18/02/2013

PASUL SI CEASUL. Aspecte ale perceptiei spatiului si timpului în comunitatile rurale din Crisana secolelor XVIII-XIX



Autor :  Dumitru Sim               
Editura Durans, Oradea

An aparitie :2007

ISBN 978-973-88352-1-4 
Nr pagini : 368

Disponibilitate BCU




Descriere:

Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităţilor şi imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenţei umane de ieri si de astăzi, Spaţiul şi Timpul. „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susţinută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ştegfănescu, în prefaţa cărţii. Ea se circumscrie tematic realităţilor istorice ale lumii rurale din părţile de vest ale României de astăzi şi perioadei de timp de la începuturile modernităţii româneşti, în care tensiunea dintre tradiţia, conservatorismul, proprii unei societăţi preponderent ţărăneşti, şi inovaţiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacţiile şi raportările sale, societatea ţărănească din spaţiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistenţă -, unor elemente ale modernităţii ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieţii comunităţilor, fără a afecta decisiv fondul ei tradiţional. Este, credem, esenţa discursului lucrării de faţă, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepţia timpului şi spaţiului.
(Sursa)
Cuprins:


Cuvânt înainte   p.6
Introducere   p.11

Capitolul I
Scurtă privire asupra Paradigmei Analelor        p.18

I.1. Paradigma de la “Annales apariţie şi evoluţie”     p.19
I.2. Cu privire la domeniile Noii Istorii         p.24
I. 2.1. Istoria mentalităţilor         p.24
I.2.2 Istoria vieţii cotidiene şi private     p.25
I.2.3 Antropologia istorică      p.25
I. 2.4 Imaginarul social p.26
I.3. Intedisciplinaritatea "filozofie" a paradigmei de la Annales      p.27
I.3.1 Contactul cu geografia       p.28
I.3.2 …..climatologia         p.29
I.3.3 Raporturile cu sociologia            p.30
I.3.4 Dialogul cu etnologia             p.31
I.3.5 Contactele cu demografia         p.33
I.3.6 Istoria artei       p.34
I.3.7 Istoria dreptului        p.34
I.3.8 Istoria statului        p.34
I.3.9 Istoria Bisericii    p.35
I.4. Concluzii cuprivire la locul istoriei mentalităţilor în paradigma Analelor     p.35
I.4.1 Cu privire la definirea noţiunii de menati şi mentalităţi colective    p.35
I.4.2 Asupra impunerii teirmenului      p.36
I.4.3 Contestări    p.37
I.5. Raportarea istoriografiei româneşti la “paradigma Analelor"      p.38
I.6. Spaţiul şi timpul în cadrul “Paradigmei Analelor”. Puncte de reper    p.58
I.6.1 Spaţiul geografic. Dimensiunea concretă a lumii     p.63
I.6.2 Spaţiu şi spaţii sociale     p.71
I.6.3 Spaţii sociale      p.76
I.6.4 Spaţiul imaginar          p. 80
I.6.5 Timp şi timpi în istoriografia "Analelor"      p.85
I.6.6 Timpul clerical - timp creştin    p.86 
I.6.7 Timpul ţărănesc      p.89 
I.6.8 Timpul seniorial   P.90 
I.6.9Timpul negustorului     p.91 
I.6.10 Timpul statului - Timp modem      p.91 
I.6.11 Concluzii   P. 92

Capitolul II
Aspecte ale percepţiei spaţiului în comunităţile rurale din Crişana (sec. al XVlll-lea şi prima jumătate a secolului alXIX-lea)     p.94

II.1 Spaţiul şi “locurile" în comunităţile rurale tradiţionale. Caracteristicile spaţiului în lumea premodernă crişana      p.95
II.2 Casa ţărănească şi vecinătatea în Crişana secolelor al XVlll-lea şi prima jumătatea a secolului al             XJX-lea      p.99
II.3 Spaţiul privat comunitar din Crişana secolelor premodernităţii: Satul şi hotarul p.146
II.4 "Ţara” şi “Lumea “ în viziunea lumii rurale crişane. Spaţiul între cunoaştere şi indiferenţă
   p.193
II.5 Drumul şi distanţa în lumea rurală din Crişana secolelor XVIII-XIX. Un spaţiu problemă
    P199
II.6 Spaţii imaginare în stadiu pur: imaginea Paradisului şi a Infernului în lumea ţărănească din
Crişana premodernităţii      p.216

Capitolul III
Aspecte ale percepţiei timpului în comunităţile rurale din Crişana (secolul al XVIII4ea - prima jumătate a secolului al XIX-lea)      p.222

III.1Timp şi timpi în percepţia rurală crişană în zorii modernităţii.  Problematica reperelor temporale
P.223
III.2 Secvenţe ale timpului ţărănesc din Crişana secolului al XVIII-lea şi prima jumătate al celui
de al XlX-lea: Timp agricol-“ Vremea săcerei “      p.257
III.3Timpul artizanului crişan al premodernităţii. Timp non-agricol?      p.266
III.4Problema trecutului în lumea rurală din Crişana zorilor modernităţii     p.274
III.5 Problema percepţiei viitorului în comunităţile rurale din Crişana în zorii modernităţii  
p.287
III.6 Problema calendarului în lumea rurală crişană. Timp fast - timp nefast          p.308

Consideraţii   finale       p. 330
Bibliografie     p.337
Indice de nume şi locuri                   p.355

150 DE EXPERIMENTE PENTRU A INTELEGE MANIPULAREA MEDIATICA. Psihologia consumatorului de mass-media


Autor : Sebastien Bohler                 
Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia HEXAGON.Practic 
An aparitie : 2009 
Traducerea Dana-Maria Cimpoi 
ISBN 978-973-46-1327-4 
Nr pagini : 256 
Format 135 x 200
Pret : 24,95 lei
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Comportamentul consumatorului de televiziune, radio sau presa scrisa are la baza o serie de mecanisme inconstiente, cunoscute de producatorii din mass-media. Asa-numitele „retete de succes” nu sint de multe ori decit tentative de manipulare a telespectatorului, radio-ascultatorului sau cititorului de ziare. Cartea prezinta 150 de experimente care analizeaza fenomenul manipularii si explica metodele folosite de mass-media pentru influentarea atitudinii, gusturilor si preferintelor noastre.

Sebastien Bohler este doctor in neurobiologie, jurnalist la Cerveau et Psycho si realizator al emisiunii de analiza media Arret sur images. A mai publicat volumul La Chimie de nos emotions (2007).
Cuprins:

Cuvânt înainte  /13

1.Mass-media şi convingerile /15

1. De ce dăm crezare informaţiilor preluate din jurnalele TV ?
Rapiditatea informaţiilor şi credulitatea /23

2. De ce sunteţi convinşi că va izbucni gripa aviară atunci când priviţi reportaje cu păsări incinerate ?
Euristica disponibilităţii            /25

3. De ce sunteţi convinşi că, după ce urmăriţi ştirile, veţi fi agresat de un psihopat ?
Sindromul lumii rele /30

4. De ce sunteţi frustraţi când schimbaţi canalele televizorului ?
Costurile de oportunitate  /32

5. De ce copilul dumneavoastră a devenit agresiv după ce a văzut „Armă fatală” ?
Televiziunea şi dezinhibarea violenţei /35

6. De ce nu mai mâncaţi carne după ce vedeţi titlurile din ziare ?
Terminologia jurnalistică şi teama de boala vacii nebune /39

7. De ce nu mai reuşiţi să stingeţi televizorul?
Reflexul de orientare şi dependenţa televizuală /43

8. De ce simţiţi nevoia să băgaţi în închisoare toţi infractorii, după ce aţi citit un reportaj despre ameninţarea terorismului ?
Ameninţarea terorismului şi nevoia de ordine /46

9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un atentat? Expunerea selectivă a informaţiei /49

10. De ce mass-media acordă o mai mare atenţie morţii unei familii intr-un incendiu care a avut loc la Paris decât morţii a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta?
Fenomenul distanţei faţă de victima /52

11. De ce preferaţi să donaţi mai degrabă la Teledon decât unei fundaţii caritabile ?
Vinovăţia şi altruismul /56

12. De ce moartea unui tată şi a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele?
Cruzimea şi voaierismul /58

13. De ce îl consideraţi mai bine informat pe jurnalist decât pe politicianul intervievat?
Eroarea fundamentală de atribuire /61

14. De ce ziarele vorbesc mai mult despre dispariţia unei fete din camera sa de hotel decât despre decesul a zece pasageri într-un accident de autocar?
Saturarea emoţională /64

15. De ce ziarele, radioul şi televiziunea consacră un reportaj special câştigătorului la Loto ?
Dorinţa de câştig şi prejudecata          optimismului /66

2.Mass-media şi politica /71

16. De ce un preşedinte omniprezent la televizor, la radio sau în ziare are (temporar) o popularitate crescută ?
Efectul simplei expuneri   /77

17. De ce unele personalităţi urcă în sondaje, fără să fi făcut ceva deosebit ?
Influenţa socială /80

18. De ce sondajele se înşală?
Fragilitatea poziţiei majoritare /83

19. De ce nu vă plac deloc discursurile anumitor candidaţi politici ?
Discursul şi prejudecata grupului /86

20. De ce nu mai ştiţi pentru cine veţi vota după ce aţi văzut oameni politici în emisiuni de divertisment ?
Discursul autocentrat şi dezangajarea politică /91

21. De ce nu credeţi în măsurile de protecţie a mediului anunţate de un factor de decizie ?
Atitudinile non-verbale ale jurnalistului /94

22. De ce sunteţi convinşi că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită?
Prejudecata afirmativă /97

23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendenţioase” ?
Reacţiile automate la ideologii /100

24. De ce candidatul comunist ridică mâna când vrea să sugereze creşterea puterii de cumpărare ?
Gestica ce punctează şi gestica metaforică /103

25. De ce un şef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreţ cunoscut?
Transferul simbolic /107

26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe nişte afişe pentru box ?
Incertitudine şi plăcere /109

27. De ce oamenii politici îşi petrec timpul criticându-şi adversarul ?
Memorarea argumentelor negative  /113

28. De ce atunci când citiţi presa de scandal sfârşiţi prin a-i considera pe politicieni „corupţi cu toţii” ?
Efectul de asimilare  /115

29. De ce vi se pare că preşedintele este convingător atunci când transmite urările către naţiune?
Credibilitatea şi ridicarea sprâncenelor /119

3. Publicitatea în mass-media /123

30. De ce cumpăraţi doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat?
Congruenţa program-publicitate /131

31. De ce doriţi să vă cumpăraţi o maşină scumpă după ce aţi văzut un documentar despre accidentele de maşini ?
Activarea cognitivă /135

32. De ce vreţi să vă cumpăraţi o berlină mare după ce aţi văzut o reclamă în care bărbaţii alergau în pantaloni scurţi după o maşină?
Automobilul şi caracterele sexuale secundare /139

33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu fiinţele umane ? Antropomorfismul în publicitate /142

34. De ce sigla „Publicitate” care precedă mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede ?
Banii, amorsarea comercială şi individualismul /145

35. De ce ritmul imaginilor este deosebit de crescut în reclame?
Frecvenţa imaginilor şi stimularea memoriei /148

36. De ce aveţi chef să cumpăraţi o pizza după publicitatea de seară?
Senzaţia de foame şi capacitatea de memorare /152

37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor ?
Impactul mărcilor asupra copilului /154

38.De ce băieţelul dvs. vrea să îi cumpăraţi un nou joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă ?
Apariţia vedetelor în reclamele pentru copii /156

39. De ce aveţi poftă de ciocolată când vedeţi fotografiile unor femei foarte slabe în reclame ?
Modelele de siluetă şi stima de sine /159

40. De ce vreţi să aveţi un obiect absolut inutil pe care l-aţi văzut într-o emisiune de teleshopping ?
Legătura afectivă cu prezentatorul şi cumpăratul impulsiv /164

41. De ce reţineţi mai uşor reclamele pentru mărcile cunoscute ?
Prestigiul şi activitatea cerebrală /167

42. De ce cumpăraţi o anumită marcă de detergenţi după ce i-aţi auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat ?
Muzica şi condiţionarea asociativă /171

43. De ce alegeţi un anume număr de telefon, şi nu un altul, pentru a suna la Informaţii?
Cântecele, refrenele şi memorarea /173

44. De ce o reclamă la îmbrăcăminte arată păsări de mare înecate în petrol ?
Emoţiile şi amintirile /175

45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie ?
Persuasiunea şi amintirile autobiografice /178

4.Divertismentul /183

46. De ce dispreţuiţi presa de tip tabloid şi de ce o citiţi?
Nevoia de bârfă şi evoluţia grupurilor umane /189

47. De ce celebrităţile îşi petrec timpul denunţând nedreptăţile din lume?
Expunerea mediatică şi altruismul /193

48. De ce sunteţi captivat de emisiunea „Rişti şi câştigi” ?
Anticiparea regretelor /196

49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franţa are o figură de copil?
Fenomenul baby-face /199

50. De ce tipul de emisiuni „natură şi descoperiri” au un succes fulminant?
Peisajele naturale şi morfina cerebrală /202

51. De ce în revista Playboy din anii ’60 apăreau femei cu talia mică şi şoldurile late ?
Evoluţia diametrului coapselor în funcţie de conjunctura economică /205

52. De ce în „Star Academy” (varianta franceză a „Megastarului”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez ?
Stimulările sonore şi scăderea sensibilităţii /208

53. De ce prezentatorul emisiunii „Lanţul slăbiciunilor” are un aer atât de dominator?
Jocurile de lumini şi intimidarea /211

54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine ?
Prejudecata alegerii  /213

5.Reacţiile epidermice /217

55. De ce preferaţi să urmăriţi telejurnalul de pe canalul 1 ?
Culorile şi percepţia timpului /223

56. De ce nu suportaţi ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului ?
Inferenţele semantice şi întreruperea discursului /225

57. De ce aveţi impresia că un prezentator de televiziune este respingător ?
Prejudecata primei impresii /229

58. De ce domnul X pare atât de credibil când vorbeşte despre contraspionaj ?
Vocile grave şi credibilitatea /231

59. De ce aveţi poftă de chipsuri când vă uitaţi la Seven ?
Angoasa şi nevoia de grăsimi /234

60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informaţie?
Viteza vorbirii şi aderarea la discurs /237

61. De ce nu încetaţi să fumaţi după ce aţi văzut un clip antifumat ?
Reacţia şi autoeficienţa /240

Index /245