PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR

Autor :  Cornel Havarneanu               

Editura Polirom

ColectiaCollegium

An aparitie :2013

ISBN  978-973-46-3238-1

Nr pagini :264

Format 160 x 235

Pretul la data postarii : 34,95 lei la Editura (24,95 lei ebook-ul), 32,15 lei la elefant , 26,20 lei la librarie.net

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        La volan, pe motocicleta sau pe bicicleta, in autobuze si tramvaie sau ca pietoni, cu totii sintem participanti la trafic. De multe ori insa circulatia devine o competitie intre soferi sau intre acestia si politia rutiera. De aici, aspectul adesea haotic al traficului contemporan, in care nimeni nu mai pare sa respecte regulile, si numarul ridicat de accidente de circulatie. Psihologia poate contribui la cresterea sigurantei rutiere, actionind asupra celui mai important factor responsabil de producerea accidentelor: factorul uman. Psihologia transporturilor evidentiaza rolul psihologiei cognitive si sociale in intelegerea comportamentului uman in trafic si propune metode de interventie psihologica pentru modificarea comportamentelor aberante si optimizarea performantei diferitelor categorii de participanti la trafic: soferi amatori sau profesionisti, vatmani, mecanici de locomotiva, piloti etc. Volumul contureaza astfel un cadru general de referinta pentru studentii si profesorii de la facultatile de psihologie si pentru psihologii preocupati de problema transporturilor.
       Grigore Havarneanu este cercetator postdoctoral la IFSTTAR (Institut Français des Sciences et Technologies des Transports, de L’amenagement et des Reseaux) in cadrul Laboratorului de Psihologie a Conducatorului auto (LPC). In 2011 a finalizat doctoratul la Universitatea „La Sapienza” din Roma, cu teza „Reprezentarea sociala a mortii ca urmare a accidentelor rutiere”. In ultimii cinci ani a fost profesor asociat la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei (Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi), unde a desfasurat activitati didactice si de cercetare. Domeniile de compe­tenta includ psihologia transporturilor, analiza statistica a datelor, cognitia sociala, metodologia cercetarii si psihodiagnosticul experimental.

Cuprins:

Cuvânt-lnainte (Adrian Neculau)  9

Introducere  13

Capitolul 1. Transporturile şi psihologia participantului la trafic  15

1.  Definirea problemei  15

2.  Bun venit în România! Noi vs Europa  17

3.  Tentative de prevenţie  20

4.  Fără drumuri şi „fără-de-lege”  22

5.  De la haos la siguranţă  24

6.  Scurt istoric al dezvoltării transporturilor şi premisele unei psihologii aplicate acestui domeniu  25

7.  De la psihologia transporturilor la psihologia participantului la trafic  30

8.  Stadiul actual de dezvoltare a domeniului şi rolul psihologului  34

9.  Concluzie  38

Capitolul 2. Factorul uman şi diferenţele individuale  39

1.  Perspectiva ştiinţifică asupra factorului uman în cauzalitatea accidentelor  39

     1.1.  Personalitatea predispusă la accident - între realitate şi mit  39

     1.2.  Performanţă la volan vs comportament la volan  40

2.  Personalitatea predispusă la accident - factori de personalitate cu adevărat relevanţi pentru comportamentul în trafic  41

     2.1.  Factori de personalitate care interacjionează cu emoţiile  42

     2.2.  Factorii temperamentali şi cei din modelul Big Five  43

     2.3.  Căutarea senzaţiilor tari: trăsâtură-cheie In cazul tinerilor  44

     2.4.  Stilul de atribuire şi locul controlului  47

3.  Variabilele demografice şi comportamentul la volan  51

     3.1.  Diferenţe individuale în funcţie de gen  51

     3.2.  Diferenţe individuale în funcţie de vârstă şi experienţă  54

     3.3.  Particularităţile tinerilor conducători auto  58

     3.4.  Concluzii  67

Capitolul 3. Componenta cognitiv-motrică  68

I,  Abilităţi şi performanţă  68

1.1.  Complexitatea sarcinii de conducere auto  :  69

2.  Abilităţi relevante pentru sarcina de conducere  70

3.  Modele explicative bazate pe abilitate şi eroare  73

4.  Cercetări cu privire la abilităţile cognitiv-motrice  74

     4.1.  Percepţia  74

     4.2.  Timpii de reacţie      77

     4.3.  Planificarea traseului şi rezolvarea de probleme în trafic  78

     4.4.  Memoria  80

5.  Atenţia şi performanţa la volan  80

     5.1.  Definiţia şi calităţile atenţiei  80

     5.2.  Atenţia şi reglarea activităţii  85

6.  Probleme care afectează performanţa  89

     6.1.  Distragerea atenţiei  89

     6.2.  Suprasolicitarea prin încărcare cognitivă  90

     6.3.  Conducerea sub influenţă  91

Capitolul 4. Riscul şi comportamentul riscant la volan  95

1.  Forme primare ale teoriilor riscului în psihologia traficului  95

     1.1.  Modele descriptive  96

     1.2.  Modele funcţionale  98

     1.3.  Modele centrate pe eroare  99

2.  Riscul în trafic  102

     2.1.  Definiţia riscului  102

     2.2.  Taxonomii ale riscului în trafic  103

     2.3.  Factori de risc şi situaţii de risc  104

     2.4.  Concluzie  :  113

3.  Teorii ale comportamentului riscant la volan  114

     3.1.  Abordarea cognitivă  114

     3.2.  Abordarea socială   126

4.  Riscul şi semnificaţiile morţii în trafic   134

     4.1.  Teoria motivaţiei de a ne proteja  135

     4.2.  Teoria tendinţei evalUative   135

     4.3.  Modelul de menţinere a sensului  136

     4.4.  Direcţii viitoare   137

Capitolul 5. Componenta sociocognitivă  139

1.  Biasul - clarificări conceptuale  139

     1.1.  Prejudecată, eroare, distorsiune sau iluzie ? Definiţii  139

     1.2.  Tipuri de biasuri. Clasificări  143

2.  Biasuri sociale  »  143

     2.1.  Biasuri de autoevaluare  144

     2.2.  Iluzia propriei invulnerabilităţi  147

     2.3.  Biasuri de autojustificare  150

3.  Biasuri cognitive  .151

     3.1.  Biasuri perceptive   152

     3.2.  Biasuri ale atenţiei   154

     3.3.  Biasuri ale memoriei   156

     3.4.  Biasuri logice  157

     3.5.  Biasuri în estimarea riscului  158

4.  Concluzii   160

     4.1.  Rolul biasurilor asupra comportamentului la volan  160

     4.2.  Posibile intervenfii  160

Capitolul 6. Componenta socială  162

1.  Contribuţia psihologiei sociale la studierea comportamentului în trafic  162

2.  Concepte de bază  163

     2.1.  Norma socială   163

     2.2.  Norma de grup   165

     2.3.  Atitudinea   166

3.  Dimensiuni atitudinale şi comportamentale ale normativităţii. Abordări actuale în psihologia socială aplicată în trafic   168

     3.1.  Relaţia atitudine-comportament   168

     3.2.  Comportamentele aberante   169

     3.3.  Rapoartele SARTRE la nivel internaţional  171

4.  Un nou tip de abordare - abordarea psihosocială  172

     4.1.  Sistemele morale heteronom şi autonom  173

     4.2.  Argumente în favoarea sistemului heteronom  175

     4.3.  Un nou lip de normă - norma „perversă"   182

     4.4.  Concluzii  191

Capitolul 7. Componenta situatională   193

1.  Emoţii, agresivitate şi cultură  193

2.  Agresivitatea în trafic  195

3.  Modele explicative ale agresivităţii în trafic   197

4.  Emoţiile ca determinant ai comportamentelor-problemă  199

     4.1.  FUria  200

     4.2.  Anxietatea  201

     4.3.  Tristeţea şi bucuria  201

     4.4.  Frica  202

     4.5.  Concluzii  ...202

5.  Factorii individuali stabili care determină comportamente agresive  202

6.  Spaţiul cultural ca mediator al percepţiilor, emoţiilor şi comportamentelor  205

     6.1.  Cultura traficului  206

     6.2.  Modele teoretice  208

     6.3.  Date empirice  209

     6.4.  Spaţiul cultural şi probleme specifice legate de siguranţă  212

     6.5.  Spaţiul românesc  217

Capitolul 8. Strategii de intervenţie  219

1.  Modalităţi de promovare a siguranţei rutiere  219

2.  Măsurile tehnice de siguranţă şi adaptarea la acestea  221

3.  Constrângerea prin sancţiune  223

     3.1.  întăriri şi pedepse  224

     3.2.  O strategie de constrângere eficientă: un exemplu din Irlanda  226

4.  Reabilitarea şi selecţia  227

5.  Schimbarea comportamentală  229

     5.1.  Informarea, motivarea şi persuadarea  229

     5.2.  Traininguri axate pe conştientizare  231

6.  Formarea tinerilor conducători auto  233

     6.1.  Sistemul de formare gradual  233

     6.2.  Principii esenţiale informare  238

     6.3.  Concluzii  240

In loc de încheiere  243

Bibliografie  245