Autor : Iancu Tanasescu , Gabriel Tanasescu , Camil Tanasescu
Editura C.H. Beck
Colectia Curs universitar
An aparitie :2008, 2010
Editia a II-a
ISBN 978-973-115-811-2
Nr pagini :480
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 55,17 lei la Editura, 58,50
lei la librariabucuresti ,58,40 lei la librarie.net
Descrierea
editurii:
Metacriminologie constitutie o manieră diferită de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a problemelor criminologice tradiţionale, a semnificaţiei conceptelor în noua conjuctură social.economică şi politică a lumii (referitoare la structura efectivă a crimei şi statutul participanţilor), de definire a stitudinii statului în orientarea către identificarea şi eradicarea fenomenului criminal, de a pune de acord tezele criminologice principale cu definirea rolului personalităţii criminale în cadrul realităţii sociale, a experienţei şi a practicii criminale.
Crima nu este doar un fenomen pur obiectiv, ci este şi un fenomen subiectiv aflat într-o unitate concretă. Aceasta reprezintă procesul social activ, al producerii agresiunii în viaţa socială, ca o rezultantă a concepţiei individului sau grupării de indivizi în raporturile lor economice, religioase, politice, care au o natură depreciativă, devalorizatoare faţă de ordinea socială.
Metacriminologie constitutie o manieră diferită de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a problemelor criminologice tradiţionale, a semnificaţiei conceptelor în noua conjuctură social.economică şi politică a lumii (referitoare la structura efectivă a crimei şi statutul participanţilor), de definire a stitudinii statului în orientarea către identificarea şi eradicarea fenomenului criminal, de a pune de acord tezele criminologice principale cu definirea rolului personalităţii criminale în cadrul realităţii sociale, a experienţei şi a practicii criminale.
Crima nu este doar un fenomen pur obiectiv, ci este şi un fenomen subiectiv aflat într-o unitate concretă. Aceasta reprezintă procesul social activ, al producerii agresiunii în viaţa socială, ca o rezultantă a concepţiei individului sau grupării de indivizi în raporturile lor economice, religioase, politice, care au o natură depreciativă, devalorizatoare faţă de ordinea socială.
Cuprins:
CARTEA I. CRIMINOLOGIE 1
Titlul I. Epoca străveche şi epoca veche a civilizaţiei umane 1
Subtitlul I. Vestigiile paleoliticului 1
Subtitlul II. Fundamente teoretice ale comportamentului uman 2
Capitolul I. Era precreştină 2
Secţiunea 1. Reflecţii timpurii despre comportamentul uman 2
Secţiunea a 2-a. Ideile antichităţii privind comportamentul uman 3
Capitolul II. Era Creştină 7
Secţiunea 1. Noul Testament 7
Secţiunea a 2-a. Gândirea medievală despre comportamentul uman 8
Secţiunea a 3-a. Gândirea Renaşterii despre comportamentul uman 9
Secţiunea a 4-a. Epoca raţionalismului despre comportamentul uman 13
Secţiunea a 5-a. Epoca iluminismului despre comportamentul uman 16
Titlul II. Teoriile precriminologice şi bazele criminologiei 22
Subtitlul I. Criminologia etiologică (a cauzelor) 22
Capitolul I. Teoriile precriminologice 24
Subcapitolul I. Cesare Beccaria (1738-1794) 24
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 24
Secţiunea a 2-a. Raportul lui Beccaria cu tradiţia 24
Recomandări bibliografice 32
Subcapitolul II. Şcoala clasică de drept penal (criminal) 32
Secţiunea 1. Caracteristici 32
Secţiunea a 2-a. Francesco Carrara (1805-1888) 34
Secţiunea a 3-a. Importanţa Şcolii clasice de drept penal 35
Subcapitolul III. Şcoli presociologice de stabilire a fenomenului criminalităţii 36
Secţiunea 1. Şcoala cartografică sau geografică (Şcoala franco-belgiană a mediului social) 36
Secţiunea a 2-a. Şcoala marxistă (socialistă) 38
Secţiunea a 3-a. Şcoala interpsihologică 42
Secţiunea a 4-a. Şcoala lyoneză (Şcoala mediului social) 43
Subcapitolul IV. Şcoala sociologică 44
Secţiunea 1. Caracteristici 44
Secţiunea a 2-a. Emile Durkheim (1858-1917) 45
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor Şcolii sociologice 48
Subcapitolul V. Şcoala pozitivistă de drept penal 48
Secţiunea 1. Caracteristici 48
Secţiunea a 2-a. Thomas Robert Malthus (1766-1834) 49
Secţiunea a 3-a. Franz Joseph Gall (1758-1828) 49
Secţiunea a 4-a. Auguste Comte (1798-1857) 50
Secţiunea a 5-a. Benedict August Morel (1809-1873) 50
Secţiunea a 6-a. Charles Robert Darwin (1809-1882) 51
Subcapitolul VI. Cesare Lombroso (1835 - 1909) 51
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 52
Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia 52
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Lombroso 60
Recomandări bibliografice 62
Subcapitolul VII. Enrico Ferri (1856 - 1929) 62
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 62
Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia 63
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Ferri 67
Recomandări bibliografice 69
Capitolul II. Bazele criminologiei 69
Secţiunea 1. Caracteristici 69
Secţiunea a 2-a. Raffaele Garofalo (1852 - 1934) 70
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de R. Garofalo 77
Recomandări bibliografice 77
Capitolul III. Teoriile psiho-biologice 78
Secţiunea 1. Teoria bio-tipologică 78
Secţiunea a 2-a. Teoria inadaptării bio-psihice (teoria inadaptării, teoria inadaptării biologice) 80
Capitolul IV. Criminologie clinică 83
Subcapitolul I. Teoria constituţiei criminale 83
Secţiunea 1. Caracteristici 83
Secţiunea a 2-a. Benigno di Tulio 83
Subcapitolul II. Teoria genetică (a aberaţiei cromozomiale) 84
Secţiunea 1. Caracteristici 84
Secţiunea a 2-a Semnificaţia teoriei 85
Subcapitolul III. Teoriile psiho-sociale 86
Secţiunea 1. Teoria asociaţiilor diferenţiate 86
Secţiunea a 2-a. Teoria conflictelor de cultură (teoria conflictelor culturale, teoria zonelor criminale, teoria ecologică) 89
Secţiunea a 3-a. Teoria anomiei 91
Secţiunea a 4-a. Teoria angajamentului 93
Subcapitolul IV. Teoriile psiho-morale 96
Secţiunea 1. Teoria psihanalizei 96
Subsecţiunea 1. Perioada prepsihanalizei 96
Subsecţiunea a 2-a. Sigmund Freud (1856-1939) 97
Recomandări bibliografice 107
Subsecţiunea a 3-a. Alţi „psihanalişti” 107
Secţiunea a 2-a. Teoria criminalului nevrotic 108
Secţiunea a 3-a. Teoria personalităţii antisociale 110
Subcapitolul V. Teorii psiho-morale „autonome” 111
Secţiunea 1. Teoria instinctelor 111
Secţiunea a 2-a. Teoria personalităţii criminale (delincvente) 112
Subtitlul II. Criminologia dinamică (a actului) 114
Capitolul I. Teoriile dinamice complementare (fază secundară, pregătitoare) 114
Subcapitolul I. Trecerea la act 114
Secţiunea 1. Modelul propus de Etienne de Greeff 115
Secţiunea a 2-a. Modelul propus de Jean Pinatel 116
Secţiunea a 3-a. Modelul propus de Howard S. Becker 116
Secţiunea a 4-a. Modelul propus de Albert Cohen 116
Subcapitolul II. Teoriile dinamice principale (faza principală, finală) 117
Secţiunea 1. Teoria reţinerii (,,a barierelor”) 117
Secţiunea a 2-a. Teoria strategică 118
Secţiunea a 3-a. Semnificaţiile Criminologiei dinamice 119
Subtitlul III. Criminologia actului (Criminologia de l’acte, empirică) 120
Subtitlul IV. Criminologia pragmatică 120
Subtitlul V. Criminologia critică (Noua criminologie, Anticriminologia) 121
Titlul III. Criminologia românească 122
Subtitlul I. Criminologia generală 122
Capitolul I. Teorii precriminologice 122
Subcapitolul I. Evoluţia umană şi organizarea socială 122
Recomandări bibliografice 126
Subcapitolul II. Reflecţii ale gândirii româneşti despre comportamentul uman 126
Secţiunea 1. Idei despre educaţie şi morală 126
Secţiunea a 2-a. Forme de manifestare a ştiinţei criminologice româneşti 127
Subtitlul II. Criminologie analitică 151
Capitolul I. Obiectul criminologiei analitice 151
Subcapitolul I. Definiţia şi obiectul criminologiei analitice 154
Subcapitolul II. Teze despre comportamentul delincvenţial 156
Secţiunea 1. Teza privind unitatea dintre latura biologică, latura psihologică şi latura socială în realizarea actului delincvenţial 157
Secţiunea a 2-a. Teza privind fenomenologia delictului 158
Secţiunea a 3-a. Teza privind practica umană criminală ca geneză a delictului 159
Secţiunea a 4-a. Teza redobândirii demnităţii umane ca fiinţă absolut liberă 160
Capitolul II. Factorii care determină comportarea delincvenţială 161
Subcapitolul I. Caracteristici 162
Secţiunea 1. Trăsături de personalitate 162
Secţiunea a 2-a. Abordarea şi evaluarea personalităţii 167
Titlul IV. Criminologia ca ştiinţă 172
Capitolul I. Obiectul, funcţiile şi raporturile criminologice 172
Secţiunea 1. Obiectul criminologiei 172
Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea în criminologie 173
Secţiunea a 3-a. Funcţiile criminologiei 174
Secţiunea a 4-a. Criminologia şi ştiinţele sociale 176
Capitolul II. Metode şi metodologia de investigare criminologică 183
Secţiunea 1. Metode de investigare în criminologie 183
Secţiunea a 2-a. Metode adiacente 191
Secţiunea a 3-a. Metodologia de cercetare în criminologie 196
Capitolul III. Crima şi criminalitatea 204
Secţiunea 1. Criminalitatea convenţională şi criminalitatea organizată 205
CARTEA A II-A. AGRESOLOGIE 218
Capitolul I. Agresologia ca ştiinţă 218
Secţiunea 1. Definirea agresivităţii şi a agresologiei 218
Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea agresivităţii 219
Capitolul II. Delincvenţa juvenilă 224
Secţiunea 1. Preliminarii 224
Secţiunea a 2-a. Teoria generală a psihologiei adolescenţei 233
Secţiunea a 3-a. Teoria generală a personalităţii delincvenţiale 240
Secţiunea a 4-a. Particularităţile individual-tipologice, temperamentale şi de caracter 244
Secţiunea a 5-a. Personalitatea delincventului minor 249
Secţiunea a 6-a. Alcoolicul 254
Secţiunea a 7-a. Drogatul 254
Capitolul III. Agresiunea individului şi agresiunea mulţimii 254
Secţiunea 1. Agresiunea individului 255
Secţiunea a 2-a. Agresivitatea colectivă 299
Capitolul IV. Agresivitatea teroristă 316
Secţiunea 1. Terorism politico-religios 318
Secţiunea a 2-a Terorism politic 328
Recomandări bibliografice 352
Secţiunea a 3-a Terorism religios 352
Secţiunea a 4-a. Terorismul religios. Cauze. Organizaţii 369
Secţiunea a 5-a. Terorism economic 374
Secţiunea a 6-a Terorismul rasial (xenofob) 393
Secţiunea a 7-a Terorism de stat 395
CARTEA A III-A. VICTIMOLOGIE 404
Capitolul I. Victimologia ca ştiinţă 404
Secţiunea 1. Preliminarii 404
Secţiunea a 2-a Raportul dintre victimă şi agresor 410
Secţiunea a 3-a Definiţia şi obiectul victimologiei 412
Secţiunea a 4-a. Istoricul victimologiei 417
Secţiunea a 5-a. Implicaţiile psihologice ale actului agresiunii privind agresorul şi victima 427
Capitolul II. Interacţiunea victimologiei cu ştiinţele sociale 434
Secţiunea 1. Preliminarii 434
Secţiunea a 2-a. Corelaţia victimologiei cu politica penală 434
Secţiunea a 3-a. Corelaţia victimologiei cu agresologia 436
Secţiunea a 4-a. Corelaţia victimologiei cu penologia 437
Secţiunea a 5-a. Corelaţia victimologiei cu criminologia 438
Secţiunea a 6-a. Corelaţia victimologiei cu detentologia 439
Secţiunea a 7-a. Corelaţia victimologiei cu psihologia 440
Secţiunea a 8-a. Corelaţia victimologiei cu sociologia 441
Capitolul III. Metode şi tehnici de cercetare în victimologie 442
Secţiunea 1. Preliminarii 442
Secţiunea a 2-a. Metoda logică 442
Secţiunea a 3-a. Metoda tipologică 443
Secţiunea a 4-a. Metoda clinică 444
Secţiunea a 5-a. Metoda comparativă 445
Secţiunea a 6-a. Metoda statistică 446
Capitolul IV. Agresorul, victima şi pedeapsa 447
Secţiunea 1. Cauzalitatea victimală 447
Secţiunea a 2-a Conştientul, inconştientul şi stilul victimal 450
Capitolul V. Clasificarea victimală 451
Secţiunea 1. Grupele victimale 451
Secţiunea a 2-a. Subgrupele victimale 453
CARTEA A IV-A. DETENTOLOGIE 455
Capitolul I. Detentologia ca ştiinţă 455
Secţiunea 1. Preliminarii 455
Secţiunea a 2-a Definirea detentologiei 455
Secţiunea a 3-a Obiectul detentologiei 456
Secţiunea a 4-a Originea detentologiei 456
Secţiunea a 5-a Funcţiile detentologiei 456
Secţiunea a 6-a Izvoarele detentologiei 457
Secţiunea a 7-a Principiile detentologiei 457
Secţiunea a 8-a Corelaţia detentologiei cu alte ştiinţe sociale 458
Secţiunea a 9-a. Metode şi tehnici de cercetare în detentologie 461
Secţiunea a 10-a. Structura detentologiei 461
Capitolul II. Detentologia ca ştiinţă a dreptului execuţional penal 463
Secţiunea 1. Preliminarii 463
Secţiunea a 2-a. Executarea pedepsei prin muncă în libertate 463
CARTEA I. CRIMINOLOGIE 1
Titlul I. Epoca străveche şi epoca veche a civilizaţiei umane 1
Subtitlul I. Vestigiile paleoliticului 1
Subtitlul II. Fundamente teoretice ale comportamentului uman 2
Capitolul I. Era precreştină 2
Secţiunea 1. Reflecţii timpurii despre comportamentul uman 2
Secţiunea a 2-a. Ideile antichităţii privind comportamentul uman 3
Capitolul II. Era Creştină 7
Secţiunea 1. Noul Testament 7
Secţiunea a 2-a. Gândirea medievală despre comportamentul uman 8
Secţiunea a 3-a. Gândirea Renaşterii despre comportamentul uman 9
Secţiunea a 4-a. Epoca raţionalismului despre comportamentul uman 13
Secţiunea a 5-a. Epoca iluminismului despre comportamentul uman 16
Titlul II. Teoriile precriminologice şi bazele criminologiei 22
Subtitlul I. Criminologia etiologică (a cauzelor) 22
Capitolul I. Teoriile precriminologice 24
Subcapitolul I. Cesare Beccaria (1738-1794) 24
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 24
Secţiunea a 2-a. Raportul lui Beccaria cu tradiţia 24
Recomandări bibliografice 32
Subcapitolul II. Şcoala clasică de drept penal (criminal) 32
Secţiunea 1. Caracteristici 32
Secţiunea a 2-a. Francesco Carrara (1805-1888) 34
Secţiunea a 3-a. Importanţa Şcolii clasice de drept penal 35
Subcapitolul III. Şcoli presociologice de stabilire a fenomenului criminalităţii 36
Secţiunea 1. Şcoala cartografică sau geografică (Şcoala franco-belgiană a mediului social) 36
Secţiunea a 2-a. Şcoala marxistă (socialistă) 38
Secţiunea a 3-a. Şcoala interpsihologică 42
Secţiunea a 4-a. Şcoala lyoneză (Şcoala mediului social) 43
Subcapitolul IV. Şcoala sociologică 44
Secţiunea 1. Caracteristici 44
Secţiunea a 2-a. Emile Durkheim (1858-1917) 45
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor Şcolii sociologice 48
Subcapitolul V. Şcoala pozitivistă de drept penal 48
Secţiunea 1. Caracteristici 48
Secţiunea a 2-a. Thomas Robert Malthus (1766-1834) 49
Secţiunea a 3-a. Franz Joseph Gall (1758-1828) 49
Secţiunea a 4-a. Auguste Comte (1798-1857) 50
Secţiunea a 5-a. Benedict August Morel (1809-1873) 50
Secţiunea a 6-a. Charles Robert Darwin (1809-1882) 51
Subcapitolul VI. Cesare Lombroso (1835 - 1909) 51
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 52
Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia 52
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Lombroso 60
Recomandări bibliografice 62
Subcapitolul VII. Enrico Ferri (1856 - 1929) 62
Secţiunea 1. Viaţa şi opera 62
Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia 63
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Ferri 67
Recomandări bibliografice 69
Capitolul II. Bazele criminologiei 69
Secţiunea 1. Caracteristici 69
Secţiunea a 2-a. Raffaele Garofalo (1852 - 1934) 70
Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de R. Garofalo 77
Recomandări bibliografice 77
Capitolul III. Teoriile psiho-biologice 78
Secţiunea 1. Teoria bio-tipologică 78
Secţiunea a 2-a. Teoria inadaptării bio-psihice (teoria inadaptării, teoria inadaptării biologice) 80
Capitolul IV. Criminologie clinică 83
Subcapitolul I. Teoria constituţiei criminale 83
Secţiunea 1. Caracteristici 83
Secţiunea a 2-a. Benigno di Tulio 83
Subcapitolul II. Teoria genetică (a aberaţiei cromozomiale) 84
Secţiunea 1. Caracteristici 84
Secţiunea a 2-a Semnificaţia teoriei 85
Subcapitolul III. Teoriile psiho-sociale 86
Secţiunea 1. Teoria asociaţiilor diferenţiate 86
Secţiunea a 2-a. Teoria conflictelor de cultură (teoria conflictelor culturale, teoria zonelor criminale, teoria ecologică) 89
Secţiunea a 3-a. Teoria anomiei 91
Secţiunea a 4-a. Teoria angajamentului 93
Subcapitolul IV. Teoriile psiho-morale 96
Secţiunea 1. Teoria psihanalizei 96
Subsecţiunea 1. Perioada prepsihanalizei 96
Subsecţiunea a 2-a. Sigmund Freud (1856-1939) 97
Recomandări bibliografice 107
Subsecţiunea a 3-a. Alţi „psihanalişti” 107
Secţiunea a 2-a. Teoria criminalului nevrotic 108
Secţiunea a 3-a. Teoria personalităţii antisociale 110
Subcapitolul V. Teorii psiho-morale „autonome” 111
Secţiunea 1. Teoria instinctelor 111
Secţiunea a 2-a. Teoria personalităţii criminale (delincvente) 112
Subtitlul II. Criminologia dinamică (a actului) 114
Capitolul I. Teoriile dinamice complementare (fază secundară, pregătitoare) 114
Subcapitolul I. Trecerea la act 114
Secţiunea 1. Modelul propus de Etienne de Greeff 115
Secţiunea a 2-a. Modelul propus de Jean Pinatel 116
Secţiunea a 3-a. Modelul propus de Howard S. Becker 116
Secţiunea a 4-a. Modelul propus de Albert Cohen 116
Subcapitolul II. Teoriile dinamice principale (faza principală, finală) 117
Secţiunea 1. Teoria reţinerii (,,a barierelor”) 117
Secţiunea a 2-a. Teoria strategică 118
Secţiunea a 3-a. Semnificaţiile Criminologiei dinamice 119
Subtitlul III. Criminologia actului (Criminologia de l’acte, empirică) 120
Subtitlul IV. Criminologia pragmatică 120
Subtitlul V. Criminologia critică (Noua criminologie, Anticriminologia) 121
Titlul III. Criminologia românească 122
Subtitlul I. Criminologia generală 122
Capitolul I. Teorii precriminologice 122
Subcapitolul I. Evoluţia umană şi organizarea socială 122
Recomandări bibliografice 126
Subcapitolul II. Reflecţii ale gândirii româneşti despre comportamentul uman 126
Secţiunea 1. Idei despre educaţie şi morală 126
Secţiunea a 2-a. Forme de manifestare a ştiinţei criminologice româneşti 127
Subtitlul II. Criminologie analitică 151
Capitolul I. Obiectul criminologiei analitice 151
Subcapitolul I. Definiţia şi obiectul criminologiei analitice 154
Subcapitolul II. Teze despre comportamentul delincvenţial 156
Secţiunea 1. Teza privind unitatea dintre latura biologică, latura psihologică şi latura socială în realizarea actului delincvenţial 157
Secţiunea a 2-a. Teza privind fenomenologia delictului 158
Secţiunea a 3-a. Teza privind practica umană criminală ca geneză a delictului 159
Secţiunea a 4-a. Teza redobândirii demnităţii umane ca fiinţă absolut liberă 160
Capitolul II. Factorii care determină comportarea delincvenţială 161
Subcapitolul I. Caracteristici 162
Secţiunea 1. Trăsături de personalitate 162
Secţiunea a 2-a. Abordarea şi evaluarea personalităţii 167
Titlul IV. Criminologia ca ştiinţă 172
Capitolul I. Obiectul, funcţiile şi raporturile criminologice 172
Secţiunea 1. Obiectul criminologiei 172
Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea în criminologie 173
Secţiunea a 3-a. Funcţiile criminologiei 174
Secţiunea a 4-a. Criminologia şi ştiinţele sociale 176
Capitolul II. Metode şi metodologia de investigare criminologică 183
Secţiunea 1. Metode de investigare în criminologie 183
Secţiunea a 2-a. Metode adiacente 191
Secţiunea a 3-a. Metodologia de cercetare în criminologie 196
Capitolul III. Crima şi criminalitatea 204
Secţiunea 1. Criminalitatea convenţională şi criminalitatea organizată 205
CARTEA A II-A. AGRESOLOGIE 218
Capitolul I. Agresologia ca ştiinţă 218
Secţiunea 1. Definirea agresivităţii şi a agresologiei 218
Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea agresivităţii 219
Capitolul II. Delincvenţa juvenilă 224
Secţiunea 1. Preliminarii 224
Secţiunea a 2-a. Teoria generală a psihologiei adolescenţei 233
Secţiunea a 3-a. Teoria generală a personalităţii delincvenţiale 240
Secţiunea a 4-a. Particularităţile individual-tipologice, temperamentale şi de caracter 244
Secţiunea a 5-a. Personalitatea delincventului minor 249
Secţiunea a 6-a. Alcoolicul 254
Secţiunea a 7-a. Drogatul 254
Capitolul III. Agresiunea individului şi agresiunea mulţimii 254
Secţiunea 1. Agresiunea individului 255
Secţiunea a 2-a. Agresivitatea colectivă 299
Capitolul IV. Agresivitatea teroristă 316
Secţiunea 1. Terorism politico-religios 318
Secţiunea a 2-a Terorism politic 328
Recomandări bibliografice 352
Secţiunea a 3-a Terorism religios 352
Secţiunea a 4-a. Terorismul religios. Cauze. Organizaţii 369
Secţiunea a 5-a. Terorism economic 374
Secţiunea a 6-a Terorismul rasial (xenofob) 393
Secţiunea a 7-a Terorism de stat 395
CARTEA A III-A. VICTIMOLOGIE 404
Capitolul I. Victimologia ca ştiinţă 404
Secţiunea 1. Preliminarii 404
Secţiunea a 2-a Raportul dintre victimă şi agresor 410
Secţiunea a 3-a Definiţia şi obiectul victimologiei 412
Secţiunea a 4-a. Istoricul victimologiei 417
Secţiunea a 5-a. Implicaţiile psihologice ale actului agresiunii privind agresorul şi victima 427
Capitolul II. Interacţiunea victimologiei cu ştiinţele sociale 434
Secţiunea 1. Preliminarii 434
Secţiunea a 2-a. Corelaţia victimologiei cu politica penală 434
Secţiunea a 3-a. Corelaţia victimologiei cu agresologia 436
Secţiunea a 4-a. Corelaţia victimologiei cu penologia 437
Secţiunea a 5-a. Corelaţia victimologiei cu criminologia 438
Secţiunea a 6-a. Corelaţia victimologiei cu detentologia 439
Secţiunea a 7-a. Corelaţia victimologiei cu psihologia 440
Secţiunea a 8-a. Corelaţia victimologiei cu sociologia 441
Capitolul III. Metode şi tehnici de cercetare în victimologie 442
Secţiunea 1. Preliminarii 442
Secţiunea a 2-a. Metoda logică 442
Secţiunea a 3-a. Metoda tipologică 443
Secţiunea a 4-a. Metoda clinică 444
Secţiunea a 5-a. Metoda comparativă 445
Secţiunea a 6-a. Metoda statistică 446
Capitolul IV. Agresorul, victima şi pedeapsa 447
Secţiunea 1. Cauzalitatea victimală 447
Secţiunea a 2-a Conştientul, inconştientul şi stilul victimal 450
Capitolul V. Clasificarea victimală 451
Secţiunea 1. Grupele victimale 451
Secţiunea a 2-a. Subgrupele victimale 453
CARTEA A IV-A. DETENTOLOGIE 455
Capitolul I. Detentologia ca ştiinţă 455
Secţiunea 1. Preliminarii 455
Secţiunea a 2-a Definirea detentologiei 455
Secţiunea a 3-a Obiectul detentologiei 456
Secţiunea a 4-a Originea detentologiei 456
Secţiunea a 5-a Funcţiile detentologiei 456
Secţiunea a 6-a Izvoarele detentologiei 457
Secţiunea a 7-a Principiile detentologiei 457
Secţiunea a 8-a Corelaţia detentologiei cu alte ştiinţe sociale 458
Secţiunea a 9-a. Metode şi tehnici de cercetare în detentologie 461
Secţiunea a 10-a. Structura detentologiei 461
Capitolul II. Detentologia ca ştiinţă a dreptului execuţional penal 463
Secţiunea 1. Preliminarii 463
Secţiunea a 2-a. Executarea pedepsei prin muncă în libertate 463
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu