASIMBOLIILE   409
Bibliografie   410

MECANISMELE NEUROFIZIOLOG1CE ALE FUNCŢIILOR PSHICE

Capitolul X ORCANIZAREA FUNCŢIONALĂ A CREIERULUI UMAN   413
1. Creierul uman ca sistem   413
2. Creierul - sistem cibernetic   414
3. Creierul uman ca sistem logico-informaţional si computaţional   416
4. Mortalităţi de codare si procesare a informaţiei in creierul uman   420
5. Paradigmele cognitiviste si importanţa lor in descifrarea mecanismelor funcţiilor psihice   422

Capitolul XI PRINCIPII DE ORCANIZARE FUNCŢIONALĂ A CREIERULUI UMAN   431
1. Principiul adaptării reciproce intre funcţie si structură   431
2. Principiul diferentierii si specializării   433
3. Principiul ierarhizării si integrării sistemice   434
4. Principiul comutării   440
5. Principiul reflexului   441
6. Principiul semnalizării-designării   443
7. Principiul modelării informaţionale   445
8. Principiul autoreglării   446
9. Principiul redundanţei   449
10. Principiul instruibilităţii   451

Capitolul XII ASPECTE GENERALE ALE CONSTITUIRII MECANISMELOR NEUROZIFIOLOGICE ALE FUNCŢIILOR PSIHICE   453
1. Geneza relaţionării informaţionale de tip psihic   453
2. Niveluri de integrare psihică in creierul uman   455

Capitolul XIII MECANISMELE SENZAŢIEI   473
1. Senzaţia - prima treapta in procesarea informaţiei   473
2. Clasificarea senzaţiilor   475
          A. Senzaţii exteroinfomative 475
          B. Senzaţii proprio-kinezio-informative   475
          C. Senzaţii interoinformative   476
3. Proprietăţile senzaţiilor   476
4. Schema de principiu a mecanismului neurofiziologic al senzaţiei   478
5. Mecanismul senzaţiilor vizuale   482
6. Mecanismul senzaţiilor auditive   492
7. Mecanismul senzaţiilor cutanate   500
8. Mecanismul senzaţiilor olfactive   505
9. Mecanismul senzaţiilor gustative   509
10. Mecanismul senzaţiilor proprioceptiv-kinestezice   512
11. Mecanismul senzaţiilor vestibulare (de echilibru)   517
12. Mecanismul senzaţiilor organice   518

Capitolul XIV MECANISMELE PERCEPŢIEI   525
1. Specificul percepţiei   525
2. Formele percepţiei   529
3. Mecanismul percepţiei monomodale   530
4. Modele explicative ale procesării şi integrarii informaţiei la nivelul percepţiei   534
          Modelul integrarii serial-paralele   534
          Modelul stocării iconice 535
          Modelul schemei sau al integrării generalizate  535
          Modelul pandemoniumului 536
          Modelul analizei prin sinteză 537
          Modelul computaţional (RBC). 538

Capitolul XV MECANISMELE ATENŢIEI 539
1. CARACTERIZARE PSIHOLOGICA GENERALĂ 539
2. CALITĂŢILE ATENTIEI 542
          Volumul 542
          Concentrarea 542
          Stabiliiaiea 543
          Mobilitatea 543
          Distributivitatea 545
3. MECANISMUL NEUROFIZIOLOGIC AL ATENTIEI 545

CAPITOLUL XVI MECANISMELE MEMORIEI 555
1. SPECIFICUL MEMORIEI 555
          Memoria fizica 555
          Memoria biologică 555
          Memoria psihică 555
          Memorarea involuntara  557
          Memorarea voluntară 558
          Memorarea mecanică 558
          Memorarea logică 558
          Reactualizarea 560
          Recunoaşterea 561
          Reproducerea 561
2. FORMELE MEMORIEI 562
          Memoria episodică 563
          Memoria semantică 563
          Memoria procedurala 564
          Memoriu declarativa 563
          Memoria implicită 564
          Memoria explicită 564
          Memoria de lucru 566
3. BAZELE Şl MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE MEMORIEI 568
Organizarea mecanismelor memoriei la nivel topografic 569
          Sistemul C (de codificare) 569
          Sistemul A (de activare)  570
          Sistemul S (de supervizare)  570
Organizarea mecanismelor memoriei la nivel celular 577
Organizarea mecanismelor memoriei la nivel molecular 579

Capitolul XVII MECANISMELE GÂNDIRII 583
1. ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE GENERALE 583
          Modelul asociationist 583
          Modelul gestaltist 584
          Modelul behaviorist 585
          Modelul würzburgian 586
2. TRĂSĂTURILE DISTINCTIVE ALE GÂNDIRII 591
3. TIPURI DE SARCINI (SITUAŢII) ÎN CARE SE RELEVA SI SE INDIVIDUALIZEAZA GANDIREA 593
4. FUNCŢiILE GÂNDIRII 594
          Funcţia de generalizare 394
          Funcţia de abstractizare 395
          Funcţia rezolutivă 596
          Funcţia constructivă 597
          Funcţia decizională 597
          Funcţia explicativă 599
5. MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE  GÂNDIRII 599

Capitolul XVIII MECANISMELE LIMBAJULUI  605
1. CONSIDERAŢII GENERALE .605
2. STRUCTURA S1 ORGANIZAREA LIMBAJULUI (VERBAL) 606
3. LATURILE FUNCŢIONALE ALE COMUNICĂRII VERBALE 614
Latura impresivă 614
          Latura expresivă 616
          Latura de control 617
4. MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE LIMBAJULUI (VERBAL)  618

Capitolul XIX MECANISMELE MOTIVAŢIEI 623
1. ASPECTE PSIHOLOGICE CARACTERISTICE  623
          Latura informaţională 624
          Latura dinamicii  624
2. FUNCŢIILE MOTIVULUI 626
          Funcţia de declanşare  626
          Funcţia de orientare-dtrecţionare 626
          Funcţia de susţinere-potenţare 627
3. COMPLEXITATEA STRUCTURALĂ A SFEREI MOTIVAŢIONALE A OMULUI  627
4. FRUSTRAREA SI CONFLICTUL MOTIVATIONAL 630
5. MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE  MOTiVATIEI 632

Capitolul XX MECANISMELE AFECTIVITĂŢII 637
1. ASPECTE PSIHOLOGICE GENERALE 637
2. STRUCTURA INTERNA A AFECTIVITĂŢII UMANE 640
3. STRUCTURA PROCESULUI EMOŢIONAL 641
4. MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE EMOŢIILOR 642
Bibliografie 647

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu