Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie :2003
Traducerea Hanibal Stanciulescu
ISBN 973-681-092-5
Nr pagini : 424
Format 160 x 235
Pret : 29,50 lei
Descrierea
editurii:
Psihologia comunitatii este o disciplina care abia in anii din urma si-a precizat atit conceptele, cit si principalele sectoare si metode de interventie, caracterizata prin interesul aratat persoanelor vazute in contextul mediilor si sistemelor de viata, prin utilizarea cunostintelor dobindite in vederea unei schimbari orientate spre imbunatatirea calitatii vietii si a bunastarii populatiei. In acest sens, reprezinta in acelasi timp o arie de cercetare si o disciplina academica care pune bazele unei profesii asistentiale: un fel de punte intre domeniul psihologic si cel social, intre sfera privata si cea publica a experientei umane. Acest tip de cercetare necesita o implicare mai accentuata a psihologului ca „teoretician participant” si agent al schimbarii. Manualul de fata prezinta datele esentiale pentru un nou domeniu de studiu in mediul universitar romanesc, adresindu-se studentilor care urmeaza facultatile de psihologie si sociologie.
Comunitatea se deosebeste de societate. […] Membrii
unei societati poseda in comun ceva ce
le este dat, atribute pe care le mostenesc, pe cand membrii unei comunitati isi
dobandesc caracteristicile printr-un effort constient si voluntar, prin
asumarea destinului comun, prin relatii sociale personalizate, colorate si
nuantate de istoria comuna, de mediu economic si cultural care creeaza
contextul social-ideologic specific.
Comunitatea poate fi o localitate rurala sau un grup de localitati
(comunitate teritoriala), o grupare profesionala, familia largita, membrii unei
rezidente (camin, spital, internat), vorbitorii unui dialect (comunitate
lingvistica), o asociatie. Poate desemna un tip de organizare a vietii sociale
intr-un spatiu delimitat (cartier, bloc, mahala), dar si o retea de interese,
structurata ierarhic. Comunitatea incurajeaza socializarea prin “fuziune
partiala” (“noi studenti”, “noi sindicalisti” ), valorizeaza solidaritatea
difuza a membrilor, acordarea sprijinului social, dar si participarea
emotionala, ritualul care reuneste; ne apare astfel ca o totalitate de credinte, orientari valorice, interese.(Extras din
prefata)
Cuprins:
Lista autorilor /11
Prefata (Adrian Neculau) /13
Introducere (Augusto Palmonari, Bruna Zani) /17
1. Sensul muncii cu persoanele /17
2. Cum se constituie un cadru disciplinar /20
3. Raspandirea psihologiei comunitatii in Italia /22
Capitolul 1
Evolutia
conceptului de comunitate in cultura occidentala (Piero Amerio) /25
l . Conceptduel comuni tate /25
2. Individualismul /26
3. Sentimentul si
natiunea /26
4. Comunitatea si societatea /28
5. Comunitatea locala /32
6. “Human ecology" /34
7. Comunitatea si binele comun /3 8
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/39
Partea I
TEORTI
SI METODOLOGII
Capitolul 2
Modele teoretice in psihologia
comunitatii
(Bruna Zani) /43
l. Introducere / 43
2. Lectia lui Kurt Lewin /44
3. Perspectiva ecologica: principii teoretice si
aplicatii practice / 48
4. Barker si psihologia ecologica /50
5. Contributia o rientdrisi istemicgei sintezalu i
Murrell /53
6. Ecologia dezvoltarii umane a lui Bronfenbrenner /54
7. Teoria crizei si modelul stresului psihosocial
propus de Barbara Dohrenwend /57
8. Cateva observatii /59
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/60
Capitolul 3
Instrumente conceptuale si metode de
cercetare (Bruna
Zani) / 61
1. Instrumente conceptuale /6l
1.1.
Prevenirea si promovarea bunastarii (well
being) / 61
1.2. “Empowerment”: concept si strategie /67
1.3. Sistemele de sprijin social /73
1.4.
Principiul autoajutorarii si al ajutorului mutual / 78
2. Metode de cercetare /85
2.1. Profilul
comunitatii /85
2.2.
Cercetarea epidemiologica /87
2.3.
Cercetare-interventie /90
2.4.
Design-urile cvasiexperimentale /93
2.5.
Cercetarea de evaluare /94
2.6.
Cercetarea caliativa / 98
Indicatii bibliografice pentru
aprofundari ulterioare /100
Capitolul 4
Formarea profesionistilor pentru munca
in comunitate
(Augusto Palmonari) / l0l
l . Int roducere /l0l
2. Patru teze asupra formarii profesionistilor care
opereaza in domeniul social /102
2.1.
Formarea in vederea colaborarii interdisciplinare / l02
2.2.
Formarea la serviciu ca angajament liberconsimtit /103
2.3.
Formarea ca instrument al inovatiei /103
2.4.
Formarea de baza si formarea la serviciu presupun metode diferite /105
3. ,,Formarea psihosociologica" in organizatii /
106
4. Un model psihosocial pentru actiunea fo rmativa /
109
4.1. Trei
concepte interdependente : informatia, cunoasterea, stiinta /l l0
4.2.
Sistemele de pregatire /113
4.3. Perspective
deschise de modelul lui Monteil /124
5. Caracterul inovator si specific al formarii ,,la
serviciu" /126
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/130
Capitolul 5
Nasterea si dezvoltarea psihologiei
comunitatii (
Forrest B. Tyler) /131
l . Int roducere /131
2. Precursorii: de la Pinel la Freud / 132
3. O deviere: de la Freud pana la jumatatea secolului / 133
4. Semnele unei revolutii sociale: de la jumatatea
secolului pana la ,,great society"
/135
4.1.
Psihologia comunitatii /138
5. Consolidare, contraatac si restrictie: din 1970
pana la jumatatea anilor '80 /142
5.1.
Primii pasi / 143
5.2.
Dezvoltari ulterioare /145
5.3.
Integrare, implicatii si comentarii /156
6. Reevaluare, reinsertie, renastere sau schimbare
de directie: de la jumatatea anilor ’80 pana in anii ’90 /157
6.1.
Anii'90 /161
7. Concluzii /163
Indicatii bibliografice pentru
aprofundari ulterioare /165
Partea a II-a
STRUCTURI SI CONTEXTE
Capitolul 6
Politica de welfare
(Flavia Franzoni) /169
l. Introducere /169
2. Istoria si dezvoltarea welfare state /169
3. Criza si reproiectarea welfare state /174
4. ,,Statul serviciilor" in ltalia /177
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/180
Capitolul 7
Serviciile vazute ca organizatii (Guido Sarchielli) / 182
l. Cunostinte de bun-simt /182
2. Unii termeni folositi pentru a vorbi de organizatii
/ 187
3. Niveluri de analiza ale comportamentului organizatoric
/197
4. Procesele fundamentale dintr-o configuratie organizatorica
/201
5. Dezvoltarea si declinul unei organizatii /206
6. Cum sa ne orientam in analiza unei organizatii
furnizoare de servicii? /209
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/212
Capitolul 8
Asumarea comunitara a problemelor (Tiziano Vecchiato) /213
l. Culturi de referinta pentru activitatea integrata
in cadrul serviciilor /213
1.1.
Conditii pentru analiza problemelor /214
1.2.
Riscuri si patologii /215
1.3.
Mediile si factorii de influenta profesionala /217
2. Probleme care presupun o asumare comunitara a
problemelor /220
2.1. Varsta
evolutiva /221
2.2.
Profesionalismul in evolutie /222
3. Spatii operative integrate /223
3.1. Circumscriptia
sociosanitara /224
3.2. Analiza
unei comunitati /225
4. Subiecti si competente de interventie in comunitatea
locala /228
4.1. Costuri personale si sociale /229
4.2.
Public, social si institutional /230
4.3.
Asumarea problemelor varstei evolutive /231
4.4.
Persoanele: destinatare sau subiecti? /2 32
5. Asumarea profesionala si comunitara a problemelor
/233
5.1.
Activitate profesionala si voluntara /233
5.2. Limite,
adica potentialitati /235
5.3.
Forme de stimulare a responsabilitatii centrate pe probleme /235
5.4.
Asumarea sarcinilor la nivel comunitar si statul social / 237
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/238
Partea a III-a
DOMENII
SI STRATEGII DE INTERVENTIE
Capitolul 9
Activitatea psihologului in serviciile
teritoriale (Bruna
Zani) /241
l. Procesul de profesionalizare a psihologului /241
l. l .
Faza pre-profesionala (1945-1968) /241
1.2. Faza
de profesionalizare pre-institutionala (1968-1979) /244
1.3. Faza
legitimarii (din 1980 pina astazi) /249
2. Caracteristicile profesiei de psiholog / 252
2.1.
Obiectivele si metoda de lucru /252
2.2.
Competente /252
2.3. Destinatarii
interventiei /2 55
3. Riscul aparitiei sindromului de burn-out /2 60
3.1. Definitii,
cauze si componente /261
3.2. Fenomenul
de burn-out este inevitabil? /2 65
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/267
Capitolul 10
Grupul de lucru ca instrument operativ
(Augusto Palmonari)
/ 269
l. Grupurile de lucru si functionarea serviciilor /269
2. Randament, decizii si socializare in grupurile de
lucru / 273
2.1. De
ce grupul de lucru? Nu mai este productiva o activitate individuala serioasa? /
273
2.2. Cum
se iau hotarari in grupurile de lucru? / 274
2.3. De
ce intra in componenta unui grup de lucru anumite persoane, si nu altele /280
3. Unele observatii sintetice / 284
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/287
Capitolul 11
Familia si minorii (Clede M . Garavini, Gabriella Bortolotti)
/2 88
1. Familie si schimbare /288
2. Servicii sociosanitare /290
2.1.
Evolultia culturala si institutionala /290
2.2. Operatorii
/293
3. Aspecte metodologice /297
4. Interventiile /302
4.1. Nivelul
circumscriptiei /303
4.2. Nivelul
superior circumscriptiei (agentia USL a orasului Bologna) /306
4.3.
Observatii /307
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/308
Capitolul 12
Adolescentii (Maria Luisa Pombeni) / 309
l. Adolescenta: fenomen istoric, proces psihologic
sau conditie sociala /309
2. Psihologia comunitatii fata in fata cu
adolescenta /3ll
2.1. “Proiectul”
ca instrument /3l l
2.2. Insatisfactia
ca problema /312
2.3. “Prevenirea”
ca obiectiv /314
3. Grupurile informale ca setting de interventie /316
3.1.
Semnificatia relatiiolor de prietenie in adolescenta /316
3.2.
Activitatea cu grupurile de strada /317
3.3. Cateva
puncte critice / 323
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/325
Capitolul 13
Sanatatea mentala (Gianni De Plato,T ullia Toscani)
/326
l. Introducere /326
2. Periculozitate si cronicitate /327
3. De la supraveghere la cura /329
4. De la maladie la sanatate mintala /331
5. Psihologul dupa reforma /334
6. Modele organizatorice /336
7. Metodologia de lucru/337
8. Sistemul terapeutic /340
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/345
Capitolul 14
Varsta a treia si batranetea (Patrizia Taccani) /346
l. Batrani “noi” si varstnici “mari” / 346
1.1.Imbatranirea:
perspective de dezvoltare individuala si relationala /3 49
1.2. Structuri
familiale diverse, necesitati diferite / 350
1.3. Despartirea
si moartea /351
2. Cum lucram cu batranii /352
2.1. Batranul
ca resursa in nucleul familial /352
2.2. Munca,
activitati socialmente utile, voluntariat /354
2.3.
Asociere, “losir”, invatare /355
3. Promovarea unei culturi “domiciliare”: munca in
servicii /357
3.1. Asistenta
la domiciliu, comunitatea-adapost, miniapartamente protejate /357
3.2. Centrele
de zi /359
3.3. Integrarea
dintre sanitar si social in teritoriu: o problema deschisa /360
4. Ajutor pentru cei ce ajuta: grupurile de ajutor
mutual /362
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/363
Capitolul 15
Marginalizare, devianta si
dependenta de droguri
(RobertoMerlo) /365
1. Introducere /365
2. Conceptul de marginalizare / 366
3. Conceptul de devianta /367
4. Dependenta de droguri /370
4.1.
Interpretarea psihosomatica a toxicomaniei /370
4.2. Lectura
sistemica a toxicomaniei /371
4.3. O interpretare
clinico-antropologica /313
4.4.
Interpretarea epistemologica si politico-juridica /373
4.5.
Interpretari culturale ale fenomenului /374
5. Cer ol arep sihologuclo munitar ..............
3i-6
5.1. Cura
/ 377
5.2.
Evaluarea si organizarea serviciilor / 380
5.3.
Prevenirea /381
5.4. Abilitarea
si reinsertia /382
5.5. Actiunea
asupra “efectelor” constructiei sociale a acestor fenomene /385
Concluzii /388
Indicatii bibliografice pentru aprofundari ulterioare
/388
Bibliografie
/391
Index
/417
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu