miercuri, 7 februarie 2018

PSIHOLOGIE SOCIALA CLINICA

Autor : Ion Dafinoiu, Stefan Boncu (coord)            
Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie :2014
Editia I       
ISBN 978-973-46-4436-0
Nr pagini : 512
Format 160 x 235
Pretul la data postarii :44,95 lei la Editura, 30,99 lei la elefant (26,99 lei ebook-ul), 43,30 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

      Psihologia sociala si psihologia clinica sint domenii interconectate: pe de o parte, numeroase disfunctii psihologice sint generate in cadrul actiunilor sociale cotidiene, iar pe de alta parte, eficienta interventiilor terapeutice depinde in mare masura de cunoasterea dinamicilor psihosociale prezente in spatiul clinic. Propunind o abordare integrativa a conceptului de sanatate psihologica, volumul are ca principal obiectiv introducerea disciplinei psihologiei sociale clinice in Romania. Sint expuse pe larg problemele emotionale in viata cotidiana, cauzele comportamentului disfunctional, rolul dinamicilor interpersonale si de grup in adaptare si terapie, procesele de schimbare psihologica, dar si strategiile terapeutice in context social. Cele 41 de studii abordeaza cele mai noi teme prezente in literatura de specialitate, oferind studentilor de la facultatile de psihologie si specialistilor in domeniu fundamentele teoretice pentru demersurile terapeutice si pentru practicile clinice in general.

Cuprins:

Prezentarea autorilor  13
Cuvânt înainte  19

Partea I
APLICABILITATEA TEORIILOR PSIHOSOCIALE ÎN DOMENIUL CLINIC 

Capitolul 1. Teoria ataşamentului (Imi Dafinoiu)  27
1.1. Sistemul comportamental de ataşament   27
1.2. Infrastructura psihologică a sistemului comportamental de ataşament: modelele de lucru interne  29
1.3. Evaluare şi diferenţe individuale 31
Referinţe bibliografice  35

Capitolul 2. Teoria managementului terorii (Grigore M. Havâmeanu, Daniela Victoria Zaharia)  37
2.1. TMT şi frica de moarte: anxietate existenţială şi concepţii culturale 37
2.2. Salienţa morţii şi apărarea credinţelor culturale 39
2.3. Salienţa morţii şi stima de sine  41
2.4. Eforturile pentru restaurarea sensului pierdut  43
Referinţe bibliografice  46

Capitolul 3. Autodeterminarea (Dorin Nastas)  48
3.1. Antodeterminarea ca psihologie a organismului activ   49
3.2. Obstrncţionarea autodeterminării, alienarea şi dezvoltările psihopatologice  51
3.3. Rolul autodeterminării in îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi a sănătăţii psihice  54
3.4. Viaţa endemonică fundamentată pe autodeterminare 55
Referinţe bibliografice   59

Capitolul 4. Teoria sociometrică a stimei de sine (Georgeta Diac)  60
4.1. Ce este stima de sine?  61
4.2. De ce oamenii au nevoie de stimă de sine (Self-esteem motive)? 63
4.3. Teoria sociometrică asupra stimei de sine - o perspectivă evolutionistă 63
4.4. Stima de sine - indicator al funcţionării mecanismului sociornetrie  64 
4.5. Stima de sine - indicator evaluativ al relaţiilor interpersonale  65
4.6. Starea stimei de sine şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 67
4.7. Stima de sine stabilă şi anomaliile funcţionale ale sociometrului 68
4.8. Stima de sine instabilă  69
Referinţe bibliografice  70

Capitolul 5. Teoria discrepantelor sinelui (Octavian Onici)  71
5.1. Din ce este compus conceptul de „sine” ? 72
5.2. Ce sunt şi ce efecte determină discrepanţele sinelui? 73
5.3. Cum se explică aparitia si dezvoltarea discrepanţelor sinelui  75
5.4. Cum s-au studiat şi măsurat discrepanţcle sinelui?  76
5.5. Cum pot fi ameliorate discrepanţele sinelui?  77
Referinţe bibliografice  78

Partea a II-a
PROBLEME EMOTIONALE SI COMPORTAMENTALE ÎN VIATA COTIDIANA

Capitolul 6. Atenţia autocentrată (Dorin Nastas)  83
6,1. Începuturi: teoria conştientizării sinelui ca obiect (Duval şi Wieklund, 1972) 84
6.2. Revizuirea şi rafinarea teoriei : modelul dual al conştientizării sinelui şi atribuirilor cauzale (Duval şi Silvia. 2001)  86
6.3. Sabia cu două tăişuri : funcţiile şi consecinţele atenţiei autocentrate 88
64, Teorii şi modele cu privire la consecinţele disfuncţionale ale atenţiei autocentrate 88
6 5. Diminuarea atenţiei autocentrate şi funcţionarea hipo-egotică 93
Referinţe bibliografice  95

Capitolul 7. Anxietatea socială fizică (Ana-Maria Tepordei)  97
7.1. Ce este anxietatea socială fizică  97
7.2. Corpul ca obiect al privirii şi evaluării celorlalţi  99
7.3. Cum vreau, cum trebuie, cum nu-mi doresc să arăt  100
7.4. Şi bărbaţii resimt anxietate socială fizică  102
7.5. Contexte anxiogerie şi strategii de coping 103
Referinţe bibliografice  107

Capitolul 8. Insatisfacţia imaginii corporale şi tulburările de comportament alimentar (Violeta Enea)  109
8.1. Imaginea şi insatisfacţia corporală  109
8.2. Factorii de risc pentru insatisfacţia corporală 111
8.3. Consecintele insatisfacţiei corporale  112
8.4. Modificări în diagnosticarea tulburărilor de comportament alimentar conform DSMV 112
8 5. Evaluarea insatisfacţiei corporale  114
8 6. Direcţii promiţătoare în prevenirea dezvoltării unei imagini corporale negative şi a tulburărilor de comportament alimentar la copii şi adolescenţi  114
8.7. Program terapeutic pentru îmbunătăţirea imaginii corporale negative 116
Referinţe bibliografice  117

Capitolul 9. Sinuciderea: repere pentru strategii preventive eficiente (Grigore M. Havârneanu)  120
9.1. „Am gânduri negre” : sinuciderea  120 
9.2. „Ce mă predispune şi ce mă poate proteja? ” : factori de risc şi preventivi 121
9.3. „Vreau să mor, dar n-am cu ce" : restricţie accesului la metode letale 123
9.4. „Nimeni nu mă poate ajuta? ” : facilitarea şi oferirea suportului 125
9.5. „Cineva m-ar fi putut salva“ : reorganizarea asistenţei persoanelor vulnerabile 127
9.6. „Cui îi pasă de mine ? ” : responsabilizarea mass-media si educarea publică 129
Referinţe bibliografice  131

Partea a III-a
CAUZELE COMPORTAMENTULUI DISFUNCTIONAL

Capitolul 10. Procese interpersonale în depresie (Daniela Muntele Hendreş) 135
10.1. Geneza situaţiilor stresante  135
10.2. Căutarea la cei din jur a opiniilor negative despre sine 136
10.3. Căutarea excesivă a rcasigurărilor  138
10.4. Evitarea conflictelor interpersonale  139
10.5. Autohandicaparea  141
10.6. Atitudinea de autoînvinovăţire  142
10.7. Compararea socială  143
Referinţe bibliografîce  144

Capitolul 11. Teoria me.-ajutorării învăţate (Loredana Ruxandra Gherasim) 145
11.1. Teoria iniţială a neajutorării învăţate  145
11.2. Reformularea teoriei neajutorării învăţate  146
11.3. Teoria lipsei de speranţă învăţate  148
11.4. Dovezi empirice ale rolului stilului arributiv si efecte ale stilului de atribuire 149
11.5. Strategii de rezilienţă  150
11.6. Modelul recuperării din depresie  151
Referinţe bibliografice  153

Capitolul 12. Stresul traumatic secundar (Irina Crumpel)  156
12.1. Trauma secundară dincolo de etichete   156
12.2. Teoria autodezvoltării constructiviste  158
12.3. Modelul transmiterii traumei  159
12.4. Modelul ecologic al tr'aumei 160
12.5. Modelul neurobiologie  162
Referinţe bibliografice  163

Capitolul 13. Proiecţia defensivă (Ştefan Bancu)  165
13.1. Mecanismele de apărare  165
13.2. Conceptii clasice asupra proiecţici defensive  167
13.3. Proiectie atributivă  169
13.4. Falsul consens   171
13.5. Proiectie şi control mental  173
Referinţe bibliografice  174

Capitolul 14. Stigmatul bolii mentale (Oana Dănilă)  176
14.1. Natura şi tipurile de stigmat ale bolii mentale  176
14.2. Silgmatul public  179
14.3. Autostigmatul  179
14.41 Evitarea etichetării sau consecinţele stigmatului asupra bolnavului mental 181
Referinţe bibliografice  183

Partea a IV-a
CARACTERISTICI INDIVIDUALE

Capitolul 15 . Locul controlului (Corneliu Havâmeanu)  187
15.1. Potenţialul comportamental, funcţie a expectanţei şi a valorii de întărire 187
15.2, Aşteptăriie generalizate pentru controlul intern versus extern al recompensei 190
15.3. lşi doresc oamenii un anumit loc ai controlului?  192
15.4. In traficul rutier preferărn şoferii intenalişti sau externalişti?  194
15.5. Aspecte patologice şi intervenţie  195
Referinţe bibliografice  196

Capitolul 16. Tipul A şi tipul B de comportament (George Florian Macarie)  198
16.1. Ce sunt tipul A si tipul B de comportament?  198
16.2. Măsurarea conceptului  200
16.3. Expresii ale comportamentului de tip A :angajarea în competiţie, presiunea timpului, agresivitatea şi ostilitatea, stilistica vorbirii 202
16.4. Tipul A şi percepţia controlului  204
16.5, Succesul academic  206
16.6. Implicaţii asupra sănătăţii  208
Referinţe bibliografice  209

Capitolul 17. Implicaţii psihologice ale ordinii naşterii (Radu Mihail Roboră) 211
17.1. Intuiţii adieriene şi confirmări actuale cu privire la importanţa ordinii naşterii 211
17 2. Ordinea naşterii şi inteligenţa - asumpţii metodologice şi controverse teoretice 215
17. 3. Ordinea naşterii contează - mit sau realitate?  217
Referinţe bibliografice  219

Capitolul 18. Narcisismul (Adrian Vicenţiu Labăr)  221
18.1, Ce este narcisismul  221
18.2. Modele explicative cu privire la narcisism  222
18.3, Forme ale nareisismului: narcisismul grandios şi narcimsmul vulnerabil 223
18.4. Beneficiile narcisismului  224
18.5. Costurile narcisismului  225
18.6. Diferenţe de gen şi vârstă în ceea ce priveşte narcisismul  226
Referinţe bibliografice  228

Partea a V-a
FACTORI CARE SUSTIN SANATATEA PSIHOLOGICA

Capitolul 19. Emoţiile pozitive (Andrei Holman)  231
19.1 Care este funcţia emoţiilor pozitive ?  231
19.2. Emoţiile pozitive anulează efectele celor negative 232
19.3. Emoţiile pozitive extind perspectiva  234
19.4. Emoţiile pozitive stinluiează construcţia resurselor importante pe termen lung   236
19.5. Emoţiile pozitive protejează sănătatea mentaiă  237
Referinţe bibliografice  238

Capitolul 20 Beneficii adaptative ale eficienţei personale percepute(Versavia Curelaru)  240
20.1. Teoria eficienţei personale  240
20.2. Mecanisme prin care acţionează eficienţa personală percepută  242
20.3. Surse de informare cu privire ia eficienţa personală  243
20.4. Eficienţa personală percepută şi schimbarea cogninv-comportamentală  246
20.5. Efectele expectantelor privind eficienţa personală in cazurile de fobie specifică  248
20.6. Eficienţa personală percepută şi depresia  249
Referinţe bibliografice   251

Capitolul 21. Rolurile de bărbat, femeie şi sănătatea mentală (Tudor-Ştefan Rotaru)  253
21.1. Băutura. pumni şi sex  254
21.2. „Şi băieţii plâng câteodată"  257
21.3. Bărbaţi in terapie  259
21.4. Doctrina genurilor şi orientarea sexuală  260
21.5. Femeie „feminină" sau femeie puternică?  262
Referinţe bibliografice  263

Capitolul 22 Suportul social (Maria Nicoleta Turliuc, Cornelia Măirean)  265
22.1. Conceptul de suport social: definiţii şi evaluare  265
22.2. Suportul social din diferite perspective teoretice  267
22.3. Tipologii şi surse ale suportului social  268
22.4. Suportul social ca strategie de coping în condiţii de stres 270
22.5. Suportul social şi sănătatea  270
22.6. Suportul social şi calitatea relaţiilor interpersonale  272
22.7. Implicaţii pentru intervenţii  272
Referinţe bibliografice  274

Capitolul 23. Iluzia controlului (Ştefan Bancu)  276
231. Sarcini de abilitate şi sarcini implicând şansa  277
23.2. Impactul factorilor situationali  278
23.3. Realismul depresiv  280
23 .4. Dorinţa de control  281
23.5. Euristica controlului  282
23.6. Adaptarea şi iluzia controlului  283
23.7. Jocurile de noroc  284
Referinţe bibliografce  286

Partea a VI-a
ROLUL DINAMlCILOR INTERPERSONALE ÎN ADAPTARE

Capitolul 24. Iertarea (Mihai Curelaru) 291
24.1. Ce este iertarea?  292
24.2. Stiluri personale sau stadii ale iertării  293
24.3. Iertarea în cadrul terapiei familiale contextuale  295
24.4. Modelul procesual al iertării  297
24.5. Perspectiva stress-coping asupra iertării  298
Referinţe bibliografice  302

Capitolul 25. Autohandicaparea (Adina Karner Huţuleac)  304
25.1. De ce oamenii ar alege comportamente autodistructive când ar avea la îndemână alternative sănătoase ?  304
25.2 Caracteristicile autohandicapării  306
25.3. Tipul mecanismelor de autohandicapare  307
25.4. Etiologia autoliandicapării 309
2515. Modificarea mecanismelor de autohandieapare  310
Referinţe bibliografice  312

Capitoiul 26. Credinta intr-o lume dreaptă (Maria-Nicoleta Turliuc)  314
26.1. Dezvoltări şi diferentieri conceptuale  314
26.2. Direcţii de cercetare  317
26.3. Variabile psihologice asociate  319
26.4. Credinta in lumea dreaptă şi experienta traumatică  321
Referinţe bibliografice  323

Capitolul 27. Vestile rele (Cătălin Dîrţu)  327
27.1. Evitărn vestile extreme in favoarea celor cu care deja suntem obişnuiţi ? 327
27.2. Dar dacă totuşi veştile extreme sunt preferate în dauna celor obişnuite, comune?   328
27.3. Extreme sau nu, până la urmă preferinţele noastre se îndreaptă spre vestile bune sau spre cele rele?  329
27.4. Când vestile sunt cumplit de rele : cazul bolnavilor cronici aflaţi în stadiul terminal  332
Referinţe bibliografice  334

Capitolul 28. Fenomenul impostorului (Ştefan Boncu, Ciprian Ceobanu)  336
28.1. Când mă vor descoperi? 336
28.2. Impostura la feminin şi la masculin  337
28.3. Patternuri de socializare  339
28.4. Instrumente de măsură  340
28.5. Autoprezentarea strategică 342
28.6. Frica de succes 343
28.7. Pesimismul defensiv  345
Referinţe bibliografice  346

Partea a VII-a
AMPLIFICAREA STARII DE BINE

Capitolul 29. Optimismul nerealist (Loredana Ruxandra Gherasim, Cornelia Măirean)  351
29.1. Definire şi implicaţii ale optimismului nerealist  351
29.2. Rolul factoriior individuali  353
29.3. Rolul factorilor contextuali  355
29,4. Modalităţi de măsurare  356
29.5. Prezenta optimismului nerealist în diferite etape de viaţă  358
29.6. Strategii pentru reducerea optimismului nerealist  358
Referinţe bibliografice  360

Capitolul 30. Eudetnonia (Cătălin Dirţu) 362
30.1. Fericirea chiar există sau este o Fata Morgana ? 363
30.2. Şi dacă există fericire, ce nume ar trebui să poarte ?  364
30.3 Hedonism versus eudemonie în Antichitate  364
30.4. Reflectarea vechilor dispute in cercetările actuale  365
30.5. A fi fericit Înseamnă a fi mai sănătos?  367
306. Este sau nu posibil să ne contaminăm de fericire? 368
30.7. Concluzii 368
Referinţe bibliografice 368

Capitolul 31. Identitatea narativă (Ovidiu Gavrilovici)  370
31.1. Identitatea narativă - apanaj al postmodernităţii  370
31.2. Perspective teoretice despre sine şi identitate  371
31.3. Povestea internalizată, in devenire, integrativă 372
31.4. Studiul identităţii narative 373
31.5. Aplicaţii terapeutice in studiul şi regenerarea identităţii narative 374
31.6. Absent, dar implicit 376
31.7. Coloratura developmentala a identităţii narative 377
Referinţe bibliografice  378

Capitolul 32. Coaştientizarea meditativă a prezentului (Dorin Nastas) 381
32.1. Constiinta şi mintea noastră cea de toate zilele  382
32.2. Despre conştientizarea meditativă sau calea spre viaţa noastră reală, aici şi acum  384
32.3. Practicarea cunştientizării meditative sau deprinderea înotului  387
32.4. Efectele benefice ale practicării sau ce am de câştigat dacă practic înotul susţinut? 390
32.5. Programe de intervenţie sau despre diferitele stiluri ale înotului  391
Referinţe bibliografice   393

Partea a VIII-a
PROCESE DE SCHIMBARE PSIHOLOGICA

Capitolul 33. Reglarea emoţională (Andrei Holman)  397
33.1. Emoţiile şi reglarea lor  397
33.2. Forme de reglare emoţională  399
33.3. „Latura întunecată” a reglării emoţionale  400
33.4. Strategiile de reglare emoţională focalizate pe antecedente  401
33.5. Suprimarea emoţiilor  404
Referinţe bibliografice  407

Capitolul 34. Epuizarea eului (Cornelia Măirean)   409
34.1. Funcţia executiva a eului  409
34.2 Cum acţionează autocontrolul şi importanţa lui in viaţa cotidiană 410
34.3. Circumstante care facilitează apariţia epuizării eului 411
34.4. Consecinţe personale şi interpersonale ale stării de epuizare 413
34.5. Rolul personalităţii şi al diferenţelor interindividuale 415
34.6. Modalităţi de refacere a resurselor epuizate  416
Referinţe bibliografice  417

Capitolul 35. Schimbarea personală şi sindromul falsei speranţe (Ştefan Bancu)  419
35.1. Schimbarea autoiniţiată  419
35.2. Pericolul recăderii  421
35.3. Stadiile schimbării  423
35.4. Efectul noului început  425
35.5. Speranţa şi realism  426
35.6. Sindromul faisci speranţe   428
Referinţe bibliografice   430

Capitolul 36. Căutarea ajutorului profesional psihologic (Camelia Soponaru)  433
36.1. Delimitări conceptuale  433
36.2. Psihologia componetmentului de căutare a ajutorului profesional. Teorii şi modele  434
36.3. Teoria comportamentului planificat şi comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic  438
36.44 Factori care influenţează comportamentul de căutare a ajutorului profesional psihologic  440
Referinţe bibliografice  444

Partea a IX-a
STRATEGII TERAPEUTICE Şl CONTEXT SOCIAL

Capitolul 37. Hipnoza, .sugestibilitate şi hipnoterapie (Ion Dafinoiu, Violeta Enea) 451
37.1. Cum şi de ce funcţionează hipnoza  451
37.2. Sugestibilitare şi hipnotizabilitate  453
37.3. Utilizarea hipnozei în medicină 454
37.4. Hipnoza centrată pe solutii  456
Referinţe bibliografice  458

Capitolul 38. Durere, dizabilitate şi integrare socială (Eugen Avram)  461
38.1. Cadre conceptuale  461
38.2. Durerea lombară 462
38.3. Dizabilitarea  463
38.4. Precauţii în diagnosticul durerii lombare şi al dizabilitatii 464
38.5. Percepţia durerii, dizabilităţii şi insuccesului operator 466
38.6. Comportamentul revendicativ  468
38.7. Revenirea la muncă după HDL  469
Referinţe bibliografice  471

Capitolul 39. Autodezvăluirea în psihoterapie (Camelia Soponaru)  477
39.1. Autodezvăluirea, repere conceptuale  477
39.2. Tipuri de autodezvăluiri în psihoterapie  479
39.3. Intimitate şi autodezvăluire  480
39.4. Beneficii şi funcţii ale autodezvăluirii  482
Referinţe bibliografice   485

Capitolul 40. Schimbare de atitudine şi psihoterapie (Mihaela Boza)  488
40.1. Schimbarea atitudinală în context psihoterapeutlc  488
40.2. Preventia in psihologia sănătăţii  492
40.3. Ce este rezistenţa la schimbare?  493
40.4. Rezistenta la influenţă: reactanta 494
40.5. Rezistenţa la conţinutul mesajului : scepticismul  496
40,6. Rezistenţa la schimbare: inertia  497
Referinţe bibliografice  499

Capitolul 41. Atingerea in psihoterapie (Adina Kamer Huţnleac)  501
41.1. A atinge sau a nu atinge... aceasta este întrebarea ! 502
41.2. Tipuri de atingere în psihoterapie  504
41.3. Factorii care influenţează sensul atingerii în psihoterapie 505
41.4. Ghid general de utilizare a atingerii in psihoterapie (Caldwell, 1999; Zur şi Nordmarken, 2011)  506

Referinţe bibliografce  508


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu