Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Sociologie. antropologie
An aparitie : 2015
ISBN 978-973-46-5124-5
Nr pagini : 344
Format 160x235
Pretul la data postarii : 39,95 lei la Editura, 35 lei la elefant (25,16 lei ebook-ul), 37,95 lei la libris
Disponibilitate BCU
Descrierea editurii:
Definita in general in termeni specifici psihologiei, dragostea a facut rareori obiectul studiilor sociologice. Dragoste, familie si fericire schimba aceasta viziune, fiind prima lucrare de specialitate din mediul academic romanesc care analizeaza in mod sistematic evolutia celor trei concepte de-a lungul istoriei. Autorii abordeaza dragostea din punct de vedere psihosocial, urmaresc tendintele populatiei referitoare la casatorie, divort si nasteri, ofera solutii pentru ameliorarea situatiei persoanelor de virsta a treia si dezbat principalele aspecte ale fericirii din perspectiva psihosociologiei, precum si sistemele de valori si atitudini in cadrul comportamentelor prosociale. Rationalitatea, starea de bucurie, emotiile sau tentatia de a birfi completeaza tematica volumului, incurajind continuarea cercetarilor legate de universul familiei. O lucrare inovatoare, care se adreseaza atit studentilor si specialistilor din domeniile sociologiei, psihologiei, pedagogiei sau psihopedagogiei, cit si publicului larg.
Petru Ilut este profesor emerit la Departamentul de Sociologie al Universitatii „Babes‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Licentiat in filosofie, doctor in psihologie (sociala), cu stagii de specializare in SUA si, de mai scurta durata, in Franta, Germania si Suedia. Domenii de interes: sociopsihologia familiei si a valorilor, metodologia cercetarii sociale.
Cuprins:
Prezentarea
autorilor 9
Partea I
Dragoste,
familie şi convietuiri non-familiale
Capitoiul 1. Dragoste
şi căsătorie. Posibile temeiuri pentru o sociologie a seninătătii (Petru
lluţ) 17
1.1. Liniamente epistemologice 17
1.2. Mituri ale reprezentării şi înţelegerii
dragostei şi dincolo de ele 20
1.3. Dragostea şi căsătoria 25
1.4. Fericirea, bucuria şi seninătatea in crescendo
sociologic 28
Bibliografie
30
Capitolul 2. Dragostea
ca fenomen psihosocial, intre teorie şi metaforă. Teorii metaforice ale
dragostei (Mihai Stelian Rusu) 32
2.1. Preludiu epistemologie: paradigma
lirico-intuitivă
şi metaforicitate cogitvă 32
2.2. Teoria epică a dragostei: dragostea ca
poveste 37
2.3. Teoria geometrică a dragostei: dragostea ca
triunghi 46
2.4. Teoria cromatică a dragostei: dragostea ca
culoare 54
2.5. Teoria trifactorială a dragostei: dragostea ca
etichetă 60
2.6. Teoria administrativă a dragostei: dragostea
ca pericol 77
2.7. Postludiu concluziv : metaforicitatea
cognitivă a dragostei 80
Bibliografie 82
Capitolul 3. Consideraţii
asupra unor aspecte demografice ale familiei europene de azi (Traian
Rotariu) 86
3.1. Evoluţia intensităţii nuptialitătii şi
constituirea cuplurilor non-maritale 88
3.2. Schimbări în calendarul căsătoriilor 101
3.3. Tendinţele divorţialităţii 107
3.4. Naşteri extramaritale 110
3.5. In loc de concluzuii 113
Bibliografie
114
Capitolul 4. Singuratate
şi seninatate: strategii de optimizare a vieţii la vârsta a treia (Crisrina
Tîrhaş) 116
4.1. Modele explicative ale vârstelor umane 116
4.2. Managementul identităţii, lumile sociale şi
contextul la vârsta a treia 123
4.3 Batranetea in context cultural: de la
stereotipii comune Ia realităii socio-familiale
128
Bibliografie
140
Capitolul
5. Aspiraţia de a fi „ca ceilalţi” la
tinerii fără părinţi dintr-un centru social : de la dezinstituţionalizare la
integrare socială (Amalia Sanda Gal)
142
5.1.
Statutul tinerilor dezinstituţionalizaţi: defavorizare şi excludere versus
adaptare socială şi integrare funcţională 142
5.2.
Concepte şi orientări teoretice în perspectiva integrării sociale 148
5.3.
Analiza situaţiei unor tineri din Centrul Social de Urgenţă in vederea
integrării lor funcţionale în societate 152
Bibliografie
158
Partea a II-a
Fericire şi pozitivitate
socio-umană
Capitolul
6. Vă doresc multe clipe de fericire!
Spre o psihosociologie a fericirii (Septimiu Cheleea) 163
6.1.
Introducere 163
6.2.
„Fericirea” - un concept evaziv 163
6.3.
Fericirea - o temă centrală în psihosociologie 166
6.4.
Teoriile apartenenţei: sistemul rol-statusurilor sociale 169
6.5.
Teorii ale înţelegerii sinelui şi a altora: teorii gestaltiste şi cognitiviste 171
6.6.
Teorii ale controlului. Teorii ale întăririi 174
6.7.
Teorii ale îmbunătăţirii imaginii de sine. Teorii psihanalitice şi ale selfului
176
6.8.
Teorii ale încrederii 178
Bibliografie
180
Capitolul
7. Fundamentele culturale ale fericirii.
O lectură din perspectiva psihologiei interculturale (Alin Gavreliuc,
Daniela Moza) 183
7.1.
Fericirea ca „obiect” al cunoaşterii psihosociale 183
7.2.
Ce este fericirea? Conceptualizări ştiinţifice ale fericirii 184
7.3.
Teorii laice ale fericirii in context cultural 186
7.4.
O sinteză a studiilor interculturale privind fericirea 187
7.5.
Concluzii 199
Bibliografie
200
Capitolul
8. Rolul atitudinilor-valori, al
inteligenţei emoţionale şi al judecăţilor morale in comportamentele prosociale
(Vasile Liviu Preda) 208
8.1.
Sistemul valorilor şi atitudinile-valori
208
8.2.
Relaţiile dintre inteligenţa emoţională, atitudinile-valori şi comportamentul
prosocial 213
8.3.
Modelul inteligenţei emoţionale propus de P. Salovey şi J.D. Mayer 214
8.4.
Modelul lui R. Bar-on 214
8.5.
Modelul operaţional al inteligenţei emoţionale (D. Goleman) 215
8.6.
Modelul lui A. Bandura 217
8.7.
Abordarea ecologică a atitudinilor faţă de comportamentele prosociale cu impact
asupra stării de sănătate psihică şi psihosocială 217
8.8.
Dezvoltarea judecăţilor morale şi comportamentul prosocial. Caracteristici ale
moralităţii individuale 218
8.9.
Judecăţile morale - substructuri integrative cognitiv-afectiv-atitudinale 219
8.10.
Teorii psihogenetice privind dezvoltarea judecăţilor morale. Dezvoltarea
judecăţilor morale în concepţia lui J. Piaget
220
8.11.
Dezvoltarea judecăţilor morale în concepţia lui L. Kohlberg 222
8.12.
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de cooperare pentru
structurarea comportamentelor prosociale 229
Bibliografie
231
Capitolul
9. Înapoi la raţionalitatel
Raţionalitare tare şi rationalitate slabă: de la Condorcet la Arrow (Ioan
Biriş) 233
9.1.
Gradaţia raţionalităţii şi tranzitivitatea
234
9.2.
De la paradoxul lui Condorcet la teoria imposibilităţii tranzitivităţii a lui
Arrow 240
Bibliografie
244
Capitolul
10. Intervenţia psihosociologică,
rezolvarea problemelor şi bucuria fundamentată (Mihai Parcaru) 246
10.1.
Introducere 246
10.2.
Psihologia socială aplicată şi deschiderile ei
246
10.3.
Intervenţie şi evaluare in psihologia socială aplicată 248
10.4,
Câteva domenii de intervenţie în psihologia socială aplicată 252
10.5.
Intervenţia şi politicile sociale 256
10.6.
Probleme tehnice şi etice in intervenţie
257
10.7.
Cercetarea-acţiune intre cunoaştere şi intervenţie 258
10.8.
Viaţa noastră cotidiană, problemele şi bucuriile ei. Universul intervenţiilor
personale 259
10.9.
În loc de concluzii: de la bucuria întâmplătoare
la
bucuria fundamentata 260
Bibliografie 262
Capitolul
11. Cateva reflecţii psihologice privind
emoţia şi virtutea intr-o sociologie a seninătăţii (Adrian Roşan) 264
Bibliografie 271
Capitolul
12. Relaţia dintre identitatea de gen,
competenţa emoţională şi popularitatea în grup (Loredana Ivan) 273
12.1.
Introducere 273
12.2.
Diferenţele de gen şi competenţa nonvverbală
275
12.3.
Identitatea rolului de gen şi competenţele de comunicare interpersonală 277
12.4.
Competenţă non-verbală şi popularitatea in grupurile de egali 278
12.5.
Metodă 279
12.6.
Rezultate 281
12.7.
Concluzii 284
Bibliografie 286
Capitolul
13. Virtuţile sociale ale bârfei: o
apologie psihosociologică (Mihai Stelian Rusu) 289
13.1.
Tentaţia bârfirii: intre deliciu prozaic al vieţii cotidiene şi blam al
moralităţii publice 289
13.2.
Teologia morală a bârfei: drumul spre iad este pavat cu bârfe 291
13.3.
Detur prin „sociologia imaginativă” si inapoi la antropologia barfei 296
13.4.
Clarificări definiţionale: un exerciţiu în psihosociologia analitică 306
13.5
. Evanghelia după Dunbar: La început a fost cuvântul. Întru bârfă ! 315
13.6.
Valenţele pozitive ale bârfei: un catalog al virtuţilor sociale 318
13.7.
Concluzii: bârfa ca măduvă a vieţii sociale 325
Bibliografie 336
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu