CERCETAREA EDUCATIONALA. Vol. I. Coordonate generale ale activităților de cercetare; Vol. II. Repere metodologice și instrumentale

Autor: Claudia-Alina Crisan,Musata-Dacia Bocos,Cornelia Stan,

Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2021
Editia I 
ISBN vol I 978-606-37-1335-4

ISBN vol II 978-606-37-1336-1
Nr pagini : 316; 248
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :  Vol I lei 44 la librarie.net, 57 lei la libris

Vol II 50 lei la libris

Descrierea editurii:

        Ințeleasă drept ansamblu sistematic și interpretativ de cunoștințe și de modalități de a produce cunoștințele într‐un anumit domeniu al cunoașterii, știința ne ajută să cunoaștem riguros și obiectiv realitatea, lumea în care trăim și acționăm. Practic, știința, prin toate achizițiile ei, asigură fundamentele solid configurate ale acțiunilor umane.

        În cercetarea educațională sunt utilizate metode specifice de colectare și analiză sistematică a datelor, selectate de fiecare dată în funcție de tipologia investigației ce urmează a fi întreprinsă. Pentru a evita eventualele confuzii se impune, mai întâi, o clarificare terminologică și o diferențiere clară între metoda de cercetare și metoda didactică. Astfel, metodele de cercetare sunt proceduri specifice utilizate de către cercetător în colectarea și analiza datelor pentru a investiga și identifica fenomene, situații, fapte și relații dintre acestea. În schimb, metodele didactice sunt proceduri prin care cadrul didactic provoacă învățarea elevilor.

Cuprins:

CAPITOLUL I. CERCETAREA EDUCAȚIONALĂ – STATUT, CARACTERISTICI, CLASIFICĂRI – Mușata - Dacia Bocoș  9 

I.1. Ce este cercetarea educațională?  9 

I.2. Finalitățile cercetării educaționale  12 

I.3. Funcțiile cercetării educaționale   14 

I.4. Caracteristicile cercetării educaționale   15 

I.5. Importanța cercetării educaționale   17 

I.6. Tipuri de cercetare educațională. Taxonomii posibile  18 

Bibliografie  25 

CAPITOLUL II. ETAPELE CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 27 

II.1. Etapele și subetapele cercetărilor educaționale  27 

II.2. Problematica ipotezelor cercetărilor educaționale 49 

II.2.1. Ce este ipoteza cercetării?  49 

II.2.2. Condițiile unei ipoteze „bune”  53 

II.2.3. Caracteristicile ipotezelor  54 

II.2.4. Generarea, elaborarea, rafinarea și testarea ipotezelor cercetării  55 

II.2.5. Tipuri de ipoteze  60

Bibliografie  64 

CAPITOLUL III. DESIGNUL CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  65 

III.1. Cercetările cantitative 66 

III.2. Cercetările calitative  67 

III.3. Tipuri de designuri cantitative și calitative 68 

Bibliografie  87 

CAPITOLUL IV. EȘANTIONAREA ÎN CERCETĂRILE EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  89 

IV.1. Eșantionarea subiecților   89 

IV.1.1. Populație, eșantion, eșantionare – delimitări conceptuale  89 

IV.1.2. Reprezentativitatea eșantionului de subiecți 92 

IV.1.3.Tehnici de eșantionare  100 

IV.2. Eșantionarea conținuturilor 111 

IV.3. Exerciții de eșantionare 117 

Bibliografie  118 

CAPITOLUL V. ETICA CERCETĂRII EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 121

V.1. Aspecte etice în etapa premergătoare cercetării 124 

V.2. Aspecte etice și deontologice în etapa cercetării propriu - zise  127 

V.3. Aspecte etice și deontologice după desfășurarea cercetării 129 

Bibliografie  133 

CAPITOLUL VI. SCRIEREA ACADEMICĂ – Mușata - Dacia Bocoș, Ciprian Baciu, Ana - Maria Purcar 135 

VI.1. Ce este scrierea academică și de ce este ea necesară?  135 

VI.2. Caracteristicile scrierii academice 138 

VI.3. Principii ale scrierii academice 140 

VI.4. Citarea surselor bibliografice în text 146 

VI.5. Consemnarea surselor bibliografice  152 

VI.6. Întocmirea listei bibliografice/ listei de referințe bibliografice .155 

VI.7. Componentele lucrărilor în științele educației 175 

Bibliografie  181 

CAPITOLUL VII. STRUCTURAREA, REDACTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRILOR DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Cornelia Stan, Mușata - Dacia Bocoș 183 

VII.1. Structurarea lucrărilor de cercetare – repere generale  183 

VII.2. Redactarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale  192 

VII.3. Prezentarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale 193 

Bibliografie  196 

CAPITOLUL VIII. PREZENTAREA LUCRĂRII „VALENȚELE COOPERĂRII DINTRE INSTITUȚII MEDICO - SANITARE ȘI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR, ÎN IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE” – DIANA - CRINA MARIN, MUȘATA - DACIA BOCOȘ  197 

CAPITOLUL IX. PREZENTAREA LUCRĂRII „REZILIENȚA CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID - 19. CERCETAREA FACTORILOR CARE AU ASIGURAT CALITATEA PREDĂRII LA DISTANȚĂ” – LAVINIA - IOANA VERDEȘ, MUȘATA - DACIA BOCOȘ 269

CAPITOLUL X.  METODE DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Emanuel - SebastianTurda,  Claudia - Alina Crișan, Ion Albulescu 9

X.1. Metodele de cercetare – delimitări conceptuale 9

X.2. Metodele de cercetare – clasificări 11

X.3. Metoda observației  15

X.3.1. Delimitări conceptuale  15

X.3.2. Tipologii ale metodei observației 16

X.3.3. Caracteristicile metodei observației  19

X.3.4. Avantajele și dezavantajele metodei observației 22

X.3.5. Modalități de colectare a datelor  23

X.4. Metoda interviului 23

X.4.1. Delimitări conceptuale  23

X.4.2. Tipologii ale metodei interviului 23

X.4.3. Avantajele și dezavantajele metodei interviului  31

X.4.4. Modalitate de colectare a datelor 32

X.5. Metoda focus grup 32

X.5.1. Delimitări conceptuale  32

X.5.2. Etapele metodei focus grup 34

X.5.3. Avantajele și dezavantajele metodei focus grup  37

X.5.4. Modalitate de colectare a datelor 38

X.6. Metoda anchetei/ sondajului  38

X.6.1. Delimitări conceptuale  38

X.6.2. Particularitățile metodei sondajului 39

X.6.3. Etapele planificării sondajului  41

X.6.4. Tipuri de sondaj  42

X.6.5. Avantaje și dezavantaje 46

X.6.6. Instrumente de colectare a datelor  48

X.7. Metoda studiului de caz  48

X.7.1. Delimitări conceptuale  48

X.7.2. Particularitățile metodei studiului de caz  49

X.7.3.Tipologii ale studiului de caz  50

X.7.4. Metodologia studiului de caz 50

X.7.5. Avantajele și dezavantajele metodei studiului de caz 53

X.7.6. Instrumente de colectare a datelor  53

X.8. Metoda experimentului  54

X.8.1. Delimitări conceptuale  54

X.8.2. Particularitățile metodei experimentului  54

X.8.3. Tipuri de experimente în științele educației  57

X.8.4. Avantajele și dezavantajele metodei experimentului 57

X.8.5. Instrumente de colectare a datelor  58

X.9. Metoda analizei de conținut  58

X.9.1. Delimitări conceptuale  58

X.9.2. Etapele metodei analizei de conținut 59

X.9.3. Avantajele și dezavantajele metodei analizei de conținut  62

X.9.4. Modalități de colectare a datelor  63

Bibliografie  63

CAPITOLUL XI.  INSTRUMENTE DE COLECTARE A DATELOR – Claudia - Alina Crișan, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu 73

XI.1. Instrumentele de colectare a datelor – generalități 73

XI.1.1. Delimitări conceptuale 73

XI.1.2. Cerințele fundamentale ale instrumentelor de colectare a datelor 76

XI.1.3. Tipologia instrumentelor de colectare a datelor  78

XI.2. Formularele de anchetă  79

XI.2.1. Delimitări conceptuale 79

XI.2.2. Etapele construcției formularelor de anchetă  80

XI.2.3. Chestionarul  84

XI.2.4. Opinionarul sau chestionarul de opinie 91

XI.2.5. Scalele de atitudini  93

XI.2.6. Scalele de evaluare  100

XI.3. Protocoalele  103

XI.3.1. Listele de verificare  104

XI.3.2. Grilele de observație 106

XI.3.3. Protocolul de interviu  112

XI.4. Testele 120

XI.4.1. Testele psihometrice 121

XI.4.3. Testele de cunoștințe/ pedagogice 

Bibliografie  139

CAPITOLUL XII.  METODE ȘI INSTRUMENTE DE MĂSURARE,  PREZENTARE ȘI PRELUCRARE CANTITATIVĂ A DATELOR – Ciprian Baciu, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu  147

XII.1. Statistica descriptivă  147

XII.2. Statistica inferențială  151

XII.3. Comparația statistică  155

XII.4. Utilizarea programului Microsoft Excel pentru prelucrarea matematico - statistică și prezentarea datelor 163

XII.4.1. Utilizarea funcțiilor statistice pentru analiza datelor 163

XII.4.2. Utilizarea pachetului de analiză pentru prelucrarea datelor  169

Bibliografie  188

CAPITOLUL XIII.  ANALIZA ȘI PRELUCRAREA DATELOR ÎN CERCETAREA CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan 189

XIII.1. Analiza calitativă a datelor – delimitări conceptuale  189

XIII.2. Perspectiva procesuală a codării datelor calitative  191

XIII.3. Metode și strategii de codare  193

XIII.4. Codarea manuală vs. codarea asistată de calculator – CAQDAS 203

XIII.5. Validitate și fidelitate în cercetarea calitativă  212

XIII.6. Etica privind manipularea datelor în cercetarea calitativă  214

Bibliografie  217

CAPITOLUL XIV.  ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE CERCETARE CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan  221

XIV.1. Raportul de cercetare – delimitări conceptuale  221

XIV.2. Strategii în elaborarea raportului de cercetare  222

XIV.3. Formularea argumentelor convingătoare 227

XIV.3.1. Argumentarea științifică în rapoartele de cercetare – delimitări conceptuale  227

XIV.3.2. Strategii de argumentare științifică   229

XIV.3.3. Repere în construirea argumentelor științifice  229

XIV.4. Componentele raportului de cercetare calitativă  235

XIV.4.1. Pașii în redactarea raportului de cercetare calitativă  235

XIV.4.2. Raportul de cercetare calitativă  237

XIV.5. Modalități de expunere a rezultatelor cercetării calitative 239

XIV.5.1. Raportul științific  240

XIV.5.2. Raportul adresat publicului larg  241

XIV.5.3. Prezentarea de tip poster 242

Bibliografie  246

TRATAT DE DIDACTICA MODERNA

Coord : Musata Bocos, Miron Ionescu,                 

Editura Paralela 45 

Colectia Pedagogia XXI

An aparitie :2009, 2017

Editia a II-a

ISBN  978-973-47-2481-9

Nr pagini :456

Format 140 x 200

Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 38 lei la libris, 

Descrierea editurii:

        Tratatul de didactica moderna este rezultatul cercetarii stiintifice intreprinse de un grup de cadre didactice de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, aflat sub coordonarea a doi prestigiosi profesori universitari, Miron Ionescu si Musata Bocos.
Aparitia unei asemenea lucrari de referinta era extrem de necesara: realitatile scolii romanesti i-au pus pe practicienii educatiei fata in fata cu importul a numeroase idei, teorii sau experiente noi, a caror implementare nu a fost lipsita de riscul distorsiunilor si a caror integrare in experientele deja consacrate a generat, alaturi de alti factori, chiar disfunctii ale limbajului pedagogic (ambiguitatea unor concepte, reducerea sau amplificarea nepermisa a sferei unor notiuni, cliseizarea unor sintagme etc.). Autorii si-au propus, asadar, sa vina in sprijinul practicienilor prin reglarea incarcaturii informationale a discursului pedagogic-educational, recurgand sistematic la clarificarea conceptelor si a definitiilor, si prin inventarierea unor modalitati si strategii coerente de ameliorare a practicii instructiv-educative. Astfel, Tratatul se constituie intr-un instrument de lucru complet si competent, care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca celor interesati de formarea continua. 

Cuprins:

ARGUMENT /13

CAPITOLUL I

De la paradigma comeniană la didactica modernă /19

I.1.Paradigma comeniană a didacticii /19

I.2.Continuatorii operei lui Comenius şi evoluţia didacticii in diacronie /21

I.3.Instrucţia şcolară - proces aleatoriu/neunivoc /27

I.4.Analiza pedagogică a conceptului „didactica” /31

I.4.1.Obiectul de studiu al didacticii /31

I.4.2.Funcţiile didacticii /33

I.4.3.Didactica şcolară - componenta a didacticii generale /34

I.4.4.Didactica universitară o necesitate stringenta /37

I.4.5.Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe /40

I.4.6.Repere istorice relevante /41

I.5.Curente noi în didactica în secolul al XX-lea şi îneputul secolului al XXI-lea /43

I.6.Paradigme şi orientări actuale în didactică /47

Bibliografie /52

CAPITOLUL II

Procesul de învăţământ - experienţă, rutină şi creativitate didactică /55

II. 1.Procesul de învăţământ - abordare sistemică /55

II. 2.Componentele principale ale procesului de învăţământ şi interdependenţele dintre ele /57

II.3.Organizarea didactică a ofertei de informaţie /61

II.3.1.Activitatea de predare şi teoria prototipurilor /61

II.3.2.Predarea - act comunicaţional /64

II.3.3.Repere psihogenetice /66

II.3.4.Volumul atenţiei şi volumul memoriei imediate /70

II.3.5.Organizarea conţinutului secvenţei de predare72

II.4.Radiografia procesului de învăţare /75

II.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală /76

II.4.2. Învăţarea: aspectul procesual /78

II.4.2.1. Învăţarea motorie /79

II.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale /81

II.5.Dinamica situaţiei de învăţare /85

II.6.Metacogniţia - implicaţii în procesul didactic /91

II.6.1.Caracterizare generala /91

II.6.2.Analiza situaţiei de învăţare din perspectivă metacognitivă /94

II.6.3.Finalităţi ale educaţiei metacognitive /98

II.7.Valenţe formative ale procesului de învăţământ /101

Bibliografie /107

CAPITOLUL III

Principiile didacticii - în viziunea teoriilor constructiviste /111

III. 1. Caracteristicile generale ale principiilor didacticii /111

III .1.1. Caracterul general-normativ /111

III. 1.2. Caracterul sistemic /112

III.1.3.Caracterul dinamic, deschis /112

III.2. Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării /113

III.2.1.Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei /113

III.2.2.Principiul luării în considerare in procesul de predare-învăţare a diferenţelor interindividuale în funcţionarea metacogniţiei /118

III.2.2.1.Particularităţi ale metacogniţiei la elevii cu dificultăţi de învăţare şi la elevii cu dizabilităţi cognitive /123

III.2.2.2.Principiul relaţionării stilului de predare cu stilul de învăţare al elevilor /125

III.2.3.Principiul învăţării prin acţiune /127

III.2.4.Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale /133

III.2.4.1.Componentele de achizitie /134

III.2.4.2.Componentele performanţei  /134

III.2.4.3.Metacomponentele /134

III.2.5.Principiul dezvoltării motivaţiei pentru învăţare /137

III.2.5.1.Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elev ilor /137

III.2.5.2.Evaluarea motivelor învăţării /137

III.2.5.3.Dezvoltarea impulsului cognitiv /138

III.2.5.4.Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei /139

III.2.5.5.Dezvoltarea motivaţiei cognitive /139

III.2.5.6.Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene /140

III.2.5.7.Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interdependenţă cu capacitatea de trăire autentică şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor /140

Bibliografie /141

CAPITOLUL IV

Obiectivele procesului de predare-învăţare /145

IV. 1. Punerea problemei /145

IV.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice /146

IV.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv /150

IV.4. Principii de stabilire a taxonomiilor /150

IV.4.1. Principiul didactic /150

IV.4.2. Principiul psihologic /150

IV.4.3. Principiul logic /151

IV.4.4. Principiul funcţional-integralist /151

IV.4.5. Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor domenii /151

IV.5. Aportul psihologiei cognitive pentru un învăţământ strategic  /154

IV.6. Dezvoltarea proceselor metacognitive - obiectiv formativ esenţial pentru optimizarea predării-invăţării /156

IV.7. Operaţionalizarca obiectivelor pedagogice /159

IV.7.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor /160

IV.7.1.1. Criteriul modificării calitative /160

IV.7.1.2. Criteriul condiţiilor de realizare /160

IV.7.1.3. Criteriul reuşitei /161

IV.7.2. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice  /164

IV.7.2.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare /164

IV.7.2.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învâţării /165

IV.7.2.3. Funcţia de evaluare /165

IV.8. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional /166

Bibliografie168

CAPITOLUL V

Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului /171

V.1. Conceptul de ,.curriculum” - semnificaţii, evoluţii şi dezvoltări in diacronie /171

V.2. Dimensiunile şi ipostazele curriculumului /173

V.3. Tipologii curriculare /174

V.4. Repere strategice de elaborare a curriculumului /177

V.5. Conţinutul învăţământului - vector al curriculumului  /179

V.6. Produsele curriculare /186

V.7.Coordonatele majore ale reformei curriculare din România /191

Bibliografie /196

CAPITOLUL VI

Strategiile didactice - moduri integrative de abordare şi acţiune /197

VI.1. Strategie şi tactică - esenţă şi operaţionalizare în context didactic /197

VI.2. „Strategie de instruire” şi „strategie de autoinstruire” /198

VI.3. Raportul biunivoc dintre strategiile de instruire/autoinstruire şi metodele didactice /200

VI.4. Caracterizarea strategiilor de instruire autoinstruire /202

VI.5. Posibile taxonomii ale strategiilor de instruire/autoinstruire /203

VI.6. Clasa virtuală /205

VI.6.1. Noile tehnologii - interferenţe didactice /205

VI.6.2. Modificări paradigmatice produse de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării /207

VI.6.3. Realitatea virtuală /208

VI.6.4. e-Leaming /210

VI.6.5.Clasa virtuală - aplicaţie didactica de e- leaming /212

VI.7.Exigenţe privind alegerea şi utilizarea strategiilor didactice /213

Bibliografie /217

CAPITOLUL VIl

Metodologia didactică —orientări, metode, abordări creative /219

VII.1. Precizări terminologice /219

VII.2. Metoda de învăţământ - esenţa şi valoarea sa pedagogică. Funcţiile specifice /222

VII.3. Elementul semiotic şi operator în metodologia didactică /227

VII.4. Direcţii de modernizare a metodologiei didactice /229

VII.4.1.Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice /230

VII.4.2. Diversificarea metodologiei didactice /231

VII.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor /232

VII.4.4. Acccntuarca caractcrului practic-aplicativ al metodelor didactice /232

VII.4.5. Reevaluarea metodelor  „tradiţionale” /233

VII.4.6. Asigurarea relaţiei dinamice „metode - mijloace de învăţământ”  /233

VII.5. Posibile taxonomii ale metodelor de învăţamant /233

VII.6. Activizarea elevilor - condiţie sine qua non a creşteii randamentului şcolar /238

VII.6.1. Esenţa activizării /238

VII.6.2. Exigenţe ale activizării /239

VII.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare /239

VII.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor /241

VII.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării /242

VII.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi productive de activizare /243

VII.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ /243

VII.7.1. Abordarea euristică /243

VII.7.2. Problematizarea /244

VIl.7.3. Învăţarea prin descoperire /247

VII.7.4. Modelarea /250

VII.7.5. Algoritmizarea /253

VII.7.6. Munca în grup /254

VII.7.7. învăţarea prin cercetare /256

VII.7.8. Învăţarea colaborativă /256

VII.7.9. Învăţarea prin cooperare /257

VII.7.10. Proiectul/terna de cercetare /258

VII.7.11. Experimentul /258

VII.7.12. Studiul de caz /261

VII.7.13. Jocul de rol /264

VII.7.14.Învăţarea pe simulatoare didactice  /269

VII.8.Exigenţe privind selectarea şi utilizarea metodelor didactice /269

Bibliografie /271

CAPITOLUL VIII

Mijloacele de învăţământ - resurse ale instrucţiei şi autoinslrucţiei /273

VIII.1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul instructiv-educativ /273

VIII.1.1.Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /273

VIII. 1.2. Mijloace de învăţământ şi evoluţia lor în plan diacronic /274

VIII.1.3. Funcţiile mijloacelor de învăţământ /276

VIII. 1.4. Încercări de clasificare a mijloacelor de învăţământ /278

VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire - componentă a mijloacelor de învăţământ /281

VIII.2.1. Esenţă şi caracterizare generală /281

VIII.2.2. Trăsături ale mijloacelor tehnice de instruire /283

VIII.2.3. Posibile taxonomii ale mijloacelor tehnice de instruire /284

VIII.2.3.1. Mijloace tehnice vizuale /285

VIII.2.3.2. Mijloace tehnice audio /288

VIII.2.3.3. Mijloace tehnice audio-vizuale /288

VIII.3. Direcţii de modernizare a mijloacelor de invaţamant /289

VIII.4.Exigenţe psihopedagosice privind selectarea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ /290

VIII.5. Necesitatea pregătirii corpului profesoral pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire /293

Bibliografie /295

CAPITOLUL IX

Demersuri tipice şi creative în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /297

IX.1. Precizări terminologice /297

IX.2. Formele de organizare a procesului didactic - abordare diacronică /299

IX.3. Tipologia formelor de organizare a procesului didactic – abordare sincronică /304

IX.4. Lecţia - formă de activitate a binomului profesor-elev /308

IX.4.1. Definirea conceptului „lecţie“ /308

IX.4.2. Caracterizarea psihopedagogica a lecţiei (virtuţi şi servituţi) /310

IX.4.3. Taxonomia lecţiei. Categorii şi variante de lecţii /311

IX. 5. Proiectarea demersurilor instructiv-educative la nivel micro /316

IX.5.1. Ce este proiectarea didactică? /316

IX.5.2. Ce presupune proiectarea didactică la nivel micro? /318

IX.5.3. Proiectul de lecţie activitate didactică - prezentare generală şi structură /326

IX.6. Alternative pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din România /329

IX.6.1. Pedagogia Waldorf /329

IX.6.2. Educaţia Montessori /330

IX.6.3. Alternativa Step by Step /331

IX.7.Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei/activilăţii didactice /332

IX.7.1. Eşantioane şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice /332

IX.7.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor /334

IX.7.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare /334

IX.7.2.2. Indicatori de reuşită a lecţiei /341

IX.7.2.3. Feedbackul şi obţinerca lui în lecţie /343

IX.7.2.4.Stabilirea grupurilor de reuşită şcolara /344

Bibliografie /348

CAPITOLUL X

Computerul în activitatea binomului profesor-elev /351

X.1. Înşiruirea programată - premisă a instruirii asistate de computer /351

X.1.1.Instruirea programată abordare diacronică /351

X. 1.2. Analiza pedagogică a instruirii programate: principii, tipuri de programe, elaborarea programului, manualul programat /352

X.2. Informatică şi învăţământ. Introducerea computerului în activitatea didactică /366

X.3. Valenţe psihopedagogice ale instruirii asistate de cornpuler /368

X.4. Tehnicile informaţionale computerizate, instruirea asistată de calculator şi învăţarea multimedia /370

X.5. Multimedia în şcoală - implicaţii psiliopedagogice /375

X.6.Exigenţe privind utilizarea calculatorului în scop didactic. Cerinţe psihopedagogice care asigură integrarea computerului în instrucţie şi autoinstrucţie /376

Bibliografie /381

C APITOLUL XI

Evaluarea activităţii diadei profesor-elev (elemente de docimologie didactică) /383

XI.1. Semnificaţia evaluării didactice la macronivel şi la micronivel /383

XI.2. Conceptul operaţional de evaluare didacticii la micronivel /384

XI.3. Funcţiile verificării şi evaluării /387

XI.3.1. Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire  /387

XI.3.2. Măsurarea progresului realizat de elevi /387

XI.3.3. Valoarea motivationala a evaluăii /388

XI.3.4. Suport al autoevaluării, al formării conştiintei de sine /388

XI.3.5. Factor de reglare a instrucţiei şi autoinstrucţiei /389

XI.3.6. Funcţia predictivă /prognostica /389

XI.3.7. Funcţia diagnostica /389

XI.3.8. Funcţia de selecţie/de discriminare /389

XI.4. Formele evaluării /390

XI.5. Metode de verificare şi evaluare /391

XI.5.1. Observaţia curentă /392

XI.5.2. Chestionarea sau examinarea orala /392

XI.5.3. Probele scrise, grafice, practice, cu aiutorul maşinii ete /394

XI. 5.4. Portofoliul /395

XI.6. Procesul de evaluare şi notare /397

XI.7. Semnificaţia notei şcolare pentni elevi /400

XI.8. Divergenţele în notare şi sursa acestora /402

XI.8.1. Divergenţe în notare. Date experimentale /402

XI.8.2. Metode de reducere a divergenţelor in notare /403

XI.8.2.1. Baremul /403

XI.8.2.2. Armonizarea scărilor de notare /405

XI. 8.2.3. Testul docimologic /405

XI.9.Controverse: „Pedagogia curbei lui Gauss” – „Pedagogia curbci în J” /409

Bibliografie /413

CAPITOLUL XII

Cercetarea pedagogică - factor de progres în instrucţie şi educaţie /415

XII.1.Necesitatea investigării ştiinţifice a fenomenelor educaţionale /415

XII.2. Tipologii ale cercetării pedagogice /418

XII.3. Caracterizarea cercetării pedagogice /419

XII.4. Cercetarea-acţiune  -  un model provocator /420

XII.5. Demersuri specifice in proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi valorificarea cercetărilor pedagogice /423

XII.6. Câteva elemente relevante pentru epistemologia cercetării pedagogice /443

Bibliografie /447

SUMMARY /450

RESUME /453

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI. TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI.Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor

Autor :  Musata Bocos, Dana Jucan                

Editura Paralela 45 (click pentru a accesa editura)

Colectia Universitaria

An aparitie :2010

ISBN 978-973-47-0844-4

Nr pagini :240

Format 140 x 200

Epuizata la editura. Pret : 20 lei la cauti

Descrierea editurii:
Adresandu-se tuturor celor care urmeaza programe didactice de formare initiala si continua, precum si celor care doresc sa se perfectioneze/autoperfectioneze, lucrarea de fata propune suporturi practicationale, metodologice si, deopotriva, elemente de fundamentare teoretica cu privire la problematicile specifice Fundamentele pedagogiei si Teoriei si metodologiei curriculumul-ului. In prezentarea didactica a temelor pedagogice selectate s-a optat pentru o noua structura algoritmica alcatuita din urmatoarele componente :

obiective/competente vizate prin studiul temei

termeni si sintagme cheie

suport teoretic

organizatori cognitivi/scheme prin care sunt esentializate si explicitate continuturile

sarcini de reflectie si exercitii aplicative

sugestii pentru luarea notitelor

recomandari bibliografice pentru studiul individual

Cuprins:

Prefata /7

PARTEA I

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

Tema nr. 1

      Factorii dezvoltarii personalitatii umane /9

Tema nr. 2

      Educatia – factor al dezvoltarii personalitatii umane /22

Tema nr. 3

      Dimensiunile educatiei /32

Tema nr. 4

      Finalitatile educatiei/51

Tema nr. 5

      Pedagogia – stiinta specifica si de sinteza a educatiei /74

Tema nr. 6

      Sistemul stiintelor educatiei /87

PARTEA A II-A

TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

Tema nr. 1

      Conceptului de curriculum – istorie si realitate /106

Tema nr. 2

      Continutul invatamantului – vector al curriculum-ului /120

Tema nr. 3

      Domeniile curriculum-ului: tipuri de curriculum; medii curriculare; cicluri curriculare; arii curriculare; niveluri, cicluri, filiere, profiluri si specializari /149

Tema nr. 4

      Proiectarea curriculum-ului /170

Tema nr. 5

      Produsele curriculare /193

Tema nr. 6

      Reforma curriculara din Romania /221

Structura algoritmica a operationalizarii temelor:

1.Obiective/competente vizate prin studiul temei

2.Termeni si sintagme-cheie

3.Suport teoretic

4.Esentializarea si explicitarea continutului prin intermediul unor organizatori cognitivi/scheme

5.Sarcini de reflectie si exercitii aplicative

6.Sugestii pentru luarea notitelor

7.Recomandari bibliografice pentru studiul individual

      -Bibliografie selectiva

      -Bibliografie recomandata pentru aprofundari