Autor : Jean Piaget
Editura Didactica si Pedagogica
Colectia Lucrari Fundamentale
An aparitie :1991
Editia originala Traite de logique essai de logistique operatoire, 1949
Traducerea Iulian Pasaliu
Prefata Jean-Blaise Grize
Prefata Jean-Blaise Grize
ISBN 973-30-1473-7
Nr pagini :316
Format 170 x 240
Anticariat : 58 lei la Anticariat-academic, 21 lei la cartidepsihologie, 25
lei pret mediu pe okazii
Disponibilitate BCU
Jean Piaget (1986 - 1980) a fost un psiholog, biolog, logician și filosof elvețian cunoscut pentru cercetările sale din domeniul psihologiei dezvoltării. A predat cursuri de Psihologie genetică la Universitatea din Geneva și la Sorbona (Paris) și a fondat Centrul Internațional de Epistemologie Genetică din Geneva. A scris numeroase studii și cărți despre dezvoltarea mentală și afectivă a copilului.
Din lucrarile sale traduse la noi:
Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, EDP 1072
Epistemologie genetica, Dacia 1973
Nasterea inteligentei la copil, EDP 1973
Construirea realului la copil, EDP 1976
Teorii ale limbajului, teorii ale invatarii (coautor), Politica 1988
Tratat de logica operatorie, EDP 1991
Formele elementare ale dialecticii, Institutul European 2007
Psihologia inteligentei, Cartier 2008
Psihologia copilului (coautor), Cartier 2011
Judecata morala la copil, Cartier 2012
Reprezentarea lumii la copil, Cartier 2012
Sase studii de psihologie, Trei 2018
Probleme de psihologie genetica. Copilul si realitatea, Trei 2022
Cuprins:
Cuvint înainte la ediţia în limba română, Jean-Blaise Grile 10
Introducere la ediţia a doua, Jean Piaget 13
INTRODUCERE
OBIECTUL Şl METODELE LOGICII
1. Obiectul logicii 19
2. Raporturile logicii cu psihologia şi sociologia 24
3. Frontierele dintre logică şi matematici 27
4. Definiţia şi metodele logicii 30
Partea întîi
Operaţiile intrapropoziţionale
CAPITOLUL I
PROBLEME PRELIMINARII:PROPOZIŢII,CLASE Şl RELAŢII
1. Propoziţii, operaţii intrapropoziţionale şi operaţii interpropoziţionale 39
2. Noţiunea de „structură" formală şi distincţia „formelor" şi „conţinuturilor" 41
3. Propoziţiile elementare şi individualizarea formelor 45
4. Funcţiile propoziţionale, clasele şi relaţiile 49
5. Predicatele în extensiune şi în comprehensiune 55
6. Raporturile dintre extensiune şi comprehensiune şi diversele structuri de clase 60
7. Operaţii logice şi operaţii matematice 68
CAPITOLUL II
LOGICA CLASELOR
8. Construirea claselor 70
9. Problema totalităţilor: clasifioarea 74
10. Stracturile operatorii de ansamblu : „grupuri" „latice" şi „grupări" 78
I. „Grupul" 78
II. „Laticea" 80
III.„Gruparea" 81
11. Natura şi numărul „grupărilor" de clase şi de relaţii 86
12. Gruparea I: grupare aditivă de clase 90
13. Gruparea II: vicarianţele 93
14. Gruparea III: multiplicarea counivocă a claselor 95
15. Gruparea IV: multiplicarea biunivocă a claselor 99
CAPITOLUL III
LOGICA RELAŢIILOR
16. Structura relaţiilor 102
17. Clasificarea şi grupările relaţiilor 106
18. Gruparea V: adiţiunea relaţiilor asimetrice tranzitive (scriere intensivă) 111
Serierea incluziunilor 113
Noncomutativitatea adiţiunii seriale 114
Absenţa vicarianţelor 114
Enumerarea şi serierea 115
Imposibilitatea de a reuni intr-o singura grupare adiţiunea simplă a claselor(I) şi pe aceea a relaţiilor asimetrice (V) 115
19. Gruparea VI: adiţiunea relaţiilor simetrice 116
20. Gruparea VII: multiplicarea counivrră a naţiilor 123
21. Gruparea VIII: multiplicarea biunivoca a refeţiilor şi relaţiile de echivalenţă multiplicativă (corespondenţe biunivoce) 132
I.Multiplicarea seriilor 134
II.Inlănţuiri multiple 133
III.Corespondenţe biunivoce şi echivalenţe multiplicative 136
22. Concluzii: echivalenţe şi-diferenţe; problema grupării unice 130
CAPITOLUL IV
LOGICA MULŢIMILOR ŞI RAPORTURILE INTRE OPERAŢIILE INTRAPROPOZIŢIONALE SI NUMĂR
23. Mulţimile şi clasele : punerea problemei 145
24. „Mulţimile abstracte" şi noţiunea de „distinct" 148
25. Corespondenţa biunivocă oarecare, relaţia de echipotenţă şi raporturile intre logica intensivă şi număr 151
26, Trecerea de la „grupări" de clase şi de la relaţii la „grupuri" aritmetice 156
Partea a doua
Operaţiile interpropoziţionale
CAPITOLUL V
CALCULUL PROPOZIŢIILOR
27. Operaţiile interpropoziţionale : punerea problemei 165
28. Cele 16 legături rezultate din combinaţiile posibile a două propoziţii 167
I.Afirmaţia completă: (p*q) 171
II.Negaţia completă: (o) 171
III.Disjuncţia nonexclusivă sau trilema: (pvq) 172
IV.Negaţia conjunctă: (~p*~q) 172
V.Incompatibilitatea: (p|q)173
VI.Conjuncţia: (p*q) 173
VII.Condiţionala : 174
VIII.Noncondiţionala : 174
IX.Condiţionala inversă: 174
X.Noncondiţionala inversă: 175
XI.Bicondiţionala:(p ≡ q) 175
XII.Disjuncţia exclusivă sau excluziunea reciprocă: (pw q) 175
XIII.Afirmaţia lui p: simbol p [q] 176
XIV.Negaţia lui p: simbol~p [q] 176
XV.Afirmaţia lui q: simbol q [p] 176
XVI.Ngaţia lui q: simbol ~q [p] 177
29. Cele patru legături ale unei propoziţii cu ea însăşi, cele 256 legături ternare siproblema legăturilor de ordin superior 178
30. Transformările legăturilor binare 181
I.Afirmaţia completă (tautologia): (p * q) 181
II.Negaţia completă (contradicţia): (o) 82
III.Disjuncţia nonexclusivă sau trilema: (p v q) 182
IV.Negaţia conjunctă: (~p*~q) 185
V.Incompatibilitatea : (p | q) 185
VI.Conjuncţia: (p*q) 189
VII.Condiţionala: 189
VIII.Noncondiţionala 191
IX.Condiţionala inversă : 193
X.Noncondiţionala inversă: 194
XI.Bicondiţionala: (p≡ q) 194
XII.Excluziunea reciprocă: (p w q) 194
XIII.Afirmaţia Iui p:p simbol p [q] 195
XIV.Negaţia lui p: simbol ~p [q] 195
XV.Afirmaţia lui q: simbol q [p] 195
XVI.Negaţia lui q: simbol ~q [p] 196
31. Mecanismele operatorii fundamentale ale logicii interpropoziţionale bivalente 196
Teorema I (legea dublei reversibilităţi) 203
Teorema II (corelativitatea) 204
Teorema III (corelativitatea) 206
Teorema IV (reciprocitatea) 207
Teorema V (reciprocitatea) 208
32. Corespondenţa operaţiilor interpropoziţionale cu cele ale unui model de operaţii de clase 214
CAPITOLUL VI
FUNDAMENTELE DEDUCŢIEI :
AXIOMATICA Şl „GRUPĂRILE" LOGICII BIVALENTE
33. Modul de a pune problemei 217
34. Axiomele lui Russell şi Whitehead şi ale lui Hilbert şi Ackermann 219
I.Incluziunea părţii în tot 220
II.Incluziunea părţii în ea însăşi (sau a întregului în el însuşi) 221
III.Comutativitatea reuniunii părţilor 222
IV.Ordinea incluziunilor 223
V.Intersecţia părţilor (sau a totalităţilor) 223
VI.Tranzitivitatea incluziunilor 224
VII.Complementaritatea sau reversibilitatea simplă 225
VIII.Reciprocitatea 226
IX.Substituţia 227
35. „Axioma unică" a lui J.Nicod si structura de ansamblu a logicii bivalente 227
36. Operaţiile logicii bivalente constituie un grup ? Algebra lui Boole 233
I.Grupul disjuncţiilor exclusive 234
II.Grupul echivalenţelor 235
III.Semnificaţia grupurilor precedente 235
IV.„Inelul” disjuncţiilor exclusive şi al conjuncţiilor şi insuficienta unitate a sistemului 237
V.Concluzii 239
37. Reducţia logicii propoziţiilor la o latice . . 240
38. Trecerea de la latice la grupare ,. 242
39. „Gruparea” operaţiior interpropoziţionale 243
A.Raporturile unei propoziţii cu sistemul din care face parte 244
B.Grupările implicaţiilor 246
C.Gruparea celor 16 legături binare 254
D.Gruparea inversiunilor, reciprocităţilor şi corelativităţilor 257
E.Gruparea legăturilor ternare etc. 258
40. Concluzii: gruparea operaţiilor (vp) şi (*~p), fundamentează deducţia 260
CAPITOLUL VII
CUANTIFICAREA OPERAŢIILOR INTERPROPOZIŢIONAIE Şl SILOGISTICA CLASICA
41 Logica bivalentă şi logica claselor 266
42 Silogistica clasică şi cuantificarea propoziţiilor 269
43. Figurile şi modurile silogismului 271
CAPITOLUL VIII
RAŢIONAMENTUL MATEMATIC
44. Modul de a pane problema 277
45. Silogismul şi raţionamentul prin recurenţă 279
46. Raţionamentul prin recurenţă şi grupările interpropoziţionale 280
47. Infinitul şi principiul terţiului exclus 284
48. Logica intuiţionistă 286
49. Operaţiile aparent ireversibile şi logica fără negaţie 288
50. Logicile polivalente 290
51. Noncontradicţia logică şi natura raţionamentului matematic 292
Anexă : Formulările noi ale structurii "grupărilor" şi ale conservărilor 296
Bibliografia lucrărilor citate 302
Lista definiţiilor 304
Indicele de materii 305
Postfaţă, Iulian Paşaliu 311
Cuvint înainte la ediţia în limba română, Jean-Blaise Grile 10
Introducere la ediţia a doua, Jean Piaget 13
INTRODUCERE
OBIECTUL Şl METODELE LOGICII
1. Obiectul logicii 19
2. Raporturile logicii cu psihologia şi sociologia 24
3. Frontierele dintre logică şi matematici 27
4. Definiţia şi metodele logicii 30
Partea întîi
Operaţiile intrapropoziţionale
CAPITOLUL I
PROBLEME PRELIMINARII:PROPOZIŢII,CLASE Şl RELAŢII
1. Propoziţii, operaţii intrapropoziţionale şi operaţii interpropoziţionale 39
2. Noţiunea de „structură" formală şi distincţia „formelor" şi „conţinuturilor" 41
3. Propoziţiile elementare şi individualizarea formelor 45
4. Funcţiile propoziţionale, clasele şi relaţiile 49
5. Predicatele în extensiune şi în comprehensiune 55
6. Raporturile dintre extensiune şi comprehensiune şi diversele structuri de clase 60
7. Operaţii logice şi operaţii matematice 68
CAPITOLUL II
LOGICA CLASELOR
8. Construirea claselor 70
9. Problema totalităţilor: clasifioarea 74
10. Stracturile operatorii de ansamblu : „grupuri" „latice" şi „grupări" 78
I. „Grupul" 78
II. „Laticea" 80
III.„Gruparea" 81
11. Natura şi numărul „grupărilor" de clase şi de relaţii 86
12. Gruparea I: grupare aditivă de clase 90
13. Gruparea II: vicarianţele 93
14. Gruparea III: multiplicarea counivocă a claselor 95
15. Gruparea IV: multiplicarea biunivocă a claselor 99
CAPITOLUL III
LOGICA RELAŢIILOR
16. Structura relaţiilor 102
17. Clasificarea şi grupările relaţiilor 106
18. Gruparea V: adiţiunea relaţiilor asimetrice tranzitive (scriere intensivă) 111
Serierea incluziunilor 113
Noncomutativitatea adiţiunii seriale 114
Absenţa vicarianţelor 114
Enumerarea şi serierea 115
Imposibilitatea de a reuni intr-o singura grupare adiţiunea simplă a claselor(I) şi pe aceea a relaţiilor asimetrice (V) 115
19. Gruparea VI: adiţiunea relaţiilor simetrice 116
20. Gruparea VII: multiplicarea counivrră a naţiilor 123
21. Gruparea VIII: multiplicarea biunivoca a refeţiilor şi relaţiile de echivalenţă multiplicativă (corespondenţe biunivoce) 132
I.Multiplicarea seriilor 134
II.Inlănţuiri multiple 133
III.Corespondenţe biunivoce şi echivalenţe multiplicative 136
22. Concluzii: echivalenţe şi-diferenţe; problema grupării unice 130
CAPITOLUL IV
LOGICA MULŢIMILOR ŞI RAPORTURILE INTRE OPERAŢIILE INTRAPROPOZIŢIONALE SI NUMĂR
23. Mulţimile şi clasele : punerea problemei 145
24. „Mulţimile abstracte" şi noţiunea de „distinct" 148
25. Corespondenţa biunivocă oarecare, relaţia de echipotenţă şi raporturile intre logica intensivă şi număr 151
26, Trecerea de la „grupări" de clase şi de la relaţii la „grupuri" aritmetice 156
Partea a doua
Operaţiile interpropoziţionale
CAPITOLUL V
CALCULUL PROPOZIŢIILOR
27. Operaţiile interpropoziţionale : punerea problemei 165
28. Cele 16 legături rezultate din combinaţiile posibile a două propoziţii 167
I.Afirmaţia completă: (p*q) 171
II.Negaţia completă: (o) 171
III.Disjuncţia nonexclusivă sau trilema: (pvq) 172
IV.Negaţia conjunctă: (~p*~q) 172
V.Incompatibilitatea: (p|q)173
VI.Conjuncţia: (p*q) 173
VII.Condiţionala : 174
VIII.Noncondiţionala : 174
IX.Condiţionala inversă: 174
X.Noncondiţionala inversă: 175
XI.Bicondiţionala:(p ≡ q) 175
XII.Disjuncţia exclusivă sau excluziunea reciprocă: (pw q) 175
XIII.Afirmaţia lui p: simbol p [q] 176
XIV.Negaţia lui p: simbol~p [q] 176
XV.Afirmaţia lui q: simbol q [p] 176
XVI.Ngaţia lui q: simbol ~q [p] 177
29. Cele patru legături ale unei propoziţii cu ea însăşi, cele 256 legături ternare siproblema legăturilor de ordin superior 178
30. Transformările legăturilor binare 181
I.Afirmaţia completă (tautologia): (p * q) 181
II.Negaţia completă (contradicţia): (o) 82
III.Disjuncţia nonexclusivă sau trilema: (p v q) 182
IV.Negaţia conjunctă: (~p*~q) 185
V.Incompatibilitatea : (p | q) 185
VI.Conjuncţia: (p*q) 189
VII.Condiţionala: 189
VIII.Noncondiţionala 191
IX.Condiţionala inversă : 193
X.Noncondiţionala inversă: 194
XI.Bicondiţionala: (p≡ q) 194
XII.Excluziunea reciprocă: (p w q) 194
XIII.Afirmaţia Iui p:p simbol p [q] 195
XIV.Negaţia lui p: simbol ~p [q] 195
XV.Afirmaţia lui q: simbol q [p] 195
XVI.Negaţia lui q: simbol ~q [p] 196
31. Mecanismele operatorii fundamentale ale logicii interpropoziţionale bivalente 196
Teorema I (legea dublei reversibilităţi) 203
Teorema II (corelativitatea) 204
Teorema III (corelativitatea) 206
Teorema IV (reciprocitatea) 207
Teorema V (reciprocitatea) 208
32. Corespondenţa operaţiilor interpropoziţionale cu cele ale unui model de operaţii de clase 214
CAPITOLUL VI
FUNDAMENTELE DEDUCŢIEI :
AXIOMATICA Şl „GRUPĂRILE" LOGICII BIVALENTE
33. Modul de a pune problemei 217
34. Axiomele lui Russell şi Whitehead şi ale lui Hilbert şi Ackermann 219
I.Incluziunea părţii în tot 220
II.Incluziunea părţii în ea însăşi (sau a întregului în el însuşi) 221
III.Comutativitatea reuniunii părţilor 222
IV.Ordinea incluziunilor 223
V.Intersecţia părţilor (sau a totalităţilor) 223
VI.Tranzitivitatea incluziunilor 224
VII.Complementaritatea sau reversibilitatea simplă 225
VIII.Reciprocitatea 226
IX.Substituţia 227
35. „Axioma unică" a lui J.Nicod si structura de ansamblu a logicii bivalente 227
36. Operaţiile logicii bivalente constituie un grup ? Algebra lui Boole 233
I.Grupul disjuncţiilor exclusive 234
II.Grupul echivalenţelor 235
III.Semnificaţia grupurilor precedente 235
IV.„Inelul” disjuncţiilor exclusive şi al conjuncţiilor şi insuficienta unitate a sistemului 237
V.Concluzii 239
37. Reducţia logicii propoziţiilor la o latice . . 240
38. Trecerea de la latice la grupare ,. 242
39. „Gruparea” operaţiior interpropoziţionale 243
A.Raporturile unei propoziţii cu sistemul din care face parte 244
B.Grupările implicaţiilor 246
C.Gruparea celor 16 legături binare 254
D.Gruparea inversiunilor, reciprocităţilor şi corelativităţilor 257
E.Gruparea legăturilor ternare etc. 258
40. Concluzii: gruparea operaţiilor (vp) şi (*~p), fundamentează deducţia 260
CAPITOLUL VII
CUANTIFICAREA OPERAŢIILOR INTERPROPOZIŢIONAIE Şl SILOGISTICA CLASICA
41 Logica bivalentă şi logica claselor 266
42 Silogistica clasică şi cuantificarea propoziţiilor 269
43. Figurile şi modurile silogismului 271
CAPITOLUL VIII
RAŢIONAMENTUL MATEMATIC
44. Modul de a pane problema 277
45. Silogismul şi raţionamentul prin recurenţă 279
46. Raţionamentul prin recurenţă şi grupările interpropoziţionale 280
47. Infinitul şi principiul terţiului exclus 284
48. Logica intuiţionistă 286
49. Operaţiile aparent ireversibile şi logica fără negaţie 288
50. Logicile polivalente 290
51. Noncontradicţia logică şi natura raţionamentului matematic 292
Anexă : Formulările noi ale structurii "grupărilor" şi ale conservărilor 296
Bibliografia lucrărilor citate 302
Lista definiţiilor 304
Indicele de materii 305
Postfaţă, Iulian Paşaliu 311
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu