luni, 9 martie 2015

ISTORIA LOGICII

Autor : Anton Dumitriu                
Editura Didactica si Pedagogica
An aparitie :1975
Editia a II-a adaugita si revizuita    
Editia originala 1969
Reeditata in 4 volume de Editura Tehnica in 1993-1998
ISBN  ?
Nr pagini :1208
Format 170 x 240
Anticariat.
Pretul la data postarii :50 lei (ed.1969) la cartidepsihologie , 55 lei (ed.1969) la carteadecitit, 50-100 lei pe  okazii
Download pdf pe epistematic  

Descriere:

S-a crezut mult timp că evoluţia omului, de la primele licăriri ale conştiinţei pînă la stadiul modern de cultură şi civilizaţie, este liniară şi că oriunde ar fi început, în centrul Africii, în Asia sau America, dezvoltarea inteligenţei acestuia s-ar face în sens unic, tinzînd spre tipul de cultură şi civilizaţie al europeanului veacului nostru. Această concluzie, evident facilă, se datoreşte unei simplificări a problemei, care prin înseşi datele ei nu poate primi acest răspuns. Într-adevăr, evoluţia spirituală a Chinei sau a Indiei nu a dus la tipul intelectual european, în trecut, deşi nici un cercetător serios nu a putut să afirme, să argumenteze vreodată, că un chinez sau un indian este inferior din punct de vedere intelectual europeanului. Realizările culturii chineze sau indiene în domeniul artei, poeziei şi filozofiei arată că inteligenţa popoarelor respective nu are nimic inferior faţă de aceea a europeanului. De unde rezultă că există evoluţii diferite ale inteligenţei omeneşti, care, progresînd permanent, sînt orientate diferit şi au structuri deosebite, care ţin de gradul sau felul de organizare socială şi de alte condiţii. (Epistematic)

Cuprins:

Nota, 
Capitolele marcate cu aceasta culoare de fond, nu se regasesc si in editia 1969 !


Prefata la ediţia a II -a  . . . 5
Prefata la ediţia I  . . .   9


Partea I
LOGICA IN CULTURILE DIN AFARA EUROPEI

Cap. I. Structura logică a mentalităţii primitive
1.1 Tipuri de mentalităti - 1.2 Pluralitatea structurilor intelectuale - 1.2.1 Reprezentările colective
- 1.2.2 Legea participaţiei - 1.2.3 Gîndire conceptualia. şi gîndire prelogică - 1.2.4 Gîndirea
prin imagini - 1.2.5 Gîndirea şi limbajul primitiv - 1.3 Gîndirea şi realitatea imediată - 1.4
Structura logică polivalentă a mentalităţii primitive - Bibliografie . . . .  18

Cap. II. Logica in China antică
2.1 Filozofia chineză şi dificultătile întelegerii ei. - 2.2 Şcoli filozofice - 2.3 Dialectica Moiştilor -
2.3.1 Ideile generale ale dialecticii Moiste - 2.3.2 Definitia - 2.3.3 Argumentarea - 2.4 Logicieni
şi sofişti din şcoala numelor - 2.4.1 Tang Hsi-tse - 2.4.2 Yin Wan-tse - 2.4.3 Huei-tse -
2.4.4 Kung-sun Lung.- 2.4.5 Semnificaţia acestor teorii - 2.5 Rectificarea numelor - 2.6 Mecanismul logic al gîndirii chineze - 2.6.1 Gîndire şi limbaj - 2.6.2 Spiritul analitic european -
Spiritul sintetic chinez - 2.6.2.1 Gînditorii chinezi şi gîndirea conceptuală - 2.6.2.2 Indutia
penetrantă - 2.7 Incheiere - Bibliogralie  . . . .  26

Cap. III. Logica indiană
3.1 Filozofia indiană - 3.2 Doctrinele filozofice şi locul logicii - 3.3 Nyaya şi scrierile de logică - 3.3. 1 Categoriile în Nyaya-Vaiseshika - 3.3.2 Teoria cunoştintei - 3.4 Sistemul modern Nyaya-Vaiseshika - 3.4.1 Inferenţa - 3.4.2 Mărturia - 3.4.3 Definiţia - 3.5 Logica in budism - 3.6
Concluzii - Bibliogralie  . . . .  .  50

Partea a II-a
LOGICA IN GRECIA ANTICA

 

Cap. IV. Inceputurile logicii greceşti
4.1 Gîndirea presocratică - 4.2 Ionienii: Thales, Anaximandru şi Anaximene - 4.3 Pitagora şi
şcoala lui - 4.4 Şcoala cleata - 4.5 Heraclit - 4.5.1 - Heraclit în interpretarea lui Hegel - 4.6 Anaxagora din Clazomene - 4.7 Empedocle din Agrigentum - 4.8 Atomismul : Leucipp şi Democrit - 4.9 Trăsăturile gîndirii presocratice - Bibliogralie  . . . . 74

Cap. V. Sofiştii
5.1 Sofistica - 5.2 Protagoras din Abdera - 5.3 Gorgias din Lcontinoi - 5.4 Alţi solişti - 5.5 Argumentările sofistice - 5.6 Sofiştii şi rolul lor - Bibliografie . . . . . 96

Cap. VI. Reacţia lui Socrate. Platon
6.1 Sacrate - 6.2 Platon - 6.2.1 Analiza cunoaşterii - 6.2.2 Teoria ideilor - 6.2.3 Dialectica - 6.2.4 Dialectica ascendentă şi descendentă - 6.2.4.1 Raportul dintre idei : ??? - 6.2.5 Universalul şi categoriile - 6.2.6 Originea platonică a silogismului - 6.2.6.1 Silogismul este o diviziune parţială -6.2.7 Legile logice - 6.2.8 Gîndire şi limbaj - 6.2.9 Noţiunea de ştiinţă la Platon - 6.3 Academia veche - 6.4 Consideraţii generale asupra logicii ideilor - Bibliografie . . . . .104

Cap. VII. Micii socratici
7.1 Discipolii lui Socrate - 7.2 Şcoala cirenaică - 7.3 Şcoala megarică - 7.3.1 Argumentele megarice si semnificaţia lor - 7.3.2 Raţionamentul ipotetic - 7.3.3 Modalitatea propoziţiilor - 7.4 Şcoala eritreică - 7.5 Şcoala cinică - 7.6 Consideraţii generale asupra micilor socratici - Bibliografie  . .  125


Cap. VIII. Logica lui Aristotel
8.1 Aristotel - 8.2 Scrierile lui Aristotel - 8.3 Organon-ul - 8.4 Locul logicii printre celelalte ştiinţe - 8.5 Obiectul logicii. Formă şi materie. Eidos-ul aristotelic - 8.6 Intelectul şi natura lui. Nous-ul aristotelic - 8.7 Logica formală - 8.7.1 Categoriile - 8.7.1.1 Definiţia - 8.7.2 Judecata: Logos apophanticos - 8.7.2.1 împarţirea judecăţilor după calitate şi cantitate - 8.7.2.2 Modalitatea judecăţilor - 8.7.2.3 Opoziţia judecăţilor - 8.7.2.4 Conversiunea judecăţilor - 8.7.3 Principiile logice - 8.7.4 Silogistica - 8.7.4.1 Natura silogismului - 8.7.4.2 Stuctura silogismului - 8.7.4.3 Silogismele modale - 8.7.4.4 Raţionamentul ipotetic - 8.7.4.5 Interpretările moderne ale silogisticii aristotelice - 8.8 Teoria ştiinţei - 8.9 Dialectica - 8.9.1 Inducţia - 8. 10 Despre respingerile sofistice - 8.1 1 Modalităţile esenţei - 8.12 Logica universalului - 8.13 Logica perennis - Bibliografie  . . . .  136

Cap. IX. Şcoala peripatetică
9.1 Urmaşii lui Aristotel - 9.2 Concepţia despre logică În şcoala peripatetică - 9.2.1 Silogismul categoric - 9.2.2 Silogismul modal - 9.2.3 Silogismul ipotetic - 9.2.4 Silogismul de calitate - 9.2.5 Silogismul prosleptic - 9.3 Caracterizare generală - Bibliografie  . . .. 193

Cap. X. Logica stoicilor
10.1 Caracterul şi importanţa logicii stoice - 10.1.1 Pragmatism şi fotmalism - 10.1.2 Şcoala stoică. Adepţii şcolii şi lucrările lor. Surse - 10.1.3 Importanţa logicii in filozofia stoica - 10.2 Natura
logicii şi împărţirea ei - 10.2.1 Logică şi limbaj - 10.2.2 Signifcatio - ştiinţa a ceea ce este exprimat - 10.2.2.1 Teoria criteriilor - 10.2.2.2 Conceptul - 10.2.2.3 Teoria categoriilor - 10.2.2.4 Teoria propoziţiilor - 10.2.2.5 Teoria raţionamentului - 10.3 Sofisme - 10.4 Consideraţii generale asupra logicii stoicilor - Bibliografie  . . . . 201

Cap. XI. Şcoala epicureică. Scepticismul şi Noua Academie
11.1 Epicur şi şcoala epicureică - 11.1.1 Concepţia lilozoficl a lui Epicur - 11.1.2 Canonica - 11.2
Scepticismul - 11.2.1 Pyrrhon şi Şcoala sceptici - 11.2.2 Doctrina sceptici - 11.2.3 Combaterea logicii - 11.2.3.1 Definiţia - 11.2.3.2 Genurile şi speciile - 11.2.3.3 Demonstraţia - 11.3
Noua Academie - 11.3.1 Arcesilaos - 11.3.2 Carneade - Bibliografie  . . .  . . . 234

Partea a III-a
RETORI ŞI COMENTATORI


Cap. XII. Logica şi retorica la Roma
12.1 Retorica - 12.2 Marcus-Tullius Cicero - 12.3 Lucius Annaeus Seneca - 12.4 M. Fabius Quintilianus - 12.5 Aulus Gellius - 12.6 Logica latină şi sofismele - Bibliografie.  . . . 250

Cap. XIII. Comentarii şi comentatori
13.1 Scoala antici - 13.2 Comentatorii - 13.2.1 Apuleu - 13.2.2 Galenus - 13.2.3 PseudoGalenus
- 13.2.4 Alcinous - 1 3.2.5 Alexandru din Aphrodisia - 13.2.6 Porfir - 13.2.7 Alţi comentatori 13.2.8 Marius Victorinus - 13.2.9 Augustin - 13.2.10 Marcianus Capella - 13.2.11 Boeţiu - 13.2.11.1 Categoriile - 13.2.11.2 Propoziţiile - 13.2.11.3 Silogismul categoric - 13.2.11.4 Raţionamentul ipotetic - 13.2.12 Cassiodor - 13.3 Incheiere - Bibliografie . . . . . 259

Partea a IV-a
LOGICA SCOLASTICA


Cap. XIV. Scolastica
14.1 Introducere - 14.2 Caracteristicile scolasticii - 14.3 învăţămintul scolastic. Cele şapte arte liberale - 14.4 Universităţi şi doctori - 14.5 Scolastica şi spiritul raţionalist - 14.6 Periodizarea
scolasticii  . . .  294

Cap. XV. Constituirea logicii scolastice
15.1 Importanţa logicii in filozofia scolastică - 15.2 Izvoarele logicii scolastice - 15.2.1 Fondul greco-roman - 15.2.2 Scriitorii prescolastici occidentali - 15.2.3 Logicienii creştini orientali -
15.2.4 Logica la filozofii sirieni - 15.3 Etape in constituirea logicii scolastice - 15.3.1 Renaşterea
carolingiană: Alcuin, Rhabanus Maurus etc. - 15.3.2 Ioan Scotus Erigena - 15.3.3 Umanismul
lui Gerbert de Aurillac - 15.3.4 Dezvoltarea logicii prin Abelard, Gilbert Porretanus, Ioan de Salesbury, Petrus Lombardus - 15.3.5 Logica vetus şi logica nova - 15.4 Influenţe - 15.4.1 Influenţa arabă - 15.4.2 Logica arabă - 15. 4.2.1 Alkindi - 1 5.4.2.2. Ibn Yunus - 15.4.2.3 Alfarabi
- 15.4.2.4 Avicenna - 15.4.2.5 Algazali - 15.4.2.6 Averroes - 15.4.2.7 Alti gînditori arabi -
15.4.3 Concluzii - 15.4.4 Influenţa iudaică - 15.4.4.1 Cele 13 silogisme rabinice - 15.4.5 Contactul
cu Bizanţul - 15.5 Petrus Hispanus şi rolul tratatului său, Summulae logicales . . . . 301

Cap. XVI. Locul logicii printre celelalte ştiinţe
16.1 Denumirea logicii - 16.2 Ştiinţe sermocinale - 16.2.1 Denumirea de ştiinţe sermocinale la arabi - 16.2.2 Delimitări ale logicii - 16.3 Intentio prima şi intentio secunda - 16.4 Logica-ştiinţă a consecinţelor - 16.5 Logica-"modus scientiarum" - 16.5.1 Variantele inţelesului de "mod al ştiinţelor" - 16.6 Obiectul logicii scolastice  . . . .  331

Cap. XVII. Problema universaliilor
17.1 Apariţia problemei univer saliilor. Textul lui Porfir - 17.2 Explicaţia importanţei acordate acestei probleme de către scolastici - 17.3 Clasificarea soluţiilor - 17.4 Nominalismul - 17.4.1 Wilhelm de Occam - 17.4.1.1 Occamiştii sau terminiştii - 17.5 Conceptualismul-Abelard - 17.6 Realismul transcendental - 17.6.1 Raymundus Lullus - 17.7 Realismul trimodal - 17.7.1 Albertus Magnus - 17.7.2 Thomas de Aquino - 17.7.2.1 Thomiştii - 17.8 Apogeul luptei în problema universaliilor - 17.8.1 Roger Bacon - 17.8.2 Ioan Duns Scotus - 17.8.2.1 Scotiştii - 17.9 Victoria  nominalismului  . . .  341

Cap. XVIII. Terminologia scolastică
18.1 Valoarea şi semnificaţia terminologiei scolastice - 18.1.1 Intellectus agens şi intellectus patens -18.1.2 Implirţirea logicii după operaţiile intelectului - 18.2 Dialectica şi primele ei elemente - 18.3 Categoriile - 18.4 Propoziţia - 18.4.1 Adevărul propoziţiilor - 18.5 Silogistica - 18.5.1 Observaţiile lui Petrus Tartaretus - 18.6 Principiile logice - 18.7 Pons asinorum - 18.8.Sofismele - 18.9 Terminologia bizantină - 18.10 Observaţii generale  .  . . 373

Cap. XIX. Parva logicalia
19.1 Probleme noi în logica scolastică - 19.2 Numele acestor tratate - 19.3 Originea problemelor
din Parva logicalia  . . . . . 394
 
Cap. XX. Proprietăţile termenilor
20.1 Suppositio - 20.1.1 Speciile supleanţei - 20. 1 .2 Regulile supleanţei - 20.1.3 Ampliatio - 20.1.4 Appelatio - 20.1.5 Restrictio - 20.1.6 Distributio - 20.1.7 Relativum - 20.2 Significatio - 20.2.1 Modus significandi - 20.3 Aprecieri asupra teoriei supleanţei  . . . . . 399
 
Cap. XXI. Syncategoremata
21.1 Problema particulelor Syncategoremata - 21.2 Definiţia particulelor Syncategoremata - 21.3 Syncategoremata şi locul lor in logică - 21.4 Principalele syncategoremata şi impărţirea lor -
21.5 Diversele sensuri ale particulelor syncategoremata - 21.5.1 Operatorul Omnis - 21.6 Exponibilele - 21.7 Concluzii  .. . . . . 409

Cap. XXII. Teoria consecinţelor
22.1 Contribuţia scolasticii la teoria consecinţelor - 22.2 Definiţia consecinţei şi principalele ei impărţiri - 22.3 Consecinţele ca propoziţii ipotetice - 22.4 Regulile consecinţei - 22.5 Consecinţe
modale  . . . . 417

Cap. XXllI. Insolubilia
23.1 Sofismele - 23.2 Insolubilele şi formele lor principale - 23.3 Poziţia generală a logicienilor scolastici faţă de paradoxele numite insolubilia - 23.4 Principalele soluţii - 23.4.1 Soluţia lui Buridan
- 23.4.1.1 Teoria obligaţiilor - 23.4.2 Soluţia lui Albertus de Saxonia - 23.4.3 Soluţia lui
Petrus de Allyaco (d' Ailly) - 23.4.4 Cele cincisprezece soluţii ale logicienilor scolastici - 23.5 Concluzii  .. . . . 425

Cap. XXIV. Consideraţii generale asupra logicii scolastice
24.1. Dificultăţile interpretării logicii scolastice - 24.2 Ce aduce nou logica scolastică - 24.3 Caracteristicile logicii scolastice - 24.4 Formă logică şi semn - 24.5 Sermo et ratio - Bibliografie 434

Partea a V-a
LOGICA RENAŞTERII


Cap. XXV. Renaşterea
25.1 Introducere - 25.2 Cauzele şi originile ştiinţei moderne - 25.3 Caracteristicile logicii Renaşterii .... 442

Cap. XXVI. Aristotelismul in timpul Renaşterii
26.1 Introducere - 26.2 Prelungirea scolasticii in Renaştere - 26.2.1 Via Thomae - 26.2.2 Via Scoti - 26.2.3 Via nominalium - 26.2.3.1 Şcoala de la Mons Acutus - 26.2.4 Scolastica spaniolă - 26.2.4.1 Scolasticii spanioli prerenaşcentişti - 26.2.4.2 Logicienii spanioli din şcoala lui Maior (Paris) - 26.2.4.3 Universitatea din Alcala - 26.2.4.4 Universitatea din Salamanca - 26.2.4.5 Via parisiensis la alte universităţi spaniole - 26.2.4.6 Universitatea din Coimbra (Portugalia) - 26.2.4.7 Magiştrii spanioli in alte ţări - 26.2.5 Concluzii - 26.3 Noul aristotelism - 26.3.1 Formarea aristotelismului italian - 26.3.2 Şcoala din Padova - 26.3.3 Aristotelismul la Paris - 26.3.4 Alti aristotelicieni - 26.3.5 Şcoala lui Corydaleu şi răspîndirea aristotelismului În sud-estul european ... . 447

Cap. XXVII. Logica umanismului
27.1 Preludiile logicii umanismillui - 27.1.1 Francesco Petrarca - 27.1.2 Giovanni Boccaccio - 27.1.3 Leonardus Aretinus - 27.1.4 Aeneas Sylvius Piccolomini - 27.1.5 Nicolaus Cusanus - 27.2 Critica umanista adusa logicii scolastice - 27.3 Academia platonică din Florenţa - 27.3.1 Şcoala platonică din Cambridge - 27.4 Logica retorică - 27.4.1 Logica retorică În Spania - 27.5 Şcoala lui Melanchton - 27.6 Reforma lui Ramus - 27.7 Sistematicii şi peripateticienii in sec. al XVTI-Iea - 27.8 Reconsiderarea lui Raymundus Lullus - 27.9 Incheiere - Bibliografie . . . . . . 471

Partea a VI-a
LOGICA METODOLOGICA


Cap. XXVIII. Inceputurile ştiinţei experimentale
28.1 Organon-ul ştiinţei - 28.2 Roger Bacon - 28.3 Leonardo da Vinci - 28.4 Galileo Galilei . . . 496

Cap. XXIX. Francis Bacon (1561 -1626 )
29.1 Bacon şi lucrările lui - 29.2 Ştiinţa experimentală - 29.3 Clasificarea ştiinţelor - 29.4 Logica - 29.5 Metoda experimentală - 29.5.1 Idola - 29.5.2 Ştiinţa inductivă - 29.6 Consideratii generale
asupra concepţiei baconiene - 29.7 Influenţa lui Bacon  . . . . . . . 503

Cap. XXX. Descartes (1596- 1650)
30.1 Descartes şi lucrările lui - 30.2 Matematica universală - 30.3 Regulae ad directionem ingenii -
30.4 Discours de la methode - 30.5 Concluzii - 30.6 Răspîndirea cartezianismului - 30.6.1 Logica de la Port-Royal - 30.6.2 Logica lui Gassendi - 30.6.3 Logica Hamburgensis .  . . . 520

Cap. XXXI. Cercetările metodologice post-carteziene
31.1 Isaac Newton - 31.2 John Herschel - 31.3 William Whewell - 31.4 Thomas Reid şi Şcoala simţului comun - 31.5 John Stuart MiII - 31.5.1 Critica silogismului - 31.5.2 Natura inducţici - 31.5.3 Metodele cercetării experimentale - 31.6 Herbert Spencer - 31.7 Jules Lachelier - 31.8 Andre Lalande - 31.9 Claude Bernard - 31.10 Wilhelm Wundt - 31.11 Alte cercetări asupra inducţiei . . .  531

Cap. XXXII. Ştiinţele contemporane şi problemele lor metodologice
32.1 Revoluţia ştiinţei - 32.1.1 Geometriile neeuclidiene - 32.1.2 Teoria relativităţii - 32.1.3
Structura materiei - 32.1.4 Teoria cuantelor - 32.2 Problemele ştiinţei actuale . . . .. 544


Cap. XXXIII. Noua dialectică
33.1 Mutaţii fundamentale - 33.1.1 Emile Meyerson şi raţionalizarea iraţionalului - 33.1.2 Dialectica
complementară a lui Niels Bohr - 33.1.3 Dialectica supraraţionalistă a lui Gasoan Bachelard - 33.1.4 Dialectica idoneistă a lui Ferdinand Gonseth - 33.1.5 Conceptualizarea deschisă a lui Werner Heisenberg - 33.1.6 Complementaritatea circulară a lui Carl Weizsacker - 33.1.7 Stephane Lupaşcu şi logica contradicţiei dinamice - 33.1.8 Dialectica hominizantă a lui Teilhard de Chardin . .. 549

Cap. XXXIV. Ştiinţa ca limbaj
34.1 Teorie şi sistem - 34.2 Ludwig Wittgenstein - 34.3 Pozitivismul logic .- 34.3.1 Moritz Schlick - 34.3.2 Rudolf Carnap - 34.3.3 Alfred Tarski - 34.3.4 Pozitivismul logic şi gindirea americană - 34.3.5 Filozofia analitică - 34.3.5.1 Gilbert Ryle - 34.3.5.2 John Langshaw Austin - 34.3.5.3 John Wisdom - 34.3.5.4 Petet Frederik Strawson - 34.3.5.5 Stephen Edelston Toulmin - 34.3.6 Semiotica  . . . . 557


Cap. XXXV. Inducţie şi probabilitate
35.1 Despre probabilitate - 35.2 Interpretarea logică a probabilităţii - 35.3 Sistemele de logică probabilistă - 35.3.1 Sisteme ansambliste şi booleene - 35.3.2 Sistemele logistice - 35.4 Inferenţa probabilistă şi statistică - 35.5 Inducţia integrală - 35.6 Justificarea inducţiei după Reichenbach şi Carnap - 35.7 Valoarea teoriilor matematizate ale indueţiei . . . . . 575

Cap. XXXVI. Logica cercetării
36.1 Diversitatea investigaţiilor în metodologia experimentala - 36.1.1 Norman R. Campbell - 36.1.2 Karl R. Popper - 36.1.3 Stephan Korner - 36.1 .4 Willard van Orman Quine -36.1.5 Patrick Suppes - 36.1 .6 B. M. Kedrov - 36.1.7 P. V. Kopnin - 36.1.8 Annibale Pastore - 36.1.9 Jean Louis Destouches - 36.1.10 Hans Vaihinger - 36.1.11 Hugo Dingler - 36.1.12 Cercetările lui W. Stegmuller - 36.1 .13 Alte cercetări - 36.2 Perspectivele logicii ştiinţei - Bibliografie .......588


Partea a VII-a
DEZVOLTAREA LOGICII MODERNE


Cap. XXXVII. Logica de la Leibniz la Kant
37.1 Introducere - 37.2 Gottfried Wilhelm Leibniz - 37.3 Logica lui Leibniz - 37.3.1 Locul logicii în filozofia lui Leibniz - 37.3.2 Intuiţionism şi Formalism - 37.3.3 Adevărul şi principiile logice- 37.4 Concluzii - 37.5 Contemporanii lui Leibniz - 37.5.1 E. Walter von Tschimhaus - 37.5.2 Christian Thomasius - 37.5.3 N. H. Grundling - 37.5.4 Christian Wolff - 37.6 Partizani şi adversari ai lui Wolff - 37.6.1 Manin Knutzen - 37.6.2 Alexander Gottlieb Baumgarten - 37.6.3 Georg Friederich Meier - 37.6.4 Andreas Riidiger - 37.6.5 Jean Pierre Crusaz - 37.6.6 Christian Aug. Crusius - 37.6.7 Gottfried Ploucquet - 37.6.8 Johann Heinrich Lambert - 37.7 Alţi logicieni din această perioadă - 37.8 Influenţa concepţiei lui Leibniz, a unei logici calculatorii asupra logicienilor din epoca lui şi pînă la Kant - Bibliografie  . . . . 608


Cap. XXXVIII. Logica transcendentală
38.1 Logica, teorie a cunoaşterii - 38.2 Immanuel Kant - 38.3 Inceputurile filozofiei kantiene - 38.4 Natura şi valoarea logicii - 38.5 Definiţia şi locul logicii în sistemul lui Kant - 38.6 Diviziunea logicii transcendentale - 38.7 Judecăţile analitice şi judecăţile sintetice - 38.8 Estetica transcendentala - 38.9 Analitica transcendentală -38.9.1 Analitica conceptelor - 38.9.2 Analitica principiilor - 38.9.3 Incheierea Analiticii transcendentale - 38.10 Dialectica transcendentală - 38.10.1 Paralogismele raţiunii pure (Psihologia raţională) - 38.10.2 Antinomiile raţiunii pure (Cosmologia raţionala) - 38.10.3 Idealul raţiunii pure (Teologia raţională) - 38. 11 Critica marxist-leninistă a kantianismului - 38.12 Consideraţii generale asupra logicii lui Kant - 38.13 Influenţa lui Kant - 38.14 Logica în epoca lui Kant - 38.14.1 Lucrări în jurul concepţiei lui Kant - 38.14.2 Influenţe leibniziene asupra logicii din epoca kantiană - 38.14.2.1 Salomon Maimon - 38.14.2.2 Joseph-Diez Gergonne - 38.15 Neokantianismul - 38.15.1 Şcoala de la Marburg - Bibliografie . . . . . 633

Cap. XXXIX. Logica lui Hegel
39.1 Dialectica - 39.2 Johann Gottlieb Fichte - 39.3 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling - 39.4 Georg Wilhelm Friedrich Hegel - 39.4.1 Cadrul ideilor filozofice hegeliene - 39.4.2 Definiţia logicii - 39.4.3 Impărţirea logicii - 39.4.3.1 Logica fiinţei - 39.4.3.2 Logica esenţei - 39.4.3.3 Logica conceptului - 39.5 Fondul metodei dialectice - 39.5.1 Logică şi existenţă - 39.5.2 Formele gindirii - 39.6 Consideraţii generale asupra dialecticii hegeliene - 39.7 Şcoala hegeliană - 39.8 Hegelianismul italian - Bibliografie  . . .  . . 668

Cap. XL. Reacţii la filozofia romantismului şi prelungirile lor
40.1 Curentul criticist în interiorul romantismului - 40.1.1 Karl Chr. Fr. Krause - 40.1.2 E.D. Schleiermacher - 40.1.3 Arthur Schopenhauer - 40.1.3.1 Ideile logice - 40.1.3.2 Despre împatrita rădăcina a principiului raţiunii suficiente - 40.2 Reacţiunea realista - 40.2.1 Johann Friederich Herbart - 40.3 Curentul aristotelic în logică - 40.4 Realism şi idealism - 40.4.1 Herman Lotze - 40.4.2 H. Mansel - 40.4.3 F. H. Bradley - 40.4.4 Bernard Bosanquet - 40.4.5 John Cook Wilson - 40.4.6 William Emest Johnson - 40.4.7 John Neville Keynes - 40.4.8 John Maynard Keynes - 40.4.9 Charles Dunbar Broad - 40.4.10 Alfred North Whitehead - 40.4.11 George Edward Moore -
40.4.12 Bertrand Russell - 40.4.13 William Calvert Kneale - 40.4. 14 Neorealismul american - 40.5 Curentul biometafizic - 40.5.1 Hans Driesch - 40.6 Neothomismul - 40.6.1 Maurice Nedoncelle - 40.6.2 1. M. Bochenski - 40.6.3 Alţi neothomisti logicieni - 40.7 Concluzii - Bibliografie .....694


Cap. XLI. Dialectica materialistă
41.1 Introducere - 41.2 Apariţia dialecticii materialiste - 41.3 Elaborarea logicii dialectice materialiste - 41.4 Definiţia şi obiectul logicii dialectice - 41.5 Istoricitatea logicii dialectice - 41.6 Dialectica este un concept deachis - 41.7 Legile dialecticii - 41.7.1 Legea unitătii şi luptei contrariilor - 41.7.2 Legea trecerii cantităţii in calitate şi invers - 41.7.2.1 Etapele dialectice ale legii trecerii cantităţii in calitate şi invers - 41.7.3 Legea negării negaţiei - 41.7.3.1 Caracterele şi funcţiile negaţiei - 41.8 Categoriile dialecticii materialiste - 41.8.1 Tabela categoriilor - 41.8.2 Singular, particular, general - 41.8.3 Esenţă şi fenomen - 41.8.4 Conţinut şi formă - 41.8.5 Cauză şi efect - 41.8.6 Necesitate şi Întîmplare - 41.8.7 Posibilitate şi realitate - 41.9 Adevărul dialectic - 41.10 Noţiunea şi judecata - 41.11 Raţionamentul - 41.11.1 Deducţia şi inducţia - 41.12 Legile logicii dialectice si ştiinţele contemporane - 41.13 Logica dialectică şi logica formală - 41.14 Principiile logice - 41.14
Concluzii - Bibliografie  . . .. 716

Cap. XLII. Curentul psihologist şi curente înrudite
42.1 Logică şi psihologie - 42.2 Psihologismul filozofic - 42.2.0.1 Jacob Friedrich Fries - 42.2.0.2
Friedrich Eduard Beneke - 42.2.0.3 Franz Brentano - 42.2.0.4 Wilhelm Wundt - 42.2.0.5 Oswald Kulpe - 42.2.0.6 Theodor Lipps - 42.2.0.7 H. Cornelius - 42.2.0.8 A. von Meinong - 42.2.0.9 Theodor Ziehen - 42.2.0.10 Hyppolite Taine - 42.3 Psihologismul logic propriu-zis - 42.3.1 Şcoala engleză - 42.3.1.1 Thomas Hobbes - 42.3.1.2 John Locke - 42.3.1.3 George Berkeley - 42.3.1.4 David Hume - 42.3.1.5 Thomas Reid şi Şcoala scoţiană - 42.3.1.6 Dugald Stewart - 42.3.2 Continuatorii concepţiei asociaţioniste - 42.3.2.1 William Hamilton - 42.3.2.2 James Mill - 42.3.2.3 John Stuart Mill - 42.3.2.4 Herbert Spencer - 42.3.2.5 Alexander Bain - 42.3.2.6 Eugenio Rignano - 42.3.3 Sensualismul francez - 42.3.3.1 Condillac - 42.3.4 Curentul empiriocriticist - 42.3.5 Pragmatismul - 42.3.5.1 William James - 42.3.5.2 C. S. Peirce - 42.3.5.3 Josias Royce - 42.3.5.4 J . Dewey - 42.3.5.5 F. C. S. Schiller - 42.3.6 Antiintelectualismul francez - 42.3.6.1 Jules Lachelier - 42.3.6.2 Emile Boutroux - 42.3.6.3 Henri Bergson - 42.3.7 Logica - ştiinţă normativă, ştiinţă a valorilor şi tehnică - 42.3.7.1 Christoph Sigwart - 42.3.7.2 Wilhelm Dilthey - 42.3.7.3 Wilhelm Windelband - 42.3.7.4 Wilhelm Jerusalem - 42.3.7.5 Benno Erdmann - 42.3.7.6 Heinrich Maier - 42.3.7.7 Edmond Goblot - 42.3.7.8 Andre Lalande - 42.4 Concluzii - Bibliografie . . . . . 762

Cap. XLIII. Fenomenologia şi logica pură
43.1 Bernard Bolzano - 43.2 Edmund Husserl - 43.2.1 Logica pură - 43.2.2 Metoda fenomenologică - 43.2.3 Logica formală şi logica transcendentală - 43.2.3.1 Caracterul formal al logicii - 43.2.3.2 Logica formală este concepută ca analitică apophantică - 43.2.3.3 Matematica formală - 43.2.3.4 Caracterul dublu al logicii formale: apophantica formală şi ontologia formală -
42.2.3.5 Analitica - ontologie formală - 43.2.3.6 Trecerea la ontologia formală - 43.2.3.7 Apophantica - doctrină a sensului şi logică a adevărului - 43.2.4 Trecerea de la logica formală
la logica transcendentală - 43.3 Şcoala fenomenologică - 43.4 Concluzii - Bibliografie .  . . 797

Partea a VIII-a
LOGICA MATEMATICA


Cap. XLIV Logică şi matematică
44.1 Obiectul logicii matematice - 44.2 Periodizare . .  . . . 816

Cap. XLV. Sistemul lui Raymundus Lullus
45.1 Ars Maga - 45.2 Concluzii ..........821

Cap. XLVI. Logica lui Leibniz
46.1 Incerclrile lui Leibniz - 46.2 Concepţia lui Leibniz despre silogistica - 46.3 De arte combinatoria - 46.4 Characteristica universalis - 46.5 Calculul logic - 46.5.1 Legi logice - 46.6 Teoria demonstraţiei - 46.7 Cercetări silogistice după Leibniz  . . . . 828

Cap. XLVII. Algebra logicii
47.1 George Boole - 47.2 Calculul claselor - 47.3 Logica propoziţiilor - 47.4 Alţi logicieni englezi - 47.5. A doua grupă de algebrişti ai logicii : R. Grassman, C. S. Peirce şi E. Schroder . . . . 851

Cap. XLVIII. Gottlob Frege
48.1 - Gottlob Frege si scrierile lui - 48.2 Ce este logica - 48.3 Sistemul lui Frege - 48.3.1 Idei primitive - 48.3.2 Functia - 48.3.3 Generalitatea - 48.3.4 Axiomele sistemului şi derivarea teoremelor - 48.4 Sens si semnificaţie - 48.5 Definiţia - 48.6 Concluzii  . . . 862

Cap. XLIX. Peano şi Şcoala italiană
49.1 Giuseppe Peano - 49.1.1 Arithmetices principia nova methoda exposita - 49.1.2 Logica matematica - 49.1.2.1 Relaţii - 49.1.2.2 Forme de raţionament - 49.1.2.3 Despre definiţie - 49.2
Şcoala lui Peano - 49.2.1 Cesare Burah-Forti - 49.2.2 Giovanni Vailati - 49.2.3 Alessandro Padoa - 49.2.4 Giovanni Vacca - 49.2.5 Alţi cercetători - 49.3 Incheiere . . . . .  874

Cap. L. Principia Mathematica
50.1 Introducere - 50.1.1 Teoria deducţiei (calculul propoziţional) - 50.1.1.1 Idei primitive - 50.1.1.2 Propoziţii primitive - 50.1.1.3 Regulile de deducţie - 50.1.2 Teoria funcţiilor propoziţionale - 50.1.2.1 Propoziţii generale şi existenţiale - 50.1.2.2 Teoria funcţiilor propoziţionale de o singură variabilă aparentă - 50.1.2.3 Teoria funcţiilor de două variabile aparente - 50.1.2.Descripţii - 50.1 .3 Teoria tipurilor logice - 50.1.4 Teoria identităţii - 50.1.5 Calculul claselor 50.1.6 Calculul relaţiilor - 50.1.7 Numerele cardinale - 50.2 Incheiere  . .. . 893

Cap. LI. Paradoxele logico-matematice
51.1 Enunţarea paradoxelor - 51.2 Soluţii - 51.3 Concluzii .........915

Cap. LII. Dezvoltarea logicii matematice
52.1 Logicismul - 52.1.1 Leon Chwistek - 52.1.2 Ludwig Wittgenstein - 52.1 .3 J. Nicod - 52.1.4 F. P. Ramsey - 52.1.5 R. Carnap - 52.2 Formalismul - 52.2.1 Sistemul formal al lui David Hilbert - 52.2.1.1 Calculul propoziţional - 52.2.1.2 Calculul predicatelor - 52.2.1.3 Calculul largit al predicatelor - 52.2.1.4 Mecanismul demonstraţiei - 52.2.2 Dezvoltarea cercetărilor axiomatice - 52.3 Intuiţionismul - 52.3.1 Formalizarea logicii intuiţioniste - 52.4 Comparaţie intre logicism, formalism si intuiţionism - 52.5 Contribuţii importante În logica matematică - 52.5.1 Alonzo Church - 52.5.2 Haskel B. Curry - 52.5.3 Willard van Orman Quine - 52.5.4 Kurt Godel 52.5.5 St. C. Kleene - 52.5.6 Alte cercetări .. 919

Cap. LIII. Logicile polivalente
53.1 Ideea de logică cu mai multe valori - 53.2 Logica implicaţiei stricte - 53.2.1 Implicaţia strictă - 53.2.2 Idei primitive - 53.2.3 Definiţii - 53.2.4 Propoziţii primitive - 53.2.5 Teoreme - 53.2.6 Implicaţia strictă şi implicaţia materială - 53.2.7 Relaţia de compatibilitate - 53.2.8 Funcţii modale si reducerea lor - 53.2.9 Consideraţii asupra sistemelor implicaţiei stricte - 53.3 Logicile lui Lukasiewicz - 53.3.1 Analiza modalităţilor cu ajutorul logicii bivalente - 53.3.1.1 Consecinţele
primelor două propoziţii modale - 53.3.2 Logica trivalentă - 53.3.2.1 Structura axiomatica a logicii trivalente - 53.3.3 Semnificaţia filozofica a logicii polivalente; logicile nechrysippiene - 53.3.4 Alte cercetări - 53.3.5
Consideraţii generale asupra logicii lui Lukasiewicz - 53.4 Logica intuiţionistă ca logică polivalentă - 53.5 Logica deontica - 53.6 Aplicaţiile logicilor polivalente - 53.6.1 Aplicarea logicilor polivalente la studiul sistemelor formale - 53.6.2 Aplicarea logicilor polivalente în matematici - 53.6.3 Aplicaţille logicilor polivalente în mecanica cuantică - 53.6.4 Logicile polivalente şi paradoxele logice - 53.6.5 Aplicarea logicilor cu mai multe valori în studiul schemelor cu contacte şi relee - 53.7 Logici modale şi polivalente - 53.8 Concluzii . . . . . . . . 942

Cap. LIV. Problema deciziei
54.1 Simbolul şi puterea lui - 54.2 Enunţarea problemei - 54.2.1 Problema deciziei în calculul propoziţional - 54.2.2 Problema deciziei în calculul cu predicate - 54.3 Problema nedecidabilităţii
Godel - 54.4 Cercetări în legătură cu limitarea sistemelor formale - 54.5 Concluzii . . . . . . . . 974

Cap. LV. Tehnica formală (sisteme şi metasisteme )
55.1 Metoda axiomatică - 55.2 Sisteme formale - 55.2.1 Constructia unui sistem formal - 55.2.2 Prezentare, reprezentare, interpretare - 55.2.2.1 Prezentarea unui sistem - 55.2.2.2 Reprezentarea
unui sistem - 55.2.2.3 Interpretarea unui sistem - 55.3 Sisteme şi metasisteme - 55.3.1 Sintaxa logică - 55.3.2 Semantica - 55.3.3 Proprietăţile metateoretice ale unui sistem formal. - 55.3.3.1
Coerenţa - 55.3.3.2 Saturaţia - 55.3.3.3 Rezolubilitatea - 55.3.3.4 Categoricitatea - 55.4 Principalele
sisteme formale - 55.5 Logicile cu scheme - 55.6 Logicile combinatorii - 55.7 Algoritmi - 55.8 Algebre booleene şi lukasiewicziene - 55.9 Structuri - 55.10 Metoda aritmetizării şi funcţiile recursive - 55.11 Observaţii critice............987

Cap. LVI. Consideraţii generale asupra logicii matematice
56.1 Natura logicii matematice - 56.2 Relativitatea logicii - 56.2.1 Consecinţele relativizării logicii
- 56.3 Convenţionalismul logic - 56.4 Logica extensivă şi logica intensivă - 56.5 Logica veche şi logica nouă. . . . .  . . . . . 1012

Cap. LVII. Reacţii la logica matematică
57.1 Introducere - 57.2 Jean Piaget şi logica operatorie - 57.3 Rene Poirier. Logică şi modalitate - 57.4 Leo Gabriel şi logica integrală - 57.5 Robert Blanche şi structurile intelectuale - 57.6 Petre
Botezatu şi logica operatorie - 57.7 Logica pluralistă şi ierarhizată a lui Augustin Sesmat - 57.8 Incercări de valorificare matematică a logicii dialectice - 57.9 Concluzii - Bibliografie . . . . 1025


Partea a IX-a
LOGICA îN ROMANIA


Cap. LVIII. Logica în Ţările Române
58.1 Periodizare şi izvoare - 58.2 Aristotel latin în Transilvania - 58.3 Introducerea aristotelismului
în Moldova - 58.4 Introducerea aristotelismului în Muntenia - 58.5 Logica lui Corydaleu - 58.6 Logica lui Dimitrie Cantemir .  . . . . 1040

Cap. LIX. Logica premaioresciană
59.1 Dispariţia aristotelismului - 59.2 Lucrări de logică din epoca premaioresciană .........1055

Cap. LX. Epoca maioresciană
60.1 Caracteristica acestei epoci - 60.2 Logica lui Maiorescu - 60.2.1 Lucrări de logică apărute sub influenţa directă a tratatului lui Maiorescu - 60.3 P.P. Negulescu - 60.4 C. Rădulescu-Motru
- 60.5 Ion Petrovici - 60.6 Dan Bădărău - 60.7 Mircea Florian - 60.8 Nae Ionescu - 60.9 Nicolae Petrescu - 60.10 Lucian Blaga - 60. 11 Constantin Noica - 60.12 Alte lucrări de logică..... 1062

Cap. LXI. Logica matematică
61.1 Apariţia logicii matematice În Romania - 61.2 Gr. C. Moisil - 61.3 Eugen Mihăilescu - 61.4 Anton Dumitriu - 61.5 Octav Onicescu - 61.6 Mihail Neculcea - 61.7 Mircea Târnoveanu - 61.8 Eugen Radu - 61.9 Sergiu Rudeanu - 61.10 George Georgescu - 61.11 Alte cercetări. . . . . 1106

Cap. LXII. Logica actuală
62.1 Logica dialectică - 62.2 Prezenta lui Aristotel în logica românească - 62.2. 1 Athanase Joja - 62.2.2 Dan Bădărău - 62.2.3 Anton Dumitriu - 62.2.4 Aram Frenkian - 62.2.5 Florea Ţuţugan -
62.2.6 Petre Botezatu - 62.2.7 Virgil Stancovici - 62.2.8 Alte cercetări - 62.3 Lucrări de comentarii
şi exegeză de logică dialectică - 62.3.1 D.D. Roşca - 62.3.2 Pavel Apostol - 62.3.3 Henri Wald -62.3.4 C. Ionescu-Gulian - 62.3.5 Călina Mare - 62.4 Logica juridică . . . . 1111

Cap. LXIII. Consideraţii asupra logicii in România
Bibliografie  . . . . 113

INCHEIERE

Cap. LXIV. Concluzii generale
64.1 Istoria logicii - 64.2 Complementaritatea momentelor logicii - 64.3 Modalităţile logosului - 64.4 Gîndire şi expresie - 64.5 Logică şi ontologie - 64.6 Logica universalului - 64.7 Gîndirea care se gîndeşte singura . . . .1142

Index rerum  . . . .   . . . .   . . . .   . . . .  1151
Index nominum . . . .   . . . .   . . . .  . . . . . 1117










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu