duminică, 10 ianuarie 2016

CRIMINOLOGIE. Tratat de teorie si politica criminologica

Autor : Tudor Amza , Cosmin Petronel Amza
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2002, 2008
Editia a II-a
ISBN 978-973-758-136-5
Nr pagini : 734
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :  60 lei la librariileonline, 60 lei la librarultau, 30 lei pe okazii, 50 lei la anticariat-unu
Disponibilitate BCU



Cuprins:


Cuvânt înainte  5
Abrevieri  7

CAPITOLUL I
SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CRIMINOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI  11
1. Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării Criminologie  11
1.1 . Societatea - locul convieţuirii umane   11
1.2. Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale  13
1.3. Cercetarea criminologicã si societatea  14
2. Originile ştiinţei criminologice  15
2.1. Retrospectiva istorică  15
2.2. Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U  21
3. Obiectul criminologiei  22
3.1. Criminalitatea ca fenomen social  24
     3.1.1. Criminalitatea legală  25
     3.1.2. Criminalitatea aparentă   25
     3.1.3. Criminalitatea reală  26
     3.1.4 Cifra neagră  26
3.2. Infracţiunea  28
3.3. Criminalul (Infractorul)  30
3.4. Victima infracţiunii  33
3.5. Reacţia socială împotriva criminalităţii  36
4. Scopul criminologiei  36
5. Funcţiile criminologiei  37
6. Definiţia criminologiei   38
8. Lecturi recomandate   43

CAPITOLUL II
METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ  45
l. Noţiuni introductive   45
2. Metode de cercetare criminologică   46
2.1. Observaţia   46
2.2. Experimentul   48
2.3. Studiul de caz   51
2.4. Metoda clinică   51
2.5. Metoda tipologică  56
2.6. Metoda comparativă   57
2.7. Metoda de predicţie   57
3. Tehnici de cercetare criminologică  60
3.1. Chestionarul   60
3.2. Interviul   61
3.3. Tehnica documentară - realizată prin interpretări statistice   63
3.4. Tehnici secundare   54

3.4.1. Statisticile internaţionale  64
3.4.2. Statisticile naţionale  65
4. Lecturi recomandate  56

CAPITOLUL III
CONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE, NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELE CERCETĂRII  68
1. Conexiunile criminologiei cu alte discipline  68
1.1. Criminologia şi dreptul penal   68
1.2. Criminologia şi dreptul procesual-penal  70
1.3. Criminologia şi ştiinţa criminalistică  71
1.4. Criminologia şi ştiinţa statistică  72
1.5. Criminologia şi sociologia juridică  73
1.6. Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal  73
2. Explicaţiile teoretice - o necesitate a cercetării criminologice   74
2.1. Deñnirea conceptului de teorie criminologică  74
2.2. Explicaţiile spirituale ale criminalităţii  78
2.3. Explicaţiile naturale ale criminalităţii  78
     2.3.1. Comportamentul criminal liber ales 79
     2.3.2. Comportamentul criminal cauzat  80
     2.3.3. Comportamentul legii penale  81
2.4. Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă   83
2.5. Clasa socială, rasa şi crima   83
3. Limitele cercetării criminologice  85
3.1. Imposibilitatea efectuării de experimente  85
3.2. Limitele care depind de natura obiectului observat  85
3.3. Limitele care depind de personalitatea cercetătorului  86
4. înţelegerea criminologiei  86
5. Lecturi recomandate  87

CAPITOLUL IV
CRIMINOLOGIA CLASICĂ   89
1. Consideraţii introductive   89
2. Teoreticienii preclasici şi ideile lor  90
3. Cesare Beccaria şi Şcoala clasică  92
3.1. Legea trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale  93
3.2. Numai legiuitorul trebuie să creeze legi  93
3.3. Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă cu legea şi ei nu trebuie să creeze legi sau să le interpreteze  94
3.4. Asupra seriozităţii crimelor  94
3.5. Asupra pedepselor proporţionale  94
3.6. Asupra severităţii pedepselor  95
3.7. Asupra promptitudinii pedepselor  95
3.8. Asupra siguranţei pedepselor  95
3.9. Despre necesitatea înlăturării torturii   95
3.10. Asupra prevenirii crimelor   97
3.11. Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori  97
3.12. Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă   98
3.13. Pedeapsa capitală ar trebui abolită   98
4. Şcoala clasică penitenciară  100
4.1. Elemente specifice şcolii penitenciare clasice   100
4.2. Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcolii clasice penitenciare   100
5. Şcoala neoclasică  102
6. Fixarea teoriei lui Beccaria   103
7. Utilitarismul lui Jeremy Bentham   106
8. Clasicismul contemporan: descurajare şi econometrie  107
9. Implicaţii şi concluzii  109
10. Lecturi recomandate   110

CAPITOLUL V
ŞCOALA POZITIVISTĂ   111
1. Explicaţii introductive   111
2. Cesare Lombroso  112
2.1. Omul delincvent  113
2.2. Crima - cauzele acesteia şi remediile   113
2.3. Opinii criminologice în legătură cu teoria lombrosianã   119
3. Enrico Ferri  121
4. Raffaele Garofalo   124
4.l. Elemente bibliografice   124
4.2. Criminologia - opera de bază a lui Garofalo   125
5. Influenţa religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo  127
6. Pozitivismul contemporan   128
7. Concluzii   128
8. Lecturi recomandate   129

CAPITOLUL VI
TEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE   130
1. Explicaţii introductive   130
2. Teoriile tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia   130
3. Teoriile antropologiei criminale   133
3.1. Cesare Lombroso   133
3.2. Charles Goring  136
3.3. Ernest Hooten   138
3.4. Precursori în literatură   14O
4. Teoriile tipurilor de corp   141
4.1. Teoria lui Ernst Kretschmer  141
4.2. Teoria lui William Sheldon   142
4.3. Teoria lui Glueck   143
4.4. Teoria lui Juan Cones   144
5. Concluzii   145
6. Lecturi recomandate   146

CAPITOLUL VII
TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOIJOGICI ŞI COMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA)  147
1. Explicaţii introductive  147
2. Teoria lui Goring: crima - un defect ereditar   147
2.1. Principala teză a teoriei  147
2.2. Critica Teoriei lui Goring  148
3. Biocriminologia modernă  149
3.1. Factorii biochimici  150
     3.1.1. Alergiile alimentare  151
     3.1.2. Regimurile alimentare  151
     3.1.3. Hipoglicemia  152
     3.1.4. Alte opinii  153
4. Teoriile privind studiul gemenilor  154
5. Teoriile privind studiul adoptivilor  155
6. Teoria privind complementul cromozomial xyy  157
7. Teoriile privind dezechilibrul biochimic  158
8. Funcţionarea sistemului nervos central  160
9. Incapacitatea de a învăţa  161
10. F uncţionarea autonomă a sistemului nervos  162
11. Critica biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii  163
12. Lecturi recomandate  164

CAPITOLUL VIII
TEORII RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA CRIMINALITATII  166
1 Explicaţii introductive   166
2. Retrospectivă istorică   166
3. Testarea inteligenţei şi crima   168
3.1. Teoria lui Alfred Binet   168
3.2. Teoria lui Henry H. Goddard  170
4. Studii ulterioare: delincventei, rasa şi I.Q.   171
5. Implicaţii şi concluzii   172
6. Lecturi recomandate   174

CAPITOLUL IX
TEORIILE PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUL   175
1. Consideraţii introductive   175
2. Scurt istoric: Psihiatria, o trambulinã a teoriei psihanalitice  175
3. Pionierii psihologiei criminale  176
4. Sigmund Freud şi Psihanaliza  177
5. Teoria lui Abrahamsen  180
6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal  134
7. Cercetări folosind testele de personalitate   189
8. Teoria psiho-fiziologică a lui De Greef  190
9. Psihologia şi criminalitatea  190
9.1. Dezvoltarea psihologică  190
9.2. Dezvoltarea morală  191
10. Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială  195
11. Teoria atasării  197
12. Prezicerea pericolelor viitoare  198
13. Mentalitatea disocială în criminologie  199
13.1. Rolul structurilor fundamentale  200
13.2. Efectul educativ   200
     13.2.1. Cadrul familial şi relaţiile cu mama  201
     13.2.2. Relaţiile cu tata  201
     13.2.3. Relaţiile cu cuplul părintesc  202
     13.2.4. Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile  202
     13.2.5. Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului  203
13.3. Influenţa mediului  203
14. Implicaţii şi concluzii  204
1 5. Lecturi recomandate  205

CAPITOLUL X
TEORIILE COMPORTAMENTULUI  CRIMINAL - CA UN COMPORTAMENT NORMAL INVAŢAT  207
1. Explicaţii introductive  207
2. Consideraţii psihologice  207
2.1. Condiţionarea clasică  208
2.2. Condiţionarea operantă  208
2.3. Modelarea sau învăţământul social  209
3. Gabriel Tarde - sociolog şi criminolog  209
3.1. Teoria imitaţiei  209
     3.1.1. Prima lege a lui Tarde  210
     3.1.2. A doua lege a lui Tarde  210
     3.1.3. A treia lege a lui Tarde  210
3.2. Criminalitate comparată  211
4. Teoria asocierii diferenţiate  213
4.l. Ideile principale  213
4.2. Elementele de bază ale teoriei  214
4.3 .Evoluţia teoriei lui Sutherland  215
5. Teoriile culturale şi subculturale  216
6. Procesul de învăţare şi criminalitatea  219
6.1. Teoria lui James Sort  219
6.2. Teoria lui Sheldon Glueck  220
7. Noile teorii ale procesului de învăţare normală  221
7.1. Teoria lui Daniel Glaser   221
7.2. Teoria lui Burgess şi Akers  222
7.3. Teoria lui Jeffery  223
8. Importanţa teoriei lui Sutherland  223
9. Concluzii  225
10. Lecturi recomandate  227

CAPITOLUL XI
SĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICA – FACTORI FAVORIZANŢI AI CRIMINALITAŢII  229
1. Explicaţii introductive  229
2. Retrospectivă istorica  229
3. Consecinţele şomajului asupra criminalităţii  231
4. Sărăcia şi criminalitatea  233
5. Interpretarea studiilor   235
6. Sărăcia, inegalitatea economică şi lipsa relativă  237
7. Implicaţii şi concluzii  238
8. Lecturi recomandate  239

CAPITOLUL XIII
TEORIILE ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologie umană de la Chicago)  241
1. Explicaţii introductive  241
2. Teoria Ecologiei Umane  241
3. Cercetarea cauzelor delincventei  244
3.1. Starea fizica 245
3.2. Starea economică  245
3.3. Compoziţia populaţiei  246
4. Critica teoriilor şcolii de la Chicago  248
5. Implicaţii politice  250
6. Concluzii  252
7. Lecturi recomandate  252

CAPITOLUL XIII
TEORIILE STRESULUI ŞI FOMAREA SUBCULTURILOR  254
1. Explicaţii introductive  254
2. Teoria constrangerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă)  254
2.1. Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare  259
2.2. Clasele sociale şi crima  262

4. Teorii subculturale despre delinvenţă şi crimă  265
4.1. Teoria lui Albert Cohen  267
4.1.1. Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen  268
4.1.2. Diferenţele existente între Merton şi Cohen  270
4.2. Teoria oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin  270
     4.2.1. Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate  273
4.3. Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti  274
4.4. Subculturile delincventei feminine  276
4.5. Delincventa clasei de mijloc  278
5. Evaluarea teoriilor stresului  280
6. Implicaţii politice şi concluzii  283
7. Lecturi recomandate  285

CAPITOLUL XIV
ROLUL FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEI UMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEM)  286
1. Contextul social până la Emile Durkheim  286
2. Viaţa şi opera lui Emile Durkheim  288
3. Criminalitatea - un fenomen normal în societăţile mecanice  290
4. Anemia - o sursă a crimei  292
5. Actualitatea teoriei lui Durkhem 295
6. Concluzii  299
7. Lecturi suplimentare  300

CAPITOLUL XV
TEORIILE CONTROLULUI SOCIAL  302
1. Consideraţii introductive  302
2. Cauzele delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şi Reckless  304
2.1. Teoria lui Albert Reiss   304
2.2. Teoria lui Jackson Toby   305
2.3. Teoria lui Ivan Nye  306
2.4. Teoria înfrânarii sau a constrângerii  308
3. Teoriile modeme ale controlului  310
3.1. Teoria abaterii a lui David Matza   310
3.2. Teoria controlului social a lui Travis Hirschi  312
     3.2.1. Elementele legăturii sociale  313
     3.2.2. Teoria de alarmă  313
     3.2.3. Concluziile testului lui Hirschi  314
     3.2.4. Auto-controlul  316
4. Evaluarea critică  317
5. Implicaţii şi concluzii  319
6. Lecturi recomandate  320

CAPITOLUL XVI
TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE  321
1. Argumente introductive  321
2. Definiţia crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale  321
3. Teoria interacţitmii simbolice  323
4. Teoria etichetării  326
5. Impunerea legilor penale ca urmare a reacţiei sociale  327
6. Rolul reacţiei sociale în promovarea legilor penale  330
7. Concluzii  333
8. Lecturi recomandate  334

CAPITOLUL XVII
TEORIILE CRIMINOLOGICE MARXISTE   335
1. Explicaţii introductive   335
2. Argumentele generale ale teoriei marxiste  336
3. Evoluţia criminologiei marxiste   338
4. Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste   341
5. Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilor marxiste   344
6. Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste  347
7. Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei  349
8. Concluzii   351
9. Lecturi recomandate  351

CAPITOLUL XVIII
TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA CONTEMPORANA  353
1. Explicaţii introductive  353
2. Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup)  354
3. Teoria lui Richard Quinney  357
4. Teoria incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale   359
5. Teoria lui Chambliss şi Seidman   361
5.1. Referitor la sistemul justiţiei penale  361
5.2. Impunerea legii penale  362
6. Comportamentul legii penale  363
6.1. Defmirea comportamentului  363
6.2. Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale  363
7. Teoria conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriile conflictuale)  365
8. Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale  366
9. Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale  367
10. Concluzii  369
11. Lecturi recomandate  369

CAPITOLUL XIX
TEORII CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACŢIUNI  371
1. Precizări introductive  371
2. Crima organizată  371
2.1. Organizare, preocupări şi implicaţii Suciu-economice şi politice  371
2.2. Crima organizată în contextul teoriilor criminologice 378
2.3. Particularităţile irnplicaţiilor politicului şi al crimei organizate în crearea paradisurilor financiare  379
2.4. încercările grupurilor „racket“ de penetrare şi proliferare în România „w384
2.5. Implicarea crimei organizate în „industria sexului"  388
2.6. Realităţi şi perspective  389
3. Criminalitatea gulerelor albe  390
3.1. Noţiuni introductive  390
3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea „gulerelor albe"  391
3.3. Critica teoriei lui Sutherland privind „gulerele albe"  393
3.4. „Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice  394
3.5. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor privind comportamentul legii penale  395
3.6. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice  396
4. Teorii criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime  397
4.1. Teoria lui Bedan cu privire la crimele fără victime  397
4.1.1. Caracteristicile criminalităţii fără victime  397
4.1.2. Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedari  398
4.2. Realităţi şi perspective   400
5. Concluzii  400
6. Lecturi recomandate  401

CAPITOLUL XX
ÎNŢELEGEREA ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE  403
1. Noţiuni introductive   403
2. Factorii de risc pentru delincventa juvenilă   404
2.1. Influenţa factorilor prenatali  404
2.2. Hiperactivitate şi impulsivitate  405
2.3. Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor  406
2.4. Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile  407
2.5. Rolul familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creşterea delincventei juvenile   409
2.6. Privarea socio-economică - cauză a delincventei juvenile  411
2.7. Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei   413
2.8. Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte   414
2.9. Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile  415
2.10. Influenţa „mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier)  416
2.11. Rolul influenţelor de circumstanţăîn producerea delincventei   418
3. Prevenirea delincventei juvenile   419
3.1. Criterii de prevenire   420
3.2. Programele de dezvoltare aprevenţiei   420
     3.2.1 . Vizitele intensive în familie   420
     3.2.2. Abilităţi de instruire   421
     3.2.3. Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar   422
     3.2.4. Educaţia părinţilor   423
     3.2.5. Influenţa sărăciei în producerea delincventei   424
     3.2.6. Influenţa conjuncturilor asupra delincventei   424
     3.2.7. Influenţa programelor şcolare   425
3.3. Prevenirea infracţiunilor în comunitate  426
3.4. Rolul prevenirii situaţionale în stoparea delincventei   427
3. Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă  428
3.1. Cunoaşterea factorilor de risc   430
3.2. Învăţarea prevenirii delincventei   431
4. Concluzii   435
5. Lecturi recomandate   435

CAPITOLUL XXI
CRIMINALITATEA INFORMATICĂ   438
1. Aprecieri introductive   438
2. Informatica - un mijloc modern de a comite crime  440
2.1. Efectele jafului informatic   443
2.2. Organizaţii vizate a fi atacate  444
3. Internet-ul,  un nou univers cu o criminalitate specifică  449
4. Efectele criminogene ale acestui gen de infracţiune  453
5. Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor   454
5.1. Distrugerea hardware-ului  457
     5.1.1. Furtul de hardware  457
     5.1.2. Furtul de software  457
     5.1.3. Sabotajul computerizat  458
     5.1.4. Furtul de resurse  458
     5.1.5. Furtul de informaţii  459
     5.1.6. Folosirea neautorizată   459
5.2. Categorii de criminali în domeniul informaţiei   459
6. Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice  461
6.1. Identificarea riscurilor  461
     6.1.1. Securitatea fizică   461
     6.1.2. Supravegherea personalului   462
     6.1.3. Securitatea comunicaţiilor  462
     6.1.4. Securitatea operaţiilor  462
7. Ce trebuie facut?  463
7.1. Preocupări legislative în România  465
7.2. Preocupări legislative în lume  468
8. Concluzii  469
9. Lecturi recomandate  472

CAPITOLUL XXII
TERORISM ŞI ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ  474
1. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi a politicilor de prevenire şi de reprimare a terorismului  474
1.1. Teorii „pseudo-ştiinţifice" despre terorism   475
1.2. Noile problematici privind combaterea terorismului    479
     1.2.1. Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul   479
     1.2.2. Teoriile criminologice, sociologice şi politologice  480
1.3. Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetarea criminologiei  481
     1.3.1. Studiile generale  481
     1.3.2. Studiile specializate  483
1.4. Contribuţia criminologică românească  48?
1.5. Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 490
1.6. Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şi combaterea terorismului   491
2. Terorismul în numele religiei   493
2.1. Prezentare introductivă   493
2.2. Terorismul religios - o nouă metodă de luptă a terorismului mondial   495
2.3. Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani   497
2.4. Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios intr-o abordare criminologică   505
2.5. Concluzii privind terorismul religios 506
3. Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste  508
3.1. Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilor teroriste  508
3.2. Terorismul în scopul crimei organizate   510
3.3. Sursele financiare ale organizaţiilor teroriste   
     3.3.1. Metodele de câştigare a banilor  510
     3.3.2. Măsuri de urmărire   511
     3.3.3. Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste   512
3.4. Cadrul legislativ existent în România   520
3.5. Concluzii   520
4. Lecturi recomandate   521

CAPITOLUL XXIII
TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ   523
1. Noile riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică  523
1.1 . Noţiuni introductive  523
1.2. Definiţia noilor concepte de crimă organizată  525
2. Importanţa criminologică a noilor riscuri  538
2.1. Noile riscuri în atenţia Uniunii Europene  538
2.2. Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice  539
2.3. Crima organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri la adresa securităţii. Motivaţii criminologice  542
     2.3.1. Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională  546
     2.3.2. Definiţia drogului. Clasificare  549
     2.3.3. Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete   549
2.4. Crima organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare  554
2.5. Terorismul internaţional   555
     2.5.1. Privatizarea terorismului   559
     2.5.2. Osama Bin Laden şi imperiul său financiar  563
2.6. Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă  568
3. Preocupări pentru o reglementare instituţională   569
3.1. Cooperarea interguvemamentală în formularea unor politici comune de luptă împotriva terorismului  570
3.2. Europol, Acordurile Schengen şi Maastricht  573
3.3. Terorismul şi dezbaterea globală  576
4. Modalităţi de întărire a securităţii europene  579
4.1. Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale  580
4.2. Repere care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară  583
4.3. Sprijinul militar împotriva noilor riscuri  586
5. Lecturi recomandate   588

CAPITOLUL XXIV
OPINII CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIA DE TRATATEMENT   590

SECŢIUNEA I
EŞECUL CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT   590
1 . Noţiuni introductive  590
2. Constatările criminologilor nord-americani   590
2. l. Constatările cercetătorilor din S.U.A   590
2.2. Constatările criminologilor din Canada   594
3. Constatările cercetărilor din Europa de Nord   595
3.1. Concluziile cercetătorilor britanici   595
3.2. Concluziile criminologilor scandinavi   596
3.3. Concluziile cercetătorilor germani   597
4. Opiniile criminologilor francezi  599
5. Concluzii  601
6. Lecturi recomandate   602

SECŢIUNEA a II-a
CAUZELE EŞECULUI   603
1. Teoriile criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice  603
1.1 Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniul criminologiei  603
1.2. Apariţia dogmatismului reductor  606
2. Cauzele eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare  607
2.1. Referinţele criminologiei de tratament   607
2.2. Arsenalul criminologiei de tratament  610
2.3. Practica criminologiei de tratament  613
     2.3.1. Ientificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor   614
     2.3.2. Profilaxia criminală  614
     2.3.3. Reintegrarea criminalilor   615
3. Concluzie   617
4. Lecturi recomandate  617

SECTIUNEA a III-a
OPINII CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI   618
1. Explicaţii introductive  618
2. Înlăturarea eşecului cu privire la individ  619
2.1. Acuzele aduse criminologiei de tratament  620
2.2. Investigaţiile criminologiei de tratament  620
2.3. Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale  622
2.4. Executarea pedepsei pronunţate de instanţa de judecată   623
3. Indrçptarea eşecului cu privire la societate   624
3.1. Îndreptarea indirectă sau directă a eşecului   624
3.2. Eşecul criminologiei de tratament în raport cu propriile sale obiective   626
     3.2.1. Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică   626
     3.2.2. Exigenţa umanistă   627
3.3. Îndreptarea eşecului în raport cu valorile democratice   630
     3.3.1. Îndreptarea eşecului în raport cu suveranitatea poporului  631
     3.3.2. Îndreptarea eşecului în raport cu cele trei postulate ale drepturilor omului  632
4. Concluzii  633
5. Lecturi recomandate   634

CAPITOLUL XXV
TEORII POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI  635
1.Apariţia criminologiei actului   635
1.1. Noţiuni introductive   635
1.2. Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului  636
1.3. Noile structuri ale cercetării criminologice din Quebec  638
1.4. Climatul criminologic canadian   639
2. Măsurile de prevedere care trebuie avute în vedere de criminologia actului  641
2.1. Observaţia prin subordonarea faptelor   641            
     2.1.1. Sinteza metodei folosite de Cusson   642
     2.1.2. Instrumentele de cercetare folosite   642
     2.1.3. Etapele cercetării empirice   643
2.2. Actul şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetarea criminologică   644
     2.2.1. Descrierea faptei criminale   644
     2.2.2. Elementele actului criminal   644
     2.2.3. Motivaţiile acţiunii criminale   646
3. Perimetrul de cercetare al criminologiei actului  648
3. 1. Domeniul de activitate al descurajării   648
     3.1.1. Raporturile dintre om şi crimă  649
     3.1.2. Relaţia dintre crimă şi criminalitate   650
3.2. Justificarea pedepsei   652
3.3. Modalităţile de alegere legislativă   656
4. Concluzii   657
5. Lecturi recomandate   659

CAPITOLUL XXVI
TEORIE, CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ   660
1. Noţiuni introductive   660
2. Teoria - bază a cercetării criminologice  661
3. Teoria criminologică şi politica crimei  667
3.1. Interacţiunea dintre cercetare şi politică  667
3.2. Opinii privind eficacitatea programelor de tratament  671
3.3. Realitatea românească şi cercetarea criminologică  673
4. Concluzii  675
5. Lecturi recomandate  676

Anexe   677
Glossar criminologic   690


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu