sâmbătă, 28 martie 2015

METACRIMINOLOGIE


Autor : Iancu TanasescuGabriel TanasescuCamil Tanasescu                
Editura C.H. Beck
Colectia Curs universitar
An aparitie :2008, 2010
Editia a II-a      
ISBN 978-973-115-811-2
Nr pagini :480
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 55,17 lei la Editura, 58,50 lei la librariabucuresti ,58,40 lei la librarie.net


Descrierea editurii:

           Metacriminologie constitutie o manieră diferită de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a problemelor criminologice tradiţionale, a semnificaţiei conceptelor în noua conjuctură social.economică şi politică a lumii (referitoare la structura efectivă a crimei şi statutul participanţilor), de definire a stitudinii statului în orientarea către identificarea şi eradicarea fenomenului criminal, de a pune de acord tezele criminologice principale cu definirea rolului personalităţii criminale în cadrul realităţii sociale, a experienţei şi a practicii  criminale.

          Crima nu este doar un fenomen pur obiectiv, ci este şi un fenomen subiectiv aflat într-o unitate concretă. Aceasta reprezintă procesul social activ, al producerii agresiunii în viaţa socială, ca o rezultantă a concepţiei individului sau grupării de indivizi în raporturile lor economice, religioase, politice, care au o natură depreciativă, devalorizatoare faţă de ordinea socială. 
Cuprins:

CARTEA I. CRIMINOLOGIE  1

Titlul I. Epoca străveche şi epoca veche a civilizaţiei umane  1
    Subtitlul I. Vestigiile paleoliticului  1
    Subtitlul II. Fundamente teoretice ale comportamentului uman  2
        Capitolul I. Era precreştină  2
            Secţiunea 1. Reflecţii timpurii despre comportamentul uman  2
            Secţiunea a 2-a. Ideile antichităţii privind comportamentul uman  3
        Capitolul II. Era Creştină  7
            Secţiunea 1. Noul Testament  7
            Secţiunea a 2-a. Gândirea medievală despre comportamentul uman  8
            Secţiunea a 3-a. Gândirea Renaşterii despre comportamentul uman  9
            Secţiunea a 4-a. Epoca raţionalismului despre comportamentul uman  13
            Secţiunea a 5-a. Epoca iluminismului despre comportamentul uman   16

Titlul II. Teoriile precriminologice şi bazele criminologiei  22
    Subtitlul I. Criminologia etiologică (a cauzelor)  22
        Capitolul I. Teoriile precriminologice    24
            Subcapitolul I. Cesare Beccaria (1738-1794)  24
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  24
                Secţiunea a 2-a. Raportul lui Beccaria cu tradiţia   24
                Recomandări bibliografice   32
            Subcapitolul II. Şcoala clasică de drept penal (criminal)  32
                Secţiunea 1. Caracteristici  32
                Secţiunea a 2-a. Francesco Carrara (1805-1888)  34
                Secţiunea a 3-a. Importanţa Şcolii clasice de drept penal  35
            Subcapitolul III. Şcoli presociologice de stabilire a fenomenului criminalităţii    36
                Secţiunea 1. Şcoala cartografică sau geografică (Şcoala franco-belgiană a mediului social)   36
                Secţiunea a 2-a. Şcoala marxistă (socialistă)  38
                Secţiunea a 3-a. Şcoala interpsihologică  42
                Secţiunea a 4-a. Şcoala lyoneză (Şcoala mediului social)  43
            Subcapitolul IV. Şcoala sociologică  44
                Secţiunea 1. Caracteristici  44
                Secţiunea a 2-a. Emile Durkheim (1858-1917)  45
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor Şcolii sociologice    48
            Subcapitolul V. Şcoala pozitivistă de drept penal  48
                Secţiunea 1. Caracteristici  48
                Secţiunea a 2-a. Thomas Robert Malthus (1766-1834)  49
                Secţiunea a 3-a. Franz Joseph Gall (1758-1828)  49
                Secţiunea a 4-a. Auguste Comte (1798-1857)  50
                Secţiunea a 5-a. Benedict August Morel (1809-1873)  50
                Secţiunea a 6-a. Charles Robert Darwin (1809-1882)  51
            Subcapitolul VI. Cesare Lombroso (1835 - 1909)  51
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  52
                Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia   52
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Lombroso  60
                Recomandări bibliografice  62
            Subcapitolul VII. Enrico Ferri (1856 - 1929)  62
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  62
                Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia   63
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Ferri  67
                Recomandări bibliografice   69
        Capitolul II. Bazele criminologiei  69
                Secţiunea 1. Caracteristici  69
                Secţiunea a 2-a. Raffaele Garofalo (1852 - 1934)  70
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de R. Garofalo  77
                Recomandări bibliografice   77
        Capitolul III. Teoriile psiho-biologice  78
                Secţiunea 1. Teoria bio-tipologică  78
                Secţiunea a 2-a. Teoria inadaptării bio-psihice (teoria inadaptării, teoria inadaptării biologice)   80
        Capitolul IV. Criminologie clinică    83
            Subcapitolul I. Teoria constituţiei criminale    83
                Secţiunea 1. Caracteristici  83
                Secţiunea a 2-a. Benigno di Tulio   83
            Subcapitolul II. Teoria genetică (a aberaţiei cromozomiale)   84
                Secţiunea 1. Caracteristici  84
                Secţiunea a 2-a Semnificaţia teoriei    85
            Subcapitolul III. Teoriile psiho-sociale  86
                Secţiunea 1. Teoria asociaţiilor diferenţiate  86
                Secţiunea a 2-a. Teoria conflictelor de cultură (teoria conflictelor culturale, teoria zonelor criminale, teoria ecologică)  89
                Secţiunea a 3-a. Teoria anomiei   91
                Secţiunea a 4-a. Teoria angajamentului  93
            Subcapitolul IV. Teoriile psiho-morale   96
                Secţiunea 1. Teoria psihanalizei  96
                    Subsecţiunea 1. Perioada prepsihanalizei  96
                    Subsecţiunea a 2-a. Sigmund Freud (1856-1939)  97
                    Recomandări bibliografice  107
                    Subsecţiunea a 3-a. Alţi „psihanalişti”  107
                Secţiunea a 2-a. Teoria criminalului nevrotic  108
                Secţiunea a 3-a. Teoria personalităţii antisociale  110
            Subcapitolul V. Teorii psiho-morale „autonome”  111
                Secţiunea 1. Teoria instinctelor  111
                Secţiunea a 2-a. Teoria personalităţii criminale (delincvente)  112
    Subtitlul II. Criminologia dinamică (a actului)  114
        Capitolul I. Teoriile dinamice complementare (fază secundară, pregătitoare)  114
            Subcapitolul I. Trecerea la act  114
                Secţiunea 1. Modelul propus de Etienne de Greeff  115
                Secţiunea a 2-a. Modelul propus de Jean Pinatel  116
                Secţiunea a 3-a. Modelul propus de Howard S. Becker  116
                Secţiunea a 4-a. Modelul propus de Albert Cohen  116
            Subcapitolul II. Teoriile dinamice principale (faza principală, finală)  117
                Secţiunea 1. Teoria reţinerii (,,a barierelor”)  117
                Secţiunea a 2-a. Teoria strategică  118
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţiile Criminologiei dinamice  119
    Subtitlul III. Criminologia actului (Criminologia de l’acte, empirică)  120
    Subtitlul IV. Criminologia pragmatică  120
    Subtitlul V. Criminologia critică (Noua criminologie, Anticriminologia)  121

Titlul III. Criminologia românească  122
    Subtitlul I. Criminologia generală  122
        Capitolul I. Teorii precriminologice  122
            Subcapitolul I. Evoluţia umană şi organizarea socială  122
                Recomandări bibliografice  126
            Subcapitolul II. Reflecţii ale gândirii româneşti despre comportamentul uman  126
                Secţiunea 1. Idei despre educaţie şi morală  126
                Secţiunea a 2-a. Forme de manifestare a ştiinţei criminologice româneşti  127
    Subtitlul II. Criminologie analitică  151
        Capitolul I. Obiectul criminologiei analitice  151
            Subcapitolul I. Definiţia şi obiectul criminologiei analitice  154
            Subcapitolul II. Teze despre comportamentul delincvenţial  156
                Secţiunea 1. Teza privind unitatea dintre latura biologică, latura psihologică şi latura socială în realizarea actului delincvenţial  157
                Secţiunea a 2-a. Teza privind fenomenologia delictului  158
                Secţiunea a 3-a. Teza privind practica umană criminală ca geneză a delictului  159
                Secţiunea a 4-a. Teza redobândirii demnităţii umane ca fiinţă absolut liberă  160
        Capitolul II. Factorii care determină comportarea delincvenţială  161
            Subcapitolul I. Caracteristici  162
                Secţiunea 1. Trăsături de personalitate  162
                Secţiunea a 2-a. Abordarea şi evaluarea personalităţii  167

Titlul IV. Criminologia ca ştiinţă  172
        Capitolul I. Obiectul, funcţiile şi raporturile criminologice  172
                Secţiunea 1. Obiectul criminologiei  172
                Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea în criminologie  173
                Secţiunea a 3-a. Funcţiile criminologiei  174
                Secţiunea a 4-a. Criminologia şi ştiinţele sociale  176
        Capitolul II. Metode şi metodologia de investigare criminologică  183
                Secţiunea 1. Metode de investigare în criminologie  183
                Secţiunea a 2-a. Metode adiacente  191
                Secţiunea a 3-a. Metodologia de cercetare în criminologie  196
        Capitolul III. Crima şi criminalitatea  204
                Secţiunea 1. Criminalitatea convenţională şi criminalitatea organizată  205

CARTEA A II-A. AGRESOLOGIE  218

        Capitolul I. Agresologia ca ştiinţă  218
                Secţiunea 1. Definirea agresivităţii şi a agresologiei  218
                Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea agresivităţii  219
        Capitolul II. Delincvenţa juvenilă  224
                Secţiunea 1. Preliminarii  224
                Secţiunea a 2-a. Teoria generală a psihologiei adolescenţei  233
                Secţiunea a 3-a. Teoria generală a personalităţii delincvenţiale  240
                Secţiunea a 4-a. Particularităţile individual-tipologice, temperamentale şi de caracter   244
                Secţiunea a 5-a. Personalitatea delincventului minor  249
                Secţiunea a 6-a. Alcoolicul   254
                Secţiunea a 7-a. Drogatul   254
        Capitolul III. Agresiunea individului şi agresiunea mulţimii   254
                Secţiunea 1. Agresiunea individului  255
                Secţiunea a 2-a. Agresivitatea colectivă  299
        Capitolul IV. Agresivitatea teroristă  316
                Secţiunea 1. Terorism politico-religios  318
                Secţiunea a 2-a Terorism politic  328
                Recomandări bibliografice  352
                Secţiunea a 3-a Terorism religios  352
                Secţiunea a 4-a. Terorismul religios. Cauze. Organizaţii  369
                Secţiunea a 5-a. Terorism economic   374
                Secţiunea a 6-a Terorismul rasial (xenofob)  393
                Secţiunea a 7-a Terorism de stat  395

CARTEA A III-A. VICTIMOLOGIE  404

        Capitolul I. Victimologia ca ştiinţă   404
                Secţiunea 1. Preliminarii  404
                Secţiunea a 2-a Raportul dintre victimă şi agresor  410
                Secţiunea a 3-a Definiţia şi obiectul victimologiei  412
                Secţiunea a 4-a. Istoricul victimologiei  417
                Secţiunea a 5-a. Implicaţiile psihologice ale actului agresiunii privind agresorul şi victima  427
        Capitolul II. Interacţiunea victimologiei cu ştiinţele sociale    434
                Secţiunea 1. Preliminarii  434
                Secţiunea a 2-a. Corelaţia victimologiei cu politica penală  434
                Secţiunea a 3-a. Corelaţia victimologiei cu agresologia  436
                Secţiunea a 4-a. Corelaţia victimologiei cu penologia  437
                Secţiunea a 5-a. Corelaţia victimologiei cu criminologia  438
                Secţiunea a 6-a. Corelaţia victimologiei cu detentologia  439
                Secţiunea a 7-a. Corelaţia victimologiei cu psihologia  440
                Secţiunea a 8-a. Corelaţia victimologiei cu sociologia  441
        Capitolul III. Metode şi tehnici de cercetare în victimologie  442
                Secţiunea 1. Preliminarii  442
                Secţiunea a 2-a. Metoda logică   442
                Secţiunea a 3-a. Metoda tipologică   443
                Secţiunea a 4-a. Metoda clinică   444
                Secţiunea a 5-a. Metoda comparativă   445
                Secţiunea a 6-a. Metoda statistică   446
        Capitolul IV. Agresorul, victima şi pedeapsa  447
                Secţiunea 1. Cauzalitatea victimală  447
                Secţiunea a 2-a Conştientul, inconştientul şi stilul victimal  450
        Capitolul V. Clasificarea victimală   451
                Secţiunea 1. Grupele victimale  451
                Secţiunea a 2-a. Subgrupele victimale   453

CARTEA A IV-A. DETENTOLOGIE  455
        Capitolul I. Detentologia ca ştiinţă    455
                Secţiunea 1. Preliminarii  455
                Secţiunea a 2-a Definirea detentologiei   455
                Secţiunea a 3-a Obiectul detentologiei  456
                Secţiunea a 4-a Originea detentologiei   456
                Secţiunea a 5-a Funcţiile detentologiei   456
                Secţiunea a 6-a Izvoarele detentologiei  457
                Secţiunea a 7-a Principiile detentologiei  457
                Secţiunea a 8-a Corelaţia detentologiei cu alte ştiinţe sociale  458
                Secţiunea a 9-a. Metode şi tehnici de cercetare în detentologie  461
                Secţiunea a 10-a. Structura detentologiei  461
        Capitolul II. Detentologia ca ştiinţă a dreptului execuţional penal   463
                Secţiunea 1. Preliminarii  463
                Secţiunea a 2-a. Executarea pedepsei prin muncă în libertate  463

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu