duminică, 10 ianuarie 2016

ANALIZA COMPORTAMENTALA IN PROCESUL PENAL. Compendiu universitar

Autor :Tudorel Butoi, Grigore Stolojescu, Cristian-Eduard Stefan                 
Editura Pro Universitaria
Colectia Cursuri universitare
An aparitie :2014
ISBN 978-606-647-952-3 
Nr pagini :449
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 55 lei la Editura, 47,68 lei la elefant , 55 lei la libraria eminescu
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:
             Analiza comportamentala isi gaseste pe deplin utilitatea in cadrul procesului penal, din urmatoarele considerente, prezentate intr-un algoritm cronologic firesc, al primei etape a procesului penal – urmarirea penala:
       a) in faza initiala a cercetarilor, odata cu sesizarea comiterii unei infractiuni ramasa initial cu autori neidentificati (in special infractiuni judiciare de mare violenta – omoruri, talharii, violuri, jafuri etc., dar si infractiuni de crima organizata sau cauze privitoare la disparitiile suspecte de persoane), realizarea profilului psiho-comportamental al posibilului autor al infractiunii are un rol esential in orientarea investigatiei judiciare, sprijinind organele de urmarire penala in activitatea de identificare a faptuitorului. Este si motivul pentru care, organele de cercetare ale politiei judiciare trebuie sa aiba o inalta specializare in utilizarea tehnicilor de profiling, menite sa contribuie la identificarea amprentei psiho-comportamentale a infractorului si la stabilirea cercului de prezumtivi autori ai infractiunii.
       b) odata identificat prezumtivul autor al infractiunii (faptuitor), organele de urmarire penala sunt obligate sa transforme informatiile obtinute in cadrul primelor activitati de cercetare, in date si probe, din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o persoana (denumita de Noul Cod de Procedura Penala, ca fiind suspect) a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. In categoria mijloacelor de proba prin care sunt obtinute probele in procesul penal, se regasesc declaratiile suspectului sau ale inculpatului, declaratiile persoanei vatamate, declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de proba, precum si orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege. Dintre acestea, declaratiile suspectului sau inculpatului, analizate de catre autorii prezentului compendiu universitar, in contextul interogatoriului judiciar, au un rol esential in cunoasterea pozitiei subiective a autorului faptei, a motivatiei care a stat la baza actiunilor/inactiunilor sale etc.
       c) asa cum practica indelungata a organelor de urmarire penala a demonstrat-o, procesul penal, mai ales in prima sa etapa (urmarirea penala), aduce in arena justitiei penale, actori cu interese diferite: organele de urmarire penala pe de o parte, si autorii de infractiuni, pe de alta parte. In plus, participantii in procesul penal (mai ales organele judiciare, partile si subiectii procesuali principali), sunt persoane cu interese si motivatii distincte in a caror structura se regasesc cele doua tipuri clasice de comportamente, respectiv cel aparent si cel inaparent.

Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.

Cuprins:

Prefaţă  13

PARTEA I. ANALIZA PSIHO-COMPORTAMENTALĂ A AUTORILOR INFRACŢIUNILOR COMISE CU VIOLENŢA (PROFILING). PROFILUL PSIHOLOGIC AL CRlMlNALILOR ÎN SERIE  17

Capitolul l. NOŢIUNI DEFlNlTORll, DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI CLASIFICĂRI PRIVIND CRIMA ŞI CRIMINALUL ÎN SERIE  19
Secţiunea I. Aspecte introductive privind crima şi criminalul în serie   19
    1. Definiţia criminalului în serie  22
    2. Noi perspective pentru o analiză contemporană a crimelor în serie  25
Secţiunea a ll-a. Crima şi criminalii în serie la nivel internaţional  25
Secţiunea a lll-a. Mecanismele psihologice şi clasificarea criminalilor în serie  45
    1. Clasificarea crimelor în serie bazate pe mobilul crimei  46
    2. Clasificarea modală a crimelor în serie  50
    3. Clasificarea relativă a componentelor psihodinamice şi comportamentale comune la toţi criminalii în serie  51
    4. Clasificarea fazelor crimei în serie   51
    5. Femeia criminală în serie  52
        5.1. Diferenţa între crimele in serie comise de bărbaţi şi cele comise de femei   52
        5.2. Clasificarea crimelor în serie comise de femei  52
        5.3. "Complexul Medea" şi  "Sindromul Munchausen prin procura"   53
    6. Victimologia crimelor în serie  53
Secţiunea a IV-a. Sinoptic operativ-explicativ în identificarea, capturarea şi probarea faptelor comise de psihopaţii sexuali  57
    1. Explicaţii etiologice de natură psihanalitică în motivaţia criminală la „serialkiller”  58
    2. Profil de personalitate şi mod de operare la “serial killer"-ul de tip organizat (de regulă psihopat sexual  -  crime comise cu premeditare)  59
    3. Profil de personalitate şi mod de operare la “serial killer”-ul de tip dezorganizat (de regulă psihotic  -  crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriză)  60
    4. Identificarea. C apturarea. Probaţiunea  61
Secţiunea a V-a. Violatorii în serie  63

Capitolul II. AMPRENTA PSIHO-COMPORTAMENTALĂ A INFRACTORULUI ÎN SERIE (PROFILING)  66
Secţiunea l. Aspecte generale privitoare la profiling  66
Secţiunea a II-a. Incursiune orientativă asupra tehnicilor profiling. Principalele metode de realizare a profilului psiho-comportamental al infractorului  70
    1. Metoda Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din SUA: analiza locului infracţiunii  70
    2. Metoda psihologiei investigative (metoda lui David CANTER)  81
    3. Metoda de analiză a probelor comportamentale (metoda lui Brent TURVEY)  87
    4. Modul de operare versus semnătura psiho-comportamentală  91
    5. Metoda profiling-ului geografic  93
Secţiunea a III-a. Realizarea profilului psiho-comportamental. Studiu de caz criminal organizat  96
Secţiunea a IV-a. Profilul psihologic - amprenta comportamentală în timp şi spaţiu  99
Secţiunea a V-a. Reconstruirea profilului psiho-comportamental al criminalilor în serie    107
    1. Copilăria şi adolescenta criminalilor în serie  107
        1.1. Familia problemă - ca şi familie a criminalului în serie   108
        1.2. Starea relaţională în timpul copilăriei şi adolescenţei   109
        1.3. Semne premonitorii ale comportamentului criminal in serie   110
    2. Societatea industrializată favorizantă pentru apariţia asasinilor în serie   111
        2.1. Sindromul alienării la criminalii in serie   111
        2.2. Alienarea în societatea de consum ca şi făctor facilitant al comportamentului criminal în serie  112
    3. Sexualitatea la criminalii în scrie, complexele de perversiune  112
    4. Modul de operare şi alegerea victimelor  113
    5. Psihodinamica criminalului în serie: o tentativă de interpretare  114
    6. Victimologie - părinţii criminalilor în serie şi ai victimelor şi reacţiile comunităţii   117
    7. "Serial killer" şi mass media  118
    8. Tehnici de investigare pentru crimele în serie  119
    9. Aplicarea profilului psihologic în investigarea crimelor în serie   120
Secţiunea a VI-a. Cazuistica internă în materia crimelor şi criminalilor în serie   121
    1. Cazul S.D  121
        1.1. Arestarea, faptele    121
        1.2. Istoria vieţii autorului   122
        1.3. Probe prelevate din casa criminalului   123
        1.4. Examenul psihologic   124
        2.1. Arestarea şi faptele   125
        2.2. Modul de operare   126
    2. Cazul Sârcă Ion   124
    3. Cazul Rîmaru - Acţiunea VULTURUL  129
        3.1. Faptele   129
        3.2. Profilul psihocomportamental    134

PARTEA A II-A. INTEROGATORIUL JUDICIAR  147

Capitolul I. EXIGENŢE TEORETICE ŞI PRACTICE ÎN MATERIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR  149
Secţiunea I. Consideraţii introductive   149
Secţiunea a II-a. Siguranţă şi nesiguranţă în materia interogatoriului judiciar  152
Secţiunea a III-a. Cunoaşterea celuilalt   152
Secţiunea a IV-a. Duplicitate - simulare (minciună versus adevăr)   156
Secţiunea a V-a. Interviul investigativ   161
Secţiunea a VI-a. Elemente de psihotactică - ghid orientativ de exigenţe standard în interogarea investi gativă   168
    1. Ascultarea activă  170
    2. Ascultarea activă nonverbala  173
    3. Stabilirea raportului  176
    4. Concluzii  178

Capitolul ll. ANALIZA INTEROGATORIU LUI JUDICIAR   179
Secţiunea 1. Între manipulare şi coerciţie   179
    1. Rezumat  179
    2. Surse de eroare în cadrul interogatoriului   183
    3. Probe invalide şi vulnerabilitatea psihologică   183
    4. Interogatorii inadmisibile  185
    5. Subminarea încrederii publice   185
    6. Mărturii obţinute prin coerciţie, generatoare de resentimente   186
    7. Efectul bumerang   187
    8. Tulburări de stress post-traumatic  187
    9. De ce marturisesc suspecţii?     187
    10. Concluzii parţiale   188
Secţiunea a ll-a. Tehnici invasive, manipulare-coerciţie (sugerarea mărturisirii)  183
    1. Tehnici „non-violente“   189
    2. Tortura   190
    3. Filiera ştiinţifică  192
    4. FOIA   192

Capitolul III. INTEROGATORIUL PSIHANALITIC  194
Secţiunea I. interpretări psihanalitice   194
    1. Noţiuni generale  194
    2. Definirea interogatoriului psihanalitic    195
    3. Caracteristici şi mecanisme ale interogatoriului psihanalitic 195
    4. Perspectiva viitorului   196
Secţiunea a Il-a. Interpretări psihanalitice şi repere orientative ale psihanalizei în interogatoriul judiciar   197
    1. Sediul conflictului  197
    2. Lăsarea obiectelor  198
    3. Revenirea la locul faptei   198
    4. Comentarii asupra interogatoriului judiciar de tip psihanalitic  199
    5. Psihanaliza medicală - psihanaliza criminală (similitudini şi deosebiri)  200
    6. Lapsus-ul  202
    7. Fenomenele de „uitare"  203
    8. Erorile de lectură şi de scris 204
    9. Actele simptomatice  205
    10. Asociatiile de idei  205
Secţiunea a III-a. Mecanisme operaţionale şi terminologie în psihanaliza  207
Secţiunea a IV-a. lnterogatoriul psihanalitic pe terenul pragmatismului, mizei şi riscului - psihanaliza judiciară (speţă exemplificativa)  211

Capitolul IV. PSIHOLOGIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR – ANCHETA (personalitatea umană în raporturi de opozabilitate şi confruntare)  216
Secţiunea I. Noţiuni introductive - distincţii şi conotaţii asupra interogatoriului judiciar din perspectiva adunării dovezilor (urmărirea penală în perspectivă psihologică)  216
    1. Comentarii şi distincţii de natură psihologică vis-a-vis de termenii: ascultare, audiere, anchetă etc.   217
    2. Caracteristicile interogatoriului  219
    3. Planurile situaţionale  223
Secţiunea a II-a. Investigarea personalităţii din unghiul observaţiei comportamentului expresiv  225
Secţiunea a III-a. Problematica psihologică a relaţiei anchetata-anchetat 233
    1. Contactul interpersonal în biroul de anchetă judiciară  234
    2. Comunicarea non-verbală - reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare  238
    3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare  240
    4. Etape şi strategii de interogare a suspectului sau inculpatului  241
        4.1. Etapele aseultării suspectului sau inculpatului  241
        4.2. Strategii de interogare a suspectului sau inculpatului   244
        4.3. Sondarea  sentimentului de vinovăţie    255
        4.4. Elemente (explicative privind procesele psihologice post-infractionale   257
        4.5. Elemente de psihologie a infactorului din perspectiva tipologiilor umane. Contracararea atitudinilor de rezistenţă lo interogatoriu   259
        4.6. Coordonatele psihologice ale recunoaşterii comiterii faptei. De la refuzul recunoaşterii la mărturisire   261
        4.7. Aspecte psihologice privind calităţile personale ale anchetatorului  268
        4.8. Intima convingere  276

PARTEA A III-A. TEHNICA POLIGRAF ŞI DETECŢIA COMPORTAMENTULUI SIMULAT   281

Capitolul I. SIMPTOMATICA COMPORTAMENTULUI SIMULAT 283
Secţiunea I. Comportamentul infracţional din perspectiva psihologică  283
    1. Consideraţii de psihologie judiciară asupra vinovăţiei ca atitudine psihică şi realitate juridică  283
    2. Matricea infracţională (culpabilizatoare). Matricea morală din perspectiva contradictorialităţii  284
    3. Comportamentul infracţional din perspectiva reperelor sale psihologice  285
        3.1. Dinamica secvenţelor comportamentale   285
        3.2. Etiologia suportului psihologic (mobilul, trebuinta, motivul, idealul, concepţia, scopul etc.)    237
    4. Matricea morală  290
Secţiunea a ll-a. Interpretarea comportamentului simulat  291
    1. Noţiuni şi definiţii asupra comportamentului simulat  291
    2. Exprimarea aspectului inaparent în comportamentul simulat  292
    3. Indicatorii verbali, motori şi fiziologici ai conduitei simulate în expresia aparenţă (semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emotie)  293
        3.1. Indicatorii fiziologiei, semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emotie in simulare   294
        3.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse în chestionare şi teste de personalitate   295

Capitolul II. INVESTIGAŢIA PSIHOLOGICĂ A COMPORTAMENTULUI SIMULAT  297
Secţiunea l. Statutul ştiinţific şi practic-operaţional al metodei de detecţie a comportamentului simulat  297
Secţiunea a II-a. Cadrul instituţional-juridic al detecţiei comportamentului simulat  299
Secţiunea a III-a. Paternitatea metodei detecţiei comportamentului simulat  302
Secţiunea a IV-a. Particularităţile fenomenului biofeedback în procesul identificării judiciare şi criminalistica   308
Secţiunea a V-a. Mijloacele tehnice de detecţie a comportamentului simulat   313

Capitolul III. COMPONENTELE METODOLOGICE ALE DETECŢIEI COMPORTAMENTULUI SIMULAT   326
Secţiunea I. Componenta psihologică a detecţiei comportamentului simulat - etapele examinării  326
    1. Examinarea medicală a subiectului 326
    2. Întocmirea testelor  326
    3. Asigurarea condiţiilor necesare examinării  327
    4. Instructajul tăcut subiectului înainte de testare  327
    5. Instalarea subiectului la poligraf şi verificarea exactităţii funcţionării aparatului  329
    6. Aplicarea testelor şi formularea întrebărilor 331
    7. Interpretarea diagramelor  334
    8. Formularea concluziei  335
Secţiunea a II-a. Componenta fiziologică a detecţiei comportamentului simulat  335
Secţiunea a III-a. Componenta cibernetică a detecţiei comportamentului simulat  346
Secţiunea a IV-a. Componenta logice-juridică a detecţici comportamentului simulat  352
Secţiunea a V-a. Măsuri de precautie împotriva tentativelor de eludare a detectării comportamentului simulat  357

Capitolul IV. PREZENTAREA GENERALĂ A DIAGRAMEI POLlGRAF  369
Secţiunea l. Diagrama - definiţie, conţinut şi clasificare  369
Secţiunea a II-a. Simetria diagramelor  377

Capitolul V. CONVERSIUNEA INFORMAŢIILOR ÎN MIJLOACE DE PROBĂ   381
Secţiunea l. Funcţiile conversiunii  381
    1. Existenţa infracţiunii  383
    2. Inexistenţa infracţiunii  384
    3. Identificarea persoanei care a comis infracţiunea  384
    4. Cunoaşterea împrejurărilor care agravează, atenueaza sau exclud vinovăţia persoanei testate 386
Secţiunea a II-a. Modele de conversiune a informaţiilor  389
    1. Conceptul conversiunii informaţiilor  389
    2. Modelul conversiunii informaţiilor  390
    3. Modele de conversiune  391
Secţiunea a III-a. Testarea primară şi testarea devolutiva  402
    1. Testarea primară  402
    2. Testarea devolutiva  402

Capitolul VI. MATERIALIZAREA ACTIVITĂŢII DE INVESTIGARE A COMPORTADJENTULUI SIMULAT PRIN INTERMEDIUL TEHNICII POLIGRAF   408
Secţiunea l. Raportul de investigare a comportamentului simulat al subiectilor testaţi   408
Secţiunea a II-a. Dicţionar explicativ al termenilor specifici utilizaţi în materia detecţiei comportamentului simulat  413

Capitolul VII. PROBLEME JURIDICE PRIVIND FOLOSIREA MIJLOACELOR TEHNICE DE DETECŢIE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT ÎN PROCESUL PENAL   421
Secţiunea I. Respectarea drepturilor omului în contextul utilizării tehnicilor de detecţie a comportamentului simttlat   421
    1. Momentul tactic al utilizării tehnicilor de detecţie a stresului emotional ca mijloace auxiliare în activitatea de ascultare a faptuitorului, suspectului sau inculpatului   421
    2. Aspecte privitoare la problemele juridice ridicate de principiile respectării demnităţii şi intimităţii persoanei   424
    3. Consideraţii cu privire la problemele juridice ridicate de deosebirile dintre tehnicile de detecţie a stresului emoţional şi mijloacele de constrângere. Problemele juridice privind domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei   425
    4. Aspecte referitoare la problemele juridice ridicate de respectarea principiului de a dispune liber de propria persoană - refuzul oricăror apropieri intre tehnica de detecţie poligraf şi tehnicile narcoanalizei sau hipnozei (constrangerea psihică dirijată). Consimţamântul la examinare - respectarea dreptului persoanei de a refuza testarea   428
Secţiunea a II-a Argumente pro şi contra utilizării mijloacelor de detecţie a comportamentului simulat   430
Secţiunea a III-a. Eroarea judiciară în procesul penal   436

În loc de concluzii   440

BIBLIOGRAFIE  441
    Legislaţie   441
    Tratate, cursuri, monografii   441
    Articole şi studii de specialitate  447
    Resurse Internet  449

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu