miercuri, 29 martie 2017

CERCETAREA CALITATIVA A SOCIALULUI. Design şi performare

Autor :Mircea Agabrian
Editura Institutul European
Colectia Universitaria
An aparitie : 2004
Editia I
ISBN 973-611-284-5
Nr pagini : 232
Format 1/16 (61x86)
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura, 31,99 lei la elefant
Disponibilitate BCU
Download pdf biblioteca de sociologie



Descrierea editurii:
          Prin termenul „cercetare calitativa” intelegem orice tip de cercetare in masura sa produca rezultate care nu ajung la proceduri statistice sau alte mijloace de cuantificare (Strauss si Corbin, 1990). Aceasta poate sa se refere la cercetarea vietii si experientei oamenilor, la comportamente, emotii si simtaminte si, la fel de bine, la functionarea organizatiilor, la miscari sociale, fenomene culturale si interactiuni intre natiuni. Este cert ca o parte dintre date poate fi cuantificata, este vorba de informatiile demografice, frecventa unor cuvinte sau teme abordate de respondenti, intensitatea unor atitudini, fara ca acestea sa impiedice analiza calitativa.
Ea reprezinta, fara indoiala, o strategie noua, un cadru propice desfasurarii cercetarii sociale. In acest sens, N. Denzin si Y.S. Lincoln (1994) - reprezentanti marcanti ai abordarii calitative a socialului - arata:
Cercetarea calitativa este un domeniu de investigatie de sine statator. El transcende discipline, domenii si subiecte tematice. O complexa si interconectata familie de termeni, concepte si asumtii inconjoara termenul „cercetarii calitative”. Acestea includ traditii asociate pozitivismului, poststructuralismului si multe alte perspective de cercetare calitativa sau metode conectate studiilor culturale si interpretative” (p. 1).
         Cercetarea calitativa foloseste o abordare naturalista care cauta sa inteleaga fenomenul in contextul situatiilor specifice. Ea mizeaza pe subiectivitatea umana, pe socialul construit si inteles prin interactiunea motivatilor, asteptarilor, simbolurilor etc. Individuale si grupale, estompeaza si completeaza limitele paradigmei cantitativiste. Modelul interpretativ, calitativist cauta descrierea fenomenului social, intelegerea acestuia si extrapolarea rezultatelor la situatii similare. De aici, se considera ca ea conduce la tipuri diferite de cunoastere decat cele proprii cercetarii cantitative. Putem afirma ca asistam in ultimii ani la aparitia si consolidarea unei noi paradigme metodologice al carei scop ultim este o intelegere mai bogata, mai nuantata si autentica a fenomenelor sociale.
Mircea Agabrian este profesor la Facultatea de Drept si Stiinte Sociale (Catedra de Sociologie si Asistenta Sociala) a Universitatii „Decembrie 1918” din Alba Iulia. Este expert evaluator CNCSIS, membru al Asociatiei Sociologilor din Romania si al Asociatiei Europene de Sociologie; director al Centrului de Cercetari Sociologice al Universitatii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia si redactor-sef la revista Annales Universitatis Apulensis (seria Sociologie) a aceleiasi universitati. Domenii de competenta si preocupari: cercetarea calitativa a socialului; metodologia integrativa a cercetarii calitative si cantitative; sociopsihologia comunicarii; sociologie politica; analiza de continut a mesajelor comunicarii si a textelor politice; sociologia educatiei.

Cuprins:

Nota autorului   / 9
Capitolul 1
Consideraţii introductive   /10
Secţiunea I
Designul cercetării  /14
Capitolul 2
Structura şi elementele designul cercetării   / 15
2.1. Consideraţii de bază   /15
2.2. Tema cercetării    /16
      2.2.1.Expunerea temei  /17
      2.2.2. Motivaţie şi scop   /18
2.3. Întrebările şi obiectivele cercetării   / 18
2.4. Revederea literaturii   /22
2.5. Strategiile cercetării  /23
      2.5.1. Strategia de cercetare inductivă   /24
      2.5.2 Strategia de cercetare deductivă  /25
      2.5.3. Strategia de cercetare retroductivă   /26
      2.5.4. Strategia de cercetare abductivă  /26
      2.5.5. Concluzii    /28
2.6. Concepte, teorii, ipoteze şi modele  /30
2.7. Sursele datelor, forme şi tipuri   /31
2.8. Eşantionarea   /32
2.9. Colectarea datelor  /32
2.10. Reducerea şi analiza datelor   / 33
2.11. Concluzii   / 34
Capitolul 3
Strategiile eşantionării în cercetarea calitativă   /35
3.1. Deciziile eşantionării în procesul cercetării calitative   / 35
3.2. Determinarea apriorică a structurii eşantionării   /35
3.3. Eşantionarea teoretică: definirea (selecţia) graduală a structurii eşantionului în procesul cercetării / 36
      3.3.1. Concepţii recente ale selecţiei graduale   /40
Secţiunea a III-a
Metode calitative de colectare a datelor   /43
Capitolul 4
Observaţia   /44
4.1. Antropologie, etnografie, observaţie sociologică   /44
      4.1.1. Tradiţia etnografică: de la observaţie la genul social   /45
4.2. Observaţia: tipuri, dimensiuni şi elemente   /45
      4.2.1. Observaţia neparticipativă  /46
      4.2.2. Observaţia participativă   /46
      4.2.3. Rolul cercetătorului  /47
      4.2.4. Dimensiunile abordării observaţiei   / 47
4.3. Organizarea şi conducerea cercetării observaţionale; analiza datelor   /48
Capitolul 5
Interviul calitativ   /55
5.1. Interviul: structurat, semistructurat şi nestructurat   /55
5.2. Ce este intervievarea calitativă  /56
      5.2.1. Tehnici ale interviului calitativ   / 57
      5.2.2. Ascultarea, înţelegerea şi împărtăşirea experienţelor sociale  / 60
5.3. Fundamentele intervievării în cercetarea calitativă   / 62
      5.3.1. Elemente de bază   /63
      5.3.2. Modele de interviuri  / 64
5.4. Particularităţi ale designului  /66
      5.4.1. Selectarea intervievaţilor  / 67
      5.4.2. Designul interviurilor pentru a obţine profunzime, detaliu, claritate şi nuanţe   / 67
5.5. Obligaţii etice în parteneriatele conversaţionale  / 68
5.6. Încurajarea participării la interviu   / 69
      5.6.1. Negocierea rolului în cercetare   /70
      5.6.2. Interviurile ca conversaţii dirijate   /70
5.7. Reguli pentru desfăşurarea interviului calitativ  /71
      5.7.1. Înregistrarea interviurilor   /72
5.8. Structura interviului calitativ  / 73
      5.8.1. Asamblarea părţilor într-un întreg coerent şi flexibil  /75
5.9. Interviurile culturale   /76
      5.9.1. Particularităţile interviurilor culturale  /76
      5.9.2. Intervievarea culturală: întrebări principale, de sondaj şi examinare, de continuare  / 77
5.10. Interviurile pe probleme curente   /79
      5.10.1. Trăsături specifice  /79
      5.10.2. Structura interviurilor pe probleme curente   / 80
Capitolul 6
Focus grup  /85
6.1. Consideraţii introductive   / 85
6.1.1 Probleme asociate tehnicii focus grup  /86
6.2. Conducerea focus grupului  / 88
      .2.1. Faza conceptualizării  /88
      6.2.2. Faza interviului   /88
      6.2.3. Faza analizei datelor şi a redactării raportului de cercetare   /90
Secţiunea a IV-a
Analiza calitativă a datelor  / 93
Capitolul 7
Analiza calitativă a datelor: descriere, interpretare şi explicaţie  /94
7.1. Varietatea datelor şi diversitatea tipurilor de analiză calitativă  / 94
7.1. De la date „nestructurate” la date „structurate”  /95
7.2. Dimensiunile analizei calitative a datelor  / 97
      7.2.1. Descrierea calitativă  / 98
      7.2.2. Clasificarea (categorizarea) datelor  /100
      7.2.3. Realizarea conexiunilor  /101
7.3. Descoperirea problemei centrale a analizei   / 103
7.4. Citirea şi adnotarea datelor  / 105
7.5. Legarea conceptelor de datele colectate; crearea categoriilor   /106
7.6. Dincolo de codare, spre interpretare  /109
Capitolul 8
Metode calitative analitice de prezentare vizuală a datelor   /111
8.1. Progresivitatea analitică: de la descriere la explicaţie   / 111
8.2. Exploratoriu şi descriptiv   / 112
      8.2.1. Cum lucrează prezentarea vizuală a datelor  /112
      8.2.2. Construcţia formatului de prezentare   /112
      8.2.3. Alegerea unui tip de prezentare  / 114
8.3. Explicaţie şi predicţie   / 122
      8.3.1. Explicaţie şi cauzalitate  /123
      8.3.2. Matricea explicativă a efectelor   / 124
      8.3.3. Matricea cazului dinamic   / 125
      8.3.4. Reţeaua cauzală  /126
Capitolul 9
Grounded Theory: tehnici şi proceduri   /127
9.1. Consideraţii de bază   /127
9.2. Descrierea, ordonarea conceptuală şi dezvoltarea teoriei  /128
9.3. Analiza prin examinarea microscopică a datelor  /130
      9.3.1. Probleme majore ale microanalizei  /131
9.4. Operaţiuni de bază: punerea întrebărilor şi realizarea comparaţiilor  /131
9.5. Codarea deschisă   / 132
      9.5.1. Ştiinţă şi concepte   /132
      9.5.2. Conceptualizarea    / 133
      9.5.3. Dezvoltarea categoriilor în termenii proprietăţilor şi dimensiunilor   /134
9.6. Codarea axială   /136
9.6.1. Paradigma   /136
9.7. Codarea selectivă  /139
      9.7.1. Integrarea şi rafinarea categoriilor   /139
      9.7.2. Descoperirea categoriei centrale   /139
      9.7.3. Rafinarea teoriei  / 141
9.8. Memo-uri şi diagrame (matrice)  / 142
      9.8.1. Trăsăturile memo-urilor şi diagramelor   / 142
      9.8.2. Realizarea memo-urilor şi diagramelor în cele trei tipuri ale codării  /143
      9.8.3. Sortarea memo-urilor şi diagramelor   / 144
9.9. Construcţia cadrului teoretic; comparaţia cu literatura existentă  / 144
9.10. Criterii de evaluare   /144
9.11. Concluzii   /146
Capitolul 10
Valoarea de adevăr şi încredere  /148
10.1. Evaluarea cercetării calitative  /148
10.2. „Convenţional” şi „naturalist” în evaluarea cercetării calitative   /148
Capitolul 11
Scrierea raportului de cercetare   /151
11.1. Funcţia pragmatică a scrierii raportului: prezentarea rezultatelor   /151
11.2. Teoria ca formă de prezentare a raportului  /151
11.3. Raport de cercetare: re-construcţia fenomenului social  /152
      11.3.1. Organizarea materialului  /152
      11.3.2. Elaborarea unui raport convingător  /153
11.4. Abordări metodologice comune   / 154

Anexa 1
Funcţii de bază ale programelor software pentru managementul şi analiza datelor textuale  /157
1. Consideraţii introductive   / 157
2. Funcţii de bază  /157
       2.1. Codarea şi regăsirea datelor   / 158
       2.2. Explorarea limbajului  /158
       2.3. Construcţia teoriei  / 159
       2.4. Hiperlegături (hyperlinks)   /160
3. Concluzii   /160

Glosar  /161
Referinţe bibliografice  /163

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu