duminică, 12 aprilie 2015

MUZICOFILIA. Povestiri despre muzica si creier

Autor : Oliver Sacks                
Editura Humanitas
Colectia Pasi peste granite
An aparitie :2009, 2013
Editia a II-a      
Traducerea Anca Bărbulescu
ISBN  978-973-50-3988-8
Nr pagini :384
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :39 lei la Editura, 32,37 lei la elefant, 39 lei la librarie.net



Descrierea editurii:

Pentru Oliver Sacks, omul este o fiinţă muzicală prin excelenţă. Nu în cine ştie ce sens metaforic, ci într-unul cât se poate de concret: în creierul uman, zona implicată în tot ce ţine de muzica – de la compoziţie şi interpretare pâna la audiţie şi mişcare ritmică – e mai întinsă decât zona răspunzatoare de limbaj. Concluziile autorului se bazează pe cercetarea simptomatologiei unui mare număr de pacienţi afectaţi de probleme neurologice având manifestări muzicale, în corelaţie cu hărţi corticale dinamice, trasate cu ajutorul celor mai noi mijloace de investigaţie. Cercetările sale explică, de pildă, originea obsesiilor muzicale ale anumitor bolnavi, eficacitatea muzicoterapiei în câteva afecţiuni sau sorgintea înclinaţiilor muzicale proprii unor persoane afectate de diverse handicapuri. Dar Oliver Sacks nu se opreşte aici; medicul aplecat asupra suferinţei pacientului şi preocupat de uşurarea ei lasă mereu loc savantului pasionat de neurootiinţă, care foloseşte prilejul cercetării pur medicale pentru a deschide o perspectivă mult mai largă, aflată în avangarda preocupărilor ştiinţifice actuale: înţelegerea mai adâncă a modului general în care funcţioneaza creierul nostru.

În Muzicofilia, neurocercetătorul abordează interesanta relație dintre creier și muzică. Este surpinzător cum o serie de unde, produse și redate adecvat, pot fi percepute de aparatul nostru auditiv, ca apoi să fie procesate și interpretate de creier pentru a alcătui, în final, ceea ce noi înțelegem prin „muzică”. Dar există o serie de anomalii, și tocmai pe acestea se bazează cartea lui Sacks. În primă instanță ne este prezentat cazul unui chirurg care este lovit de fulger. Cu toate că până atunci asculta destul de rar muzică, și atunci era vorba exclusiv de rock, după acest eveniment el a început să râvnească melodiile clasice interpretate la pian. În mod special operele lui Chopin, iar această „sete” a fost completată de o „muzică ce îi cânta în minte”. În plus, a început să studieze instrumentul, el exersând singur inițial, în fiecare zi, ajungând să fie un interpret destul de bun, apelând apoi la un profesor pentru a putea aborda piesele mai dificile. Citeste recenzia integral 

Cuprins:

Prefatã  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .    7 

Partea I:  BÂNTUITI DE MUZICà . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  13
1. Un trãsnet din senin: muzicofilie instantanee  . . . . . . . . . .  15
2. Un sentiment ciudat de familiar: crizele muzicale . . . . . . .  30
3. Teama de muzicã: epilepsia muzicogenã . . . . . . . . . . . . . .  34
4. Muzicã pe creier: reprezentare si imaginare  . . . . . . . . . . .  42
5. Obsesii cerebrale, muzicã insistentã  si cântece care „prind“  . . 53
6. Halucinatii muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  63

Partea a II-a:  GAMA MUZICALITÃTII  . . . . . . . . . . . . . . . . . .99
7. Ratiune si simþire: gama muzicalitãþii  . . . . . . . . . . . . . . . . 101
8. Totul se destramã: amuzie si dizarmonie . . . . . . . . . . . . . . 110
9. Tata îsi suflã nasul în nota sol:  urechea muzicalã absolutã  . .132
10. Urechea imperfectã: amuzia cohlearã  . . . . . . . . . . . . . . . . 143
11. Viata stereo: de ce avem douã urechi . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
12. Douã mii de opere: geniile muzicale  cu tulburãri cognitive  . 162
13. O lume a sunetelor: muzica si orbirea  . . . . . . . . . . . . . . . . 171
14. Gama verde-smarald: sinestezia si muzica  . . . . . . . . . . . . 176

Partea a III-a:  MEMORIE, MISCARE SI MUZICà . . . . . . . .  195
15. Puterea prezentului: muzica si amnezia . . . . . . . . . . . . . . . 197
16. Vorbirea si cântecul: afazia si terapia prin muzicã . . . . . . . 224
17. Tefila accidentalã: diskinezia si cantilatia  . . . . . . . . . . . . . 234
18. Reunirea: muzica si sindromul Tourette  . . . . . . . . . . . . . . 237
19. În tempo: ritmul si miscarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
20. Melodia kineticã: parkinsonismul  si terapia prin muzicã  . . .257
21. Degete-fantomã: cazul pianistului cu un singur brat  . . . . . 270
22. Atletism cu muschii mici: distonia la muzicieni  . . . . . . . . 274

Partea a IV-a:  EMOTIE, IDENTITATE SI MUZICà . . . . . . .   285
23. Somn si trezire: visele muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287
24. Seductie si indiferentã  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
25. Lamentatii: muzica si depresia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
26. Cazul lui Harry S.: muzica si emotiile . . . . . . . . . . . . . . . . 314
27. De nestãpânit: muzica si lobii temporali  . . . . . . . . . . . . . . 319
28. O specie hipermuzicalã: sindromul Williams  . . . . . . . . . . 332
29. Muzicã si identitate: dementa si terapia prin muzicã . . . . . 348

Multumiri  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363 
Bibliografie  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 367

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu