Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie :2014
Editia I
ISBN 978-973-46-4436-0
Nr pagini : 512
Format 160 x 235
Pretul la data postarii :44,95 lei la Editura, 30,99 lei la elefant (26,99 lei ebook-ul), 43,30 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Psihologia sociala si psihologia clinica sint domenii interconectate: pe de o parte, numeroase disfunctii psihologice sint generate in cadrul actiunilor sociale cotidiene, iar pe de alta parte, eficienta interventiilor terapeutice depinde in mare masura de cunoasterea dinamicilor psihosociale prezente in spatiul clinic. Propunind o abordare integrativa a conceptului de sanatate psihologica, volumul are ca principal obiectiv introducerea disciplinei psihologiei sociale clinice in Romania. Sint expuse pe larg problemele emotionale in viata cotidiana, cauzele comportamentului disfunctional, rolul dinamicilor interpersonale si de grup in adaptare si terapie, procesele de schimbare psihologica, dar si strategiile terapeutice in context social. Cele 41 de studii abordeaza cele mai noi teme prezente in literatura de specialitate, oferind studentilor de la facultatile de psihologie si specialistilor in domeniu fundamentele teoretice pentru demersurile terapeutice si pentru practicile clinice in general.
Psihologia sociala si psihologia clinica sint domenii interconectate: pe de o parte, numeroase disfunctii psihologice sint generate in cadrul actiunilor sociale cotidiene, iar pe de alta parte, eficienta interventiilor terapeutice depinde in mare masura de cunoasterea dinamicilor psihosociale prezente in spatiul clinic. Propunind o abordare integrativa a conceptului de sanatate psihologica, volumul are ca principal obiectiv introducerea disciplinei psihologiei sociale clinice in Romania. Sint expuse pe larg problemele emotionale in viata cotidiana, cauzele comportamentului disfunctional, rolul dinamicilor interpersonale si de grup in adaptare si terapie, procesele de schimbare psihologica, dar si strategiile terapeutice in context social. Cele 41 de studii abordeaza cele mai noi teme prezente in literatura de specialitate, oferind studentilor de la facultatile de psihologie si specialistilor in domeniu fundamentele teoretice pentru demersurile terapeutice si pentru practicile clinice in general.
Ion Dafinoiu este prof. dr. în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, titularul cursurilor Psihodiagnostic clinic, Psihoterapii scurte, Hipnoză clinică şi terapie ericksoniană. Sursa Polirom
De acelas autor:
Evaluarea psihologică. Manualul psihologului clinician (coord), Polirom 2017
Bulimia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament (coautor), Polirom 2016
Psihologie socială clinică (coord), Polirom 2014
Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare și tratament (coautor), Polirom 2012
Psihodiagnostic, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, 2007
Hipnoza clinica. Tehnici de inductie.Strategii terapeutice (coautor), Erota 2002, Polirom, 2003, 2007
Introducere in psihoterapie, vol I si vol II, Ed. Universitatii “Al.I.Cuza” 2003, 2008
Psihoterapii scurte, Ed. Universitatii “Al.I.Cuza” 2003, Polirom 2005
Personalitatea. Metode de abordare clinica, Polirom 2002, 2007
Elemente de psihoterapie integrativa, Polirom 2000, 2001, 2007
Stefan Boncu este conferentiar dr. la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi, avind drept domenii principale de interes psihologia normelor sociale si a deviantei, psihologia negocierii, relatiile dintre grupuri, influenta sociala etc.
Dintre cartile sale:
Psihologie si sociertate, Erota 1999
Devianta tolerata Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", 2000
Psihologia influentei sociale, Polirom 2002
Manual de psihologie sociala aplicata, Ed.Univ de Vest 2007
Psihosociologie scolara (coord), Polirom 2013
Emotiile complexe (coord), Polirom 2015
Negocierea si medierea. Perspective psihologice, Instititutul European, 2006, 2017
Procese interpersonale. Autodezvaluire, atractie interpersonala si ajutorare, Instititutul European, 2005, 2017
Cum gandim in viata de zi cu zi, Polirom 2019
Cuprins:
Prezentarea autorilor 13
Cuvânt înainte 19
Capitolul 1. Teoria ataşamentului (Imi Dafinoiu) 27
1.1. Sistemul comportamental de ataşament 27
1.2. Infrastructura psihologică a sistemului comportamental de ataşament: modelele de lucru interne 29
1.3. Evaluare şi diferenţe individuale 31
Referinţe bibliografice 35
Capitolul 2. Teoria managementului terorii (Grigore M. Havâmeanu, Daniela Victoria Zaharia) 37
2.1. TMT şi frica de moarte: anxietate existenţială şi concepţii culturale 37
2.2. Salienţa morţii şi apărarea credinţelor culturale 39
2.3. Salienţa morţii şi stima de sine 41
2.4. Eforturile pentru restaurarea sensului pierdut 43
Referinţe bibliografice 46
Capitolul 3. Autodeterminarea (Dorin Nastas) 48
3.1. Antodeterminarea ca psihologie a organismului activ 49
3.2. Obstrncţionarea autodeterminării, alienarea şi dezvoltările psihopatologice 51
3.3. Rolul autodeterminării in îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi a sănătăţii psihice 54
3.4. Viaţa endemonică fundamentată pe autodeterminare 55
Referinţe bibliografice 59
Capitolul 4. Teoria sociometrică a stimei de sine (Georgeta Diac) 60
4.1. Ce este stima de sine? 61
4.2. De ce oamenii au nevoie de stimă de sine (Self-esteem motive)? 63
4.3. Teoria sociometrică asupra stimei de sine - o perspectivă evolutionistă 63
4.4. Stima de sine - indicator al funcţionării mecanismului sociornetrie 64
4.5. Stima de sine - indicator evaluativ al relaţiilor interpersonale 65
4.6. Starea stimei de sine şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 67
4.7. Stima de sine stabilă şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 68
4.8. Stima de sine instabilă 69
Referinţe bibliografice 70
Capitolul 5. Teoria discrepantelor sinelui (Octavian Onici) 71
5.1. Din ce este compus conceptul de „sine” ? 72
5.2. Ce sunt şi ce efecte determină discrepanţele sinelui? 73
5.3. Cum se explică aparitia si dezvoltarea discrepanţelor sinelui 75
5.4. Cum s-au studiat şi măsurat discrepanţcle sinelui? 76
5.5. Cum pot fi ameliorate discrepanţele sinelui? 77
Referinţe bibliografice 78
Capitolul 6. Atenţia autocentrată (Dorin Nastas) 83
6,1. Începuturi: teoria conştientizării sinelui ca obiect (Duval şi Wieklund, 1972) 84
6.2. Revizuirea şi rafinarea teoriei : modelul dual al conştientizării sinelui şi atribuirilor cauzale (Duval şi Silvia. 2001) 86
6.3. Sabia cu două tăişuri : funcţiile şi consecinţele atenţiei autocentrate 88
64, Teorii şi modele cu privire la consecinţele disfuncţionale ale atenţiei autocentrate 88
6 5. Diminuarea atenţiei autocentrate şi funcţionarea hipo-egotică 93
Referinţe bibliografice 95
Capitolul 7. Anxietatea socială fizică (Ana-Maria Tepordei) 97
7.1. Ce este anxietatea socială fizică 97
7.2. Corpul ca obiect al privirii şi evaluării celorlalţi 99
7.3. Cum vreau, cum trebuie, cum nu-mi doresc să arăt 100
7.4. Şi bărbaţii resimt anxietate socială fizică 102
7.5. Contexte anxiogerie şi strategii de coping 103
Referinţe bibliografice 107
Capitolul 8. Insatisfacţia imaginii corporale şi tulburările de comportament alimentar (Violeta Enea) 109
8.1. Imaginea şi insatisfacţia corporală 109
8.2. Factorii de risc pentru insatisfacţia corporală 111
8.3. Consecintele insatisfacţiei corporale 112
8.4. Modificări în diagnosticarea tulburărilor de comportament alimentar conform DSMV 112
8 5. Evaluarea insatisfacţiei corporale 114
8 6. Direcţii promiţătoare în prevenirea dezvoltării unei imagini corporale negative şi a tulburărilor de comportament alimentar la copii şi adolescenţi 114
8.7. Program terapeutic pentru îmbunătăţirea imaginii corporale negative 116
Referinţe bibliografice 117
Capitolul 9. Sinuciderea: repere pentru strategii preventive eficiente (Grigore M. Havârneanu) 120
9.1. „Am gânduri negre” : sinuciderea 120
9.2. „Ce mă predispune şi ce mă poate proteja? ” : factori de risc şi preventivi 121
9.3. „Vreau să mor, dar n-am cu ce" : restricţie accesului la metode letale 123
9.4. „Nimeni nu mă poate ajuta? ” : facilitarea şi oferirea suportului 125
9.5. „Cineva m-ar fi putut salva“ : reorganizarea asistenţei persoanelor vulnerabile 127
9.6. „Cui îi pasă de mine ? ” : responsabilizarea mass-media si educarea publică 129
Referinţe bibliografice 131
Capitolul 10. Procese interpersonale în depresie (Daniela Muntele Hendreş) 135
10.1. Geneza situaţiilor stresante 135
10.2. Căutarea la cei din jur a opiniilor negative despre sine 136
10.3. Căutarea excesivă a rcasigurărilor 138
10.4. Evitarea conflictelor interpersonale 139
10.5. Autohandicaparea 141
10.6. Atitudinea de autoînvinovăţire 142
10.7. Compararea socială 143
Referinţe bibliografîce 144
Capitolul 11. Teoria me.-ajutorării învăţate (Loredana Ruxandra Gherasim) 145
11.1. Teoria iniţială a neajutorării învăţate 145
11.2. Reformularea teoriei neajutorării învăţate 146
11.3. Teoria lipsei de speranţă învăţate 148
11.4. Dovezi empirice ale rolului stilului arributiv si efecte ale stilului de atribuire 149
11.5. Strategii de rezilienţă 150
11.6. Modelul recuperării din depresie 151
Referinţe bibliografice 153
Capitolul 12. Stresul traumatic secundar (Irina Crumpel) 156
12.1. Trauma secundară dincolo de etichete 156
12.2. Teoria autodezvoltării constructiviste 158
12.3. Modelul transmiterii traumei 159
12.4. Modelul ecologic al tr'aumei 160
12.5. Modelul neurobiologie 162
Referinţe bibliografice 163
Capitolul 13. Proiecţia defensivă (Ştefan Bancu) 165
13.1. Mecanismele de apărare 165
13.2. Conceptii clasice asupra proiecţici defensive 167
13.3. Proiectie atributivă 169
13.4. Falsul consens 171
13.5. Proiectie şi control mental 173
Referinţe bibliografice 174
Capitolul 14. Stigmatul bolii mentale (Oana Dănilă) 176
14.1. Natura şi tipurile de stigmat ale bolii mentale 176
14.2. Silgmatul public 179
14.3. Autostigmatul 179
14.41 Evitarea etichetării sau consecinţele stigmatului asupra bolnavului mental 181
Referinţe bibliografice 183
Capitolul 15 . Locul controlului (Corneliu Havâmeanu) 187
15.1. Potenţialul comportamental, funcţie a expectanţei şi a valorii de întărire 187
15.2, Aşteptăriie generalizate pentru controlul intern versus extern al recompensei 190
15.3. lşi doresc oamenii un anumit loc ai controlului? 192
15.4. In traficul rutier preferărn şoferii intenalişti sau externalişti? 194
15.5. Aspecte patologice şi intervenţie 195
Referinţe bibliografice 196
Capitolul 16. Tipul A şi tipul B de comportament (George Florian Macarie) 198
16.1. Ce sunt tipul A si tipul B de comportament? 198
16.2. Măsurarea conceptului 200
16.3. Expresii ale comportamentului de tip A :angajarea în competiţie, presiunea timpului, agresivitatea şi ostilitatea, stilistica vorbirii 202
16.4. Tipul A şi percepţia controlului 204
16.5, Succesul academic 206
16.6. Implicaţii asupra sănătăţii 208
Referinţe bibliografice 209
Capitolul 17. Implicaţii psihologice ale ordinii naşterii (Radu Mihail Roboră) 211
17.1. Intuiţii adieriene şi confirmări actuale cu privire la importanţa ordinii naşterii 211
17 2. Ordinea naşterii şi inteligenţa - asumpţii metodologice şi controverse teoretice 215
17. 3. Ordinea naşterii contează - mit sau realitate? 217
Referinţe bibliografice 219
Capitolul 18. Narcisismul (Adrian Vicenţiu Labăr) 221
18.1, Ce este narcisismul 221
18.2. Modele explicative cu privire la narcisism 222
18.3, Forme ale nareisismului: narcisismul grandios şi narcimsmul vulnerabil 223
18.4. Beneficiile narcisismului 224
18.5. Costurile narcisismului 225
18.6. Diferenţe de gen şi vârstă în ceea ce priveşte narcisismul 226
Referinţe bibliografice 228
Capitolul 19. Emoţiile pozitive (Andrei Holman) 231
19.1 Care este funcţia emoţiilor pozitive ? 231
19.2. Emoţiile pozitive anulează efectele celor negative 232
19.3. Emoţiile pozitive extind perspectiva 234
19.4. Emoţiile pozitive stinluiează construcţia resurselor importante pe termen lung 236
19.5. Emoţiile pozitive protejează sănătatea mentaiă 237
Referinţe bibliografice 238
Capitolul 20 Beneficii adaptative ale eficienţei personale percepute(Versavia Curelaru) 240
20.1. Teoria eficienţei personale 240
20.2. Mecanisme prin care acţionează eficienţa personală percepută 242
20.3. Surse de informare cu privire ia eficienţa personală 243
20.4. Eficienţa personală percepută şi schimbarea cogninv-comportamentală 246
20.5. Efectele expectantelor privind eficienţa personală in cazurile de fobie specifică 248
20.6. Eficienţa personală percepută şi depresia 249
Referinţe bibliografice 251
Capitolul 21. Rolurile de bărbat, femeie şi sănătatea mentală (Tudor-Ştefan Rotaru) 253
21.1. Băutura. pumni şi sex 254
21.2. „Şi băieţii plâng câteodată" 257
21.3. Bărbaţi in terapie 259
21.4. Doctrina genurilor şi orientarea sexuală 260
21.5. Femeie „feminină" sau femeie puternică? 262
Referinţe bibliografice 263
Capitolul 22 Suportul social (Maria Nicoleta Turliuc, Cornelia Măirean) 265
22.1. Conceptul de suport social: definiţii şi evaluare 265
22.2. Suportul social din diferite perspective teoretice 267
22.3. Tipologii şi surse ale suportului social 268
22.4. Suportul social ca strategie de coping în condiţii de stres 270
22.5. Suportul social şi sănătatea 270
22.6. Suportul social şi calitatea relaţiilor interpersonale 272
22.7. Implicaţii pentru intervenţii 272
Referinţe bibliografice 274
Capitolul 23. Iluzia controlului (Ştefan Bancu) 276
231. Sarcini de abilitate şi sarcini implicând şansa 277
23.2. Impactul factorilor situationali 278
23.3. Realismul depresiv 280
23 .4. Dorinţa de control 281
23.5. Euristica controlului 282
23.6. Adaptarea şi iluzia controlului 283
23.7. Jocurile de noroc 284
Referinţe bibliografce 286
Capitolul 24. Iertarea (Mihai Curelaru) 291
24.1. Ce este iertarea? 292
24.2. Stiluri personale sau stadii ale iertării 293
24.3. Iertarea în cadrul terapiei familiale contextuale 295
24.4. Modelul procesual al iertării 297
24.5. Perspectiva stress-coping asupra iertării 298
Referinţe bibliografice 302
Capitolul 25. Autohandicaparea (Adina Karner Huţuleac) 304
25.1. De ce oamenii ar alege comportamente autodistructive când ar avea la îndemână alternative sănătoase ? 304
25.2 Caracteristicile autohandicapării 306
25.3. Tipul mecanismelor de autohandicapare 307
25.4. Etiologia autoliandicapării 309
2515. Modificarea mecanismelor de autohandieapare 310
Referinţe bibliografice 312
Capitoiul 26. Credinta intr-o lume dreaptă (Maria-Nicoleta Turliuc) 314
26.1. Dezvoltări şi diferentieri conceptuale 314
26.2. Direcţii de cercetare 317
26.3. Variabile psihologice asociate 319
26.4. Credinta in lumea dreaptă şi experienta traumatică 321
Referinţe bibliografice 323
Capitolul 27. Vestile rele (Cătălin Dîrţu) 327
27.1. Evitărn vestile extreme in favoarea celor cu care deja suntem obişnuiţi ? 327
27.2. Dar dacă totuşi veştile extreme sunt preferate în dauna celor obişnuite, comune? 328
27.3. Extreme sau nu, până la urmă preferinţele noastre se îndreaptă spre vestile bune sau spre cele rele? 329
27.4. Când vestile sunt cumplit de rele : cazul bolnavilor cronici aflaţi în stadiul terminal 332
Referinţe bibliografice 334
Capitolul 28. Fenomenul impostorului (Ştefan Boncu, Ciprian Ceobanu) 336
28.1. Când mă vor descoperi? 336
28.2. Impostura la feminin şi la masculin 337
28.3. Patternuri de socializare 339
28.4. Instrumente de măsură 340
28.5. Autoprezentarea strategică 342
28.6. Frica de succes 343
28.7. Pesimismul defensiv 345
Referinţe bibliografice 346
Capitolul 29. Optimismul nerealist (Loredana Ruxandra Gherasim, Cornelia Măirean) 351
29.1. Definire şi implicaţii ale optimismului nerealist 351
29.2. Rolul factoriior individuali 353
29.3. Rolul factorilor contextuali 355
29,4. Modalităţi de măsurare 356
29.5. Prezenta optimismului nerealist în diferite etape de viaţă 358
29.6. Strategii pentru reducerea optimismului nerealist 358
Referinţe bibliografice 360
Capitolul 30. Eudetnonia (Cătălin Dirţu) 362
30.1. Fericirea chiar există sau este o Fata Morgana ? 363
30.2. Şi dacă există fericire, ce nume ar trebui să poarte ? 364
30.3 Hedonism versus eudemonie în Antichitate 364
30.4. Reflectarea vechilor dispute in cercetările actuale 365
30.5. A fi fericit Înseamnă a fi mai sănătos? 367
306. Este sau nu posibil să ne contaminăm de fericire? 368
30.7. Concluzii 368
Referinţe bibliografice 368
Capitolul 31. Identitatea narativă (Ovidiu Gavrilovici) 370
31.1. Identitatea narativă - apanaj al postmodernităţii 370
31.2. Perspective teoretice despre sine şi identitate 371
31.3. Povestea internalizată, in devenire, integrativă 372
31.4. Studiul identităţii narative 373
31.5. Aplicaţii terapeutice in studiul şi regenerarea identităţii narative 374
31.6. Absent, dar implicit 376
31.7. Coloratura developmentala a identităţii narative 377
Referinţe bibliografice 378
Capitolul 32. Coaştientizarea meditativă a prezentului (Dorin Nastas) 381
32.1. Constiinta şi mintea noastră cea de toate zilele 382
32.2. Despre conştientizarea meditativă sau calea spre viaţa noastră reală, aici şi acum 384
32.3. Practicarea cunştientizării meditative sau deprinderea înotului 387
32.4. Efectele benefice ale practicării sau ce am de câştigat dacă practic înotul susţinut? 390
32.5. Programe de intervenţie sau despre diferitele stiluri ale înotului 391
Referinţe bibliografice 393
Capitolul 33. Reglarea emoţională (Andrei Holman) 397
33.1. Emoţiile şi reglarea lor 397
33.2. Forme de reglare emoţională 399
33.3. „Latura întunecată” a reglării emoţionale 400
33.4. Strategiile de reglare emoţională focalizate pe antecedente 401
33.5. Suprimarea emoţiilor 404
Referinţe bibliografice 407
Capitolul 34. Epuizarea eului (Cornelia Măirean) 409
34.1. Funcţia executiva a eului 409
34.2 Cum acţionează autocontrolul şi importanţa lui in viaţa cotidiană 410
34.3. Circumstante care facilitează apariţia epuizării eului 411
34.4. Consecinţe personale şi interpersonale ale stării de epuizare 413
34.5. Rolul personalităţii şi al diferenţelor interindividuale 415
34.6. Modalităţi de refacere a resurselor epuizate 416
Referinţe bibliografice 417
Capitolul 35. Schimbarea personală şi sindromul falsei speranţe (Ştefan Bancu) 419
35.1. Schimbarea autoiniţiată 419
35.2. Pericolul recăderii 421
35.3. Stadiile schimbării 423
35.4. Efectul noului început 425
35.5. Speranţa şi realism 426
35.6. Sindromul faisci speranţe 428
Referinţe bibliografice 430
Capitolul 36. Căutarea ajutorului profesional psihologic (Camelia Soponaru) 433
36.1. Delimitări conceptuale 433
36.2. Psihologia componetmentului de căutare a ajutorului profesional. Teorii şi modele 434
36.3. Teoria comportamentului planificat şi comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic 438
36.44 Factori care influenţează comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic 440
Referinţe bibliografice 444
Capitolul 37. Hipnoza, .sugestibilitate şi hipnoterapie (Ion Dafinoiu, Violeta Enea) 451
37.1. Cum şi de ce funcţionează hipnoza 451
37.2. Sugestibilitare şi hipnotizabilitate 453
37.3. Utilizarea hipnozei în medicină 454
37.4. Hipnoza centrată pe solutii 456
Referinţe bibliografice 458
Capitolul 38. Durere, dizabilitate şi integrare socială (Eugen Avram) 461
38.1. Cadre conceptuale 461
38.2. Durerea lombară 462
38.3. Dizabilitarea 463
38.4. Precauţii în diagnosticul durerii lombare şi al dizabilitatii 464
38.5. Percepţia durerii, dizabilităţii şi insuccesului operator 466
38.6. Comportamentul revendicativ 468
38.7. Revenirea la muncă după HDL 469
Referinţe bibliografice 471
Capitolul 39. Autodezvăluirea în psihoterapie (Camelia Soponaru) 477
39.1. Autodezvăluirea, repere conceptuale 477
39.2. Tipuri de autodezvăluiri în psihoterapie 479
39.3. Intimitate şi autodezvăluire 480
39.4. Beneficii şi funcţii ale autodezvăluirii 482
Referinţe bibliografice 485
Capitolul 40. Schimbare de atitudine şi psihoterapie (Mihaela Boza) 488
40.1. Schimbarea atitudinală în context psihoterapeutlc 488
40.2. Preventia in psihologia sănătăţii 492
40.3. Ce este rezistenţa la schimbare? 493
40.4. Rezistenta la influenţă: reactanta 494
40.5. Rezistenţa la conţinutul mesajului : scepticismul 496
40,6. Rezistenţa la schimbare: inertia 497
Referinţe bibliografice 499
Capitolul 41. Atingerea in psihoterapie (Adina Kamer Huţnleac) 501
41.1. A atinge sau a nu atinge... aceasta este întrebarea ! 502
41.2. Tipuri de atingere în psihoterapie 504
41.3. Factorii care influenţează sensul atingerii în psihoterapie 505
41.4. Ghid general de utilizare a atingerii in psihoterapie (Caldwell, 1999; Zur şi Nordmarken, 2011) 506
Referinţe bibliografce 508
Prezentarea autorilor 13
Cuvânt înainte 19
Partea I
APLICABILITATEA TEORIILOR PSIHOSOCIALE ÎN DOMENIUL CLINIC
1.1. Sistemul comportamental de ataşament 27
1.2. Infrastructura psihologică a sistemului comportamental de ataşament: modelele de lucru interne 29
1.3. Evaluare şi diferenţe individuale 31
Referinţe bibliografice 35
Capitolul 2. Teoria managementului terorii (Grigore M. Havâmeanu, Daniela Victoria Zaharia) 37
2.1. TMT şi frica de moarte: anxietate existenţială şi concepţii culturale 37
2.2. Salienţa morţii şi apărarea credinţelor culturale 39
2.3. Salienţa morţii şi stima de sine 41
2.4. Eforturile pentru restaurarea sensului pierdut 43
Referinţe bibliografice 46
Capitolul 3. Autodeterminarea (Dorin Nastas) 48
3.1. Antodeterminarea ca psihologie a organismului activ 49
3.2. Obstrncţionarea autodeterminării, alienarea şi dezvoltările psihopatologice 51
3.3. Rolul autodeterminării in îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi a sănătăţii psihice 54
3.4. Viaţa endemonică fundamentată pe autodeterminare 55
Referinţe bibliografice 59
Capitolul 4. Teoria sociometrică a stimei de sine (Georgeta Diac) 60
4.1. Ce este stima de sine? 61
4.2. De ce oamenii au nevoie de stimă de sine (Self-esteem motive)? 63
4.3. Teoria sociometrică asupra stimei de sine - o perspectivă evolutionistă 63
4.4. Stima de sine - indicator al funcţionării mecanismului sociornetrie 64
4.5. Stima de sine - indicator evaluativ al relaţiilor interpersonale 65
4.6. Starea stimei de sine şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 67
4.7. Stima de sine stabilă şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 68
4.8. Stima de sine instabilă 69
Referinţe bibliografice 70
Capitolul 5. Teoria discrepantelor sinelui (Octavian Onici) 71
5.1. Din ce este compus conceptul de „sine” ? 72
5.2. Ce sunt şi ce efecte determină discrepanţele sinelui? 73
5.3. Cum se explică aparitia si dezvoltarea discrepanţelor sinelui 75
5.4. Cum s-au studiat şi măsurat discrepanţcle sinelui? 76
5.5. Cum pot fi ameliorate discrepanţele sinelui? 77
Referinţe bibliografice 78
Partea a II-a
PROBLEME EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE ÎN VIATA COTIDIANA
Capitolul 6. Atenţia autocentrată (Dorin Nastas) 83
6,1. Începuturi: teoria conştientizării sinelui ca obiect (Duval şi Wieklund, 1972) 84
6.2. Revizuirea şi rafinarea teoriei : modelul dual al conştientizării sinelui şi atribuirilor cauzale (Duval şi Silvia. 2001) 86
6.3. Sabia cu două tăişuri : funcţiile şi consecinţele atenţiei autocentrate 88
64, Teorii şi modele cu privire la consecinţele disfuncţionale ale atenţiei autocentrate 88
6 5. Diminuarea atenţiei autocentrate şi funcţionarea hipo-egotică 93
Referinţe bibliografice 95
Capitolul 7. Anxietatea socială fizică (Ana-Maria Tepordei) 97
7.1. Ce este anxietatea socială fizică 97
7.2. Corpul ca obiect al privirii şi evaluării celorlalţi 99
7.3. Cum vreau, cum trebuie, cum nu-mi doresc să arăt 100
7.4. Şi bărbaţii resimt anxietate socială fizică 102
7.5. Contexte anxiogerie şi strategii de coping 103
Referinţe bibliografice 107
Capitolul 8. Insatisfacţia imaginii corporale şi tulburările de comportament alimentar (Violeta Enea) 109
8.1. Imaginea şi insatisfacţia corporală 109
8.2. Factorii de risc pentru insatisfacţia corporală 111
8.3. Consecintele insatisfacţiei corporale 112
8.4. Modificări în diagnosticarea tulburărilor de comportament alimentar conform DSMV 112
8 5. Evaluarea insatisfacţiei corporale 114
8 6. Direcţii promiţătoare în prevenirea dezvoltării unei imagini corporale negative şi a tulburărilor de comportament alimentar la copii şi adolescenţi 114
8.7. Program terapeutic pentru îmbunătăţirea imaginii corporale negative 116
Referinţe bibliografice 117
Capitolul 9. Sinuciderea: repere pentru strategii preventive eficiente (Grigore M. Havârneanu) 120
9.1. „Am gânduri negre” : sinuciderea 120
9.2. „Ce mă predispune şi ce mă poate proteja? ” : factori de risc şi preventivi 121
9.3. „Vreau să mor, dar n-am cu ce" : restricţie accesului la metode letale 123
9.4. „Nimeni nu mă poate ajuta? ” : facilitarea şi oferirea suportului 125
9.5. „Cineva m-ar fi putut salva“ : reorganizarea asistenţei persoanelor vulnerabile 127
9.6. „Cui îi pasă de mine ? ” : responsabilizarea mass-media si educarea publică 129
Referinţe bibliografice 131
Partea a III-a
CAUZELE COMPORTAMENTULUI DISFUNCTIONAL
Capitolul 10. Procese interpersonale în depresie (Daniela Muntele Hendreş) 135
10.1. Geneza situaţiilor stresante 135
10.2. Căutarea la cei din jur a opiniilor negative despre sine 136
10.3. Căutarea excesivă a rcasigurărilor 138
10.4. Evitarea conflictelor interpersonale 139
10.5. Autohandicaparea 141
10.6. Atitudinea de autoînvinovăţire 142
10.7. Compararea socială 143
Referinţe bibliografîce 144
Capitolul 11. Teoria me.-ajutorării învăţate (Loredana Ruxandra Gherasim) 145
11.1. Teoria iniţială a neajutorării învăţate 145
11.2. Reformularea teoriei neajutorării învăţate 146
11.3. Teoria lipsei de speranţă învăţate 148
11.4. Dovezi empirice ale rolului stilului arributiv si efecte ale stilului de atribuire 149
11.5. Strategii de rezilienţă 150
11.6. Modelul recuperării din depresie 151
Referinţe bibliografice 153
Capitolul 12. Stresul traumatic secundar (Irina Crumpel) 156
12.1. Trauma secundară dincolo de etichete 156
12.2. Teoria autodezvoltării constructiviste 158
12.3. Modelul transmiterii traumei 159
12.4. Modelul ecologic al tr'aumei 160
12.5. Modelul neurobiologie 162
Referinţe bibliografice 163
Capitolul 13. Proiecţia defensivă (Ştefan Bancu) 165
13.1. Mecanismele de apărare 165
13.2. Conceptii clasice asupra proiecţici defensive 167
13.3. Proiectie atributivă 169
13.4. Falsul consens 171
13.5. Proiectie şi control mental 173
Referinţe bibliografice 174
Capitolul 14. Stigmatul bolii mentale (Oana Dănilă) 176
14.1. Natura şi tipurile de stigmat ale bolii mentale 176
14.2. Silgmatul public 179
14.3. Autostigmatul 179
14.41 Evitarea etichetării sau consecinţele stigmatului asupra bolnavului mental 181
Referinţe bibliografice 183
Partea a IV-a
CARACTERISTICI INDIVIDUALE
Capitolul 15 . Locul controlului (Corneliu Havâmeanu) 187
15.1. Potenţialul comportamental, funcţie a expectanţei şi a valorii de întărire 187
15.2, Aşteptăriie generalizate pentru controlul intern versus extern al recompensei 190
15.3. lşi doresc oamenii un anumit loc ai controlului? 192
15.4. In traficul rutier preferărn şoferii intenalişti sau externalişti? 194
15.5. Aspecte patologice şi intervenţie 195
Referinţe bibliografice 196
Capitolul 16. Tipul A şi tipul B de comportament (George Florian Macarie) 198
16.1. Ce sunt tipul A si tipul B de comportament? 198
16.2. Măsurarea conceptului 200
16.3. Expresii ale comportamentului de tip A :angajarea în competiţie, presiunea timpului, agresivitatea şi ostilitatea, stilistica vorbirii 202
16.4. Tipul A şi percepţia controlului 204
16.5, Succesul academic 206
16.6. Implicaţii asupra sănătăţii 208
Referinţe bibliografice 209
Capitolul 17. Implicaţii psihologice ale ordinii naşterii (Radu Mihail Roboră) 211
17.1. Intuiţii adieriene şi confirmări actuale cu privire la importanţa ordinii naşterii 211
17 2. Ordinea naşterii şi inteligenţa - asumpţii metodologice şi controverse teoretice 215
17. 3. Ordinea naşterii contează - mit sau realitate? 217
Referinţe bibliografice 219
Capitolul 18. Narcisismul (Adrian Vicenţiu Labăr) 221
18.1, Ce este narcisismul 221
18.2. Modele explicative cu privire la narcisism 222
18.3, Forme ale nareisismului: narcisismul grandios şi narcimsmul vulnerabil 223
18.4. Beneficiile narcisismului 224
18.5. Costurile narcisismului 225
18.6. Diferenţe de gen şi vârstă în ceea ce priveşte narcisismul 226
Referinţe bibliografice 228
Partea a V-a
FACTORI CARE SUSTIN SANATATEA PSIHOLOGICA
Capitolul 19. Emoţiile pozitive (Andrei Holman) 231
19.1 Care este funcţia emoţiilor pozitive ? 231
19.2. Emoţiile pozitive anulează efectele celor negative 232
19.3. Emoţiile pozitive extind perspectiva 234
19.4. Emoţiile pozitive stinluiează construcţia resurselor importante pe termen lung 236
19.5. Emoţiile pozitive protejează sănătatea mentaiă 237
Referinţe bibliografice 238
Capitolul 20 Beneficii adaptative ale eficienţei personale percepute(Versavia Curelaru) 240
20.1. Teoria eficienţei personale 240
20.2. Mecanisme prin care acţionează eficienţa personală percepută 242
20.3. Surse de informare cu privire ia eficienţa personală 243
20.4. Eficienţa personală percepută şi schimbarea cogninv-comportamentală 246
20.5. Efectele expectantelor privind eficienţa personală in cazurile de fobie specifică 248
20.6. Eficienţa personală percepută şi depresia 249
Referinţe bibliografice 251
Capitolul 21. Rolurile de bărbat, femeie şi sănătatea mentală (Tudor-Ştefan Rotaru) 253
21.1. Băutura. pumni şi sex 254
21.2. „Şi băieţii plâng câteodată" 257
21.3. Bărbaţi in terapie 259
21.4. Doctrina genurilor şi orientarea sexuală 260
21.5. Femeie „feminină" sau femeie puternică? 262
Referinţe bibliografice 263
Capitolul 22 Suportul social (Maria Nicoleta Turliuc, Cornelia Măirean) 265
22.1. Conceptul de suport social: definiţii şi evaluare 265
22.2. Suportul social din diferite perspective teoretice 267
22.3. Tipologii şi surse ale suportului social 268
22.4. Suportul social ca strategie de coping în condiţii de stres 270
22.5. Suportul social şi sănătatea 270
22.6. Suportul social şi calitatea relaţiilor interpersonale 272
22.7. Implicaţii pentru intervenţii 272
Referinţe bibliografice 274
Capitolul 23. Iluzia controlului (Ştefan Bancu) 276
231. Sarcini de abilitate şi sarcini implicând şansa 277
23.2. Impactul factorilor situationali 278
23.3. Realismul depresiv 280
23 .4. Dorinţa de control 281
23.5. Euristica controlului 282
23.6. Adaptarea şi iluzia controlului 283
23.7. Jocurile de noroc 284
Referinţe bibliografce 286
Partea a VI-a
ROLUL DINAMlCILOR INTERPERSONALE ÎN ADAPTARE
24.1. Ce este iertarea? 292
24.2. Stiluri personale sau stadii ale iertării 293
24.3. Iertarea în cadrul terapiei familiale contextuale 295
24.4. Modelul procesual al iertării 297
24.5. Perspectiva stress-coping asupra iertării 298
Referinţe bibliografice 302
Capitolul 25. Autohandicaparea (Adina Karner Huţuleac) 304
25.1. De ce oamenii ar alege comportamente autodistructive când ar avea la îndemână alternative sănătoase ? 304
25.2 Caracteristicile autohandicapării 306
25.3. Tipul mecanismelor de autohandicapare 307
25.4. Etiologia autoliandicapării 309
2515. Modificarea mecanismelor de autohandieapare 310
Referinţe bibliografice 312
Capitoiul 26. Credinta intr-o lume dreaptă (Maria-Nicoleta Turliuc) 314
26.1. Dezvoltări şi diferentieri conceptuale 314
26.2. Direcţii de cercetare 317
26.3. Variabile psihologice asociate 319
26.4. Credinta in lumea dreaptă şi experienta traumatică 321
Referinţe bibliografice 323
Capitolul 27. Vestile rele (Cătălin Dîrţu) 327
27.1. Evitărn vestile extreme in favoarea celor cu care deja suntem obişnuiţi ? 327
27.2. Dar dacă totuşi veştile extreme sunt preferate în dauna celor obişnuite, comune? 328
27.3. Extreme sau nu, până la urmă preferinţele noastre se îndreaptă spre vestile bune sau spre cele rele? 329
27.4. Când vestile sunt cumplit de rele : cazul bolnavilor cronici aflaţi în stadiul terminal 332
Referinţe bibliografice 334
Capitolul 28. Fenomenul impostorului (Ştefan Boncu, Ciprian Ceobanu) 336
28.1. Când mă vor descoperi? 336
28.2. Impostura la feminin şi la masculin 337
28.3. Patternuri de socializare 339
28.4. Instrumente de măsură 340
28.5. Autoprezentarea strategică 342
28.6. Frica de succes 343
28.7. Pesimismul defensiv 345
Referinţe bibliografice 346
Partea a VII-a
AMPLIFICAREA STARII DE BINE
Capitolul 29. Optimismul nerealist (Loredana Ruxandra Gherasim, Cornelia Măirean) 351
29.1. Definire şi implicaţii ale optimismului nerealist 351
29.2. Rolul factoriior individuali 353
29.3. Rolul factorilor contextuali 355
29,4. Modalităţi de măsurare 356
29.5. Prezenta optimismului nerealist în diferite etape de viaţă 358
29.6. Strategii pentru reducerea optimismului nerealist 358
Referinţe bibliografice 360
Capitolul 30. Eudetnonia (Cătălin Dirţu) 362
30.1. Fericirea chiar există sau este o Fata Morgana ? 363
30.2. Şi dacă există fericire, ce nume ar trebui să poarte ? 364
30.3 Hedonism versus eudemonie în Antichitate 364
30.4. Reflectarea vechilor dispute in cercetările actuale 365
30.5. A fi fericit Înseamnă a fi mai sănătos? 367
306. Este sau nu posibil să ne contaminăm de fericire? 368
30.7. Concluzii 368
Referinţe bibliografice 368
Capitolul 31. Identitatea narativă (Ovidiu Gavrilovici) 370
31.1. Identitatea narativă - apanaj al postmodernităţii 370
31.2. Perspective teoretice despre sine şi identitate 371
31.3. Povestea internalizată, in devenire, integrativă 372
31.4. Studiul identităţii narative 373
31.5. Aplicaţii terapeutice in studiul şi regenerarea identităţii narative 374
31.6. Absent, dar implicit 376
31.7. Coloratura developmentala a identităţii narative 377
Referinţe bibliografice 378
Capitolul 32. Coaştientizarea meditativă a prezentului (Dorin Nastas) 381
32.1. Constiinta şi mintea noastră cea de toate zilele 382
32.2. Despre conştientizarea meditativă sau calea spre viaţa noastră reală, aici şi acum 384
32.3. Practicarea cunştientizării meditative sau deprinderea înotului 387
32.4. Efectele benefice ale practicării sau ce am de câştigat dacă practic înotul susţinut? 390
32.5. Programe de intervenţie sau despre diferitele stiluri ale înotului 391
Referinţe bibliografice 393
Partea a VIII-a
PROCESE DE SCHIMBARE PSIHOLOGICA
Capitolul 33. Reglarea emoţională (Andrei Holman) 397
33.1. Emoţiile şi reglarea lor 397
33.2. Forme de reglare emoţională 399
33.3. „Latura întunecată” a reglării emoţionale 400
33.4. Strategiile de reglare emoţională focalizate pe antecedente 401
33.5. Suprimarea emoţiilor 404
Referinţe bibliografice 407
Capitolul 34. Epuizarea eului (Cornelia Măirean) 409
34.1. Funcţia executiva a eului 409
34.2 Cum acţionează autocontrolul şi importanţa lui in viaţa cotidiană 410
34.3. Circumstante care facilitează apariţia epuizării eului 411
34.4. Consecinţe personale şi interpersonale ale stării de epuizare 413
34.5. Rolul personalităţii şi al diferenţelor interindividuale 415
34.6. Modalităţi de refacere a resurselor epuizate 416
Referinţe bibliografice 417
Capitolul 35. Schimbarea personală şi sindromul falsei speranţe (Ştefan Bancu) 419
35.1. Schimbarea autoiniţiată 419
35.2. Pericolul recăderii 421
35.3. Stadiile schimbării 423
35.4. Efectul noului început 425
35.5. Speranţa şi realism 426
35.6. Sindromul faisci speranţe 428
Referinţe bibliografice 430
Capitolul 36. Căutarea ajutorului profesional psihologic (Camelia Soponaru) 433
36.1. Delimitări conceptuale 433
36.2. Psihologia componetmentului de căutare a ajutorului profesional. Teorii şi modele 434
36.3. Teoria comportamentului planificat şi comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic 438
36.44 Factori care influenţează comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic 440
Referinţe bibliografice 444
Partea a IX-a
STRATEGII TERAPEUTICE Şl CONTEXT SOCIAL
Capitolul 37. Hipnoza, .sugestibilitate şi hipnoterapie (Ion Dafinoiu, Violeta Enea) 451
37.1. Cum şi de ce funcţionează hipnoza 451
37.2. Sugestibilitare şi hipnotizabilitate 453
37.3. Utilizarea hipnozei în medicină 454
37.4. Hipnoza centrată pe solutii 456
Referinţe bibliografice 458
Capitolul 38. Durere, dizabilitate şi integrare socială (Eugen Avram) 461
38.1. Cadre conceptuale 461
38.2. Durerea lombară 462
38.3. Dizabilitarea 463
38.4. Precauţii în diagnosticul durerii lombare şi al dizabilitatii 464
38.5. Percepţia durerii, dizabilităţii şi insuccesului operator 466
38.6. Comportamentul revendicativ 468
38.7. Revenirea la muncă după HDL 469
Referinţe bibliografice 471
Capitolul 39. Autodezvăluirea în psihoterapie (Camelia Soponaru) 477
39.1. Autodezvăluirea, repere conceptuale 477
39.2. Tipuri de autodezvăluiri în psihoterapie 479
39.3. Intimitate şi autodezvăluire 480
39.4. Beneficii şi funcţii ale autodezvăluirii 482
Referinţe bibliografice 485
Capitolul 40. Schimbare de atitudine şi psihoterapie (Mihaela Boza) 488
40.1. Schimbarea atitudinală în context psihoterapeutlc 488
40.2. Preventia in psihologia sănătăţii 492
40.3. Ce este rezistenţa la schimbare? 493
40.4. Rezistenta la influenţă: reactanta 494
40.5. Rezistenţa la conţinutul mesajului : scepticismul 496
40,6. Rezistenţa la schimbare: inertia 497
Referinţe bibliografice 499
Capitolul 41. Atingerea in psihoterapie (Adina Kamer Huţnleac) 501
41.1. A atinge sau a nu atinge... aceasta este întrebarea ! 502
41.2. Tipuri de atingere în psihoterapie 504
41.3. Factorii care influenţează sensul atingerii în psihoterapie 505
41.4. Ghid general de utilizare a atingerii in psihoterapie (Caldwell, 1999; Zur şi Nordmarken, 2011) 506
Referinţe bibliografce 508
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu