Se afișează postările cu eticheta Claudia Crisan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Claudia Crisan. Afișați toate postările

02/08/2023

CERCETAREA EDUCATIONALA. Vol. I. Coordonate generale ale activităților de cercetare; Vol. II. Repere metodologice și instrumentale

Autor: Claudia-Alina Crisan,Musata-Dacia Bocos,Cornelia Stan,
Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2021
Editia I 
ISBN vol I 978-606-37-1335-4
ISBN vol II 978-606-37-1336-1
Nr pagini : 316; 248
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :  
Vol I lei 44 la librarie.net, 57 lei la libris
Vol II 50 lei la libris


        Ințeleasă drept ansamblu sistematic și interpretativ de cunoștințe și de modalități de a produce cunoștințele într‐un anumit domeniu al cunoașterii, știința ne ajută să cunoaștem riguros și obiectiv realitatea, lumea în care trăim și acționăm. Practic, știința, prin toate achizițiile ei, asigură fundamentele solid configurate ale acțiunilor umane.

        În cercetarea educațională sunt utilizate metode specifice de colectare și analiză sistematică a datelor, selectate de fiecare dată în funcție de tipologia investigației ce urmează a fi întreprinsă. Pentru a evita eventualele confuzii se impune, mai întâi, o clarificare terminologică și o diferențiere clară între metoda de cercetare și metoda didactică. Astfel, metodele de cercetare sunt proceduri specifice utilizate de către cercetător în colectarea și analiza datelor pentru a investiga și identifica fenomene, situații, fapte și relații dintre acestea. În schimb, metodele didactice sunt proceduri prin care cadrul didactic provoacă învățarea elevilor.

Cuprins:

CAPITOLUL I. CERCETAREA EDUCAȚIONALĂ – STATUT, CARACTERISTICI, CLASIFICĂRI – Mușata - Dacia Bocoș  9 
I.1. Ce este cercetarea educațională?  9 
I.2. Finalitățile cercetării educaționale  12 
I.3. Funcțiile cercetării educaționale   14 
I.4. Caracteristicile cercetării educaționale   15 
I.5. Importanța cercetării educaționale   17 
I.6. Tipuri de cercetare educațională. Taxonomii posibile  18 
Bibliografie  25 

CAPITOLUL II. ETAPELE CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 27 
II.1. Etapele și subetapele cercetărilor educaționale  27 
II.2. Problematica ipotezelor cercetărilor educaționale 49 
II.2.1. Ce este ipoteza cercetării?  49 
II.2.2. Condițiile unei ipoteze „bune”  53 
II.2.3. Caracteristicile ipotezelor  54 
II.2.4. Generarea, elaborarea, rafinarea și testarea ipotezelor cercetării  55 
II.2.5. Tipuri de ipoteze  60
Bibliografie  64 

CAPITOLUL III. DESIGNUL CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  65 
III.1. Cercetările cantitative 66 
III.2. Cercetările calitative  67 
III.3. Tipuri de designuri cantitative și calitative 68 
Bibliografie  87 

CAPITOLUL IV. EȘANTIONAREA ÎN CERCETĂRILE EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  89 
IV.1. Eșantionarea subiecților   89 
IV.1.1. Populație, eșantion, eșantionare – delimitări conceptuale  89 
IV.1.2. Reprezentativitatea eșantionului de subiecți 92 
IV.1.3.Tehnici de eșantionare  100 
IV.2. Eșantionarea conținuturilor 111 
IV.3. Exerciții de eșantionare 117 
Bibliografie  118 

CAPITOLUL V. ETICA CERCETĂRII EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 121
V.1. Aspecte etice în etapa premergătoare cercetării 124 
V.2. Aspecte etice și deontologice în etapa cercetării propriu - zise  127 
V.3. Aspecte etice și deontologice după desfășurarea cercetării 129 
Bibliografie  133 

CAPITOLUL VI. SCRIEREA ACADEMICĂ – Mușata - Dacia Bocoș, Ciprian Baciu, Ana - Maria Purcar 135 
VI.1. Ce este scrierea academică și de ce este ea necesară?  135 
VI.2. Caracteristicile scrierii academice 138 
VI.3. Principii ale scrierii academice 140 
VI.4. Citarea surselor bibliografice în text 146 
VI.5. Consemnarea surselor bibliografice  152 
VI.6. Întocmirea listei bibliografice/ listei de referințe bibliografice .155 
VI.7. Componentele lucrărilor în științele educației 175 
Bibliografie  181 

CAPITOLUL VII. STRUCTURAREA, REDACTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRILOR DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Cornelia Stan, Mușata - Dacia Bocoș 183 
VII.1. Structurarea lucrărilor de cercetare – repere generale  183 
VII.2. Redactarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale  192 
VII.3. Prezentarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale 193 
Bibliografie  196 

CAPITOLUL VIII. PREZENTAREA LUCRĂRII „VALENȚELE COOPERĂRII DINTRE INSTITUȚII MEDICO - SANITARE ȘI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR, ÎN IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE” – DIANA - CRINA MARIN, MUȘATA - DACIA BOCOȘ  197 

CAPITOLUL IX. PREZENTAREA LUCRĂRII „REZILIENȚA CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID - 19. CERCETAREA FACTORILOR CARE AU ASIGURAT CALITATEA PREDĂRII LA DISTANȚĂ” – LAVINIA - IOANA VERDEȘ, MUȘATA - DACIA BOCOȘ 269

CAPITOLUL X.  METODE DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Emanuel - SebastianTurda,  Claudia - Alina Crișan, Ion Albulescu 9
X.1. Metodele de cercetare – delimitări conceptuale 9
X.2. Metodele de cercetare – clasificări 11
X.3. Metoda observației  15
X.3.1. Delimitări conceptuale  15
X.3.2. Tipologii ale metodei observației 16
X.3.3. Caracteristicile metodei observației  19
X.3.4. Avantajele și dezavantajele metodei observației 22
X.3.5. Modalități de colectare a datelor  23
X.4. Metoda interviului 23
X.4.1. Delimitări conceptuale  23
X.4.2. Tipologii ale metodei interviului 23
X.4.3. Avantajele și dezavantajele metodei interviului  31
X.4.4. Modalitate de colectare a datelor 32
X.5. Metoda focus grup 32
X.5.1. Delimitări conceptuale  32
X.5.2. Etapele metodei focus grup 34
X.5.3. Avantajele și dezavantajele metodei focus grup  37
X.5.4. Modalitate de colectare a datelor 38
X.6. Metoda anchetei/ sondajului  38
X.6.1. Delimitări conceptuale  38
X.6.2. Particularitățile metodei sondajului 39
X.6.3. Etapele planificării sondajului  41
X.6.4. Tipuri de sondaj  42
X.6.5. Avantaje și dezavantaje 46
X.6.6. Instrumente de colectare a datelor  48
X.7. Metoda studiului de caz  48
X.7.1. Delimitări conceptuale  48
X.7.2. Particularitățile metodei studiului de caz  49
X.7.3.Tipologii ale studiului de caz  50
X.7.4. Metodologia studiului de caz 50
X.7.5. Avantajele și dezavantajele metodei studiului de caz 53
X.7.6. Instrumente de colectare a datelor  53
X.8. Metoda experimentului  54
X.8.1. Delimitări conceptuale  54
X.8.2. Particularitățile metodei experimentului  54
X.8.3. Tipuri de experimente în științele educației  57
X.8.4. Avantajele și dezavantajele metodei experimentului 57
X.8.5. Instrumente de colectare a datelor  58
X.9. Metoda analizei de conținut  58
X.9.1. Delimitări conceptuale  58
X.9.2. Etapele metodei analizei de conținut 59
X.9.3. Avantajele și dezavantajele metodei analizei de conținut  62
X.9.4. Modalități de colectare a datelor  63
Bibliografie  63

CAPITOLUL XI.  INSTRUMENTE DE COLECTARE A DATELOR – Claudia - Alina Crișan, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu 73
XI.1. Instrumentele de colectare a datelor – generalități 73
XI.1.1. Delimitări conceptuale 73
XI.1.2. Cerințele fundamentale ale instrumentelor de colectare a datelor 76
XI.1.3. Tipologia instrumentelor de colectare a datelor  78
XI.2. Formularele de anchetă  79
XI.2.1. Delimitări conceptuale 79
XI.2.2. Etapele construcției formularelor de anchetă  80
XI.2.3. Chestionarul  84
XI.2.4. Opinionarul sau chestionarul de opinie 91
XI.2.5. Scalele de atitudini  93
XI.2.6. Scalele de evaluare  100
XI.3. Protocoalele  103
XI.3.1. Listele de verificare  104
XI.3.2. Grilele de observație 106
XI.3.3. Protocolul de interviu  112
XI.4. Testele 120
XI.4.1. Testele psihometrice 121
XI.4.3. Testele de cunoștințe/ pedagogice 
Bibliografie  139

CAPITOLUL XII.  METODE ȘI INSTRUMENTE DE MĂSURARE,  PREZENTARE ȘI PRELUCRARE CANTITATIVĂ A DATELOR – Ciprian Baciu, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu  147
XII.1. Statistica descriptivă  147
XII.2. Statistica inferențială  151
XII.3. Comparația statistică  155
XII.4. Utilizarea programului Microsoft Excel pentru prelucrarea matematico - statistică și prezentarea datelor 163
XII.4.1. Utilizarea funcțiilor statistice pentru analiza datelor 163
XII.4.2. Utilizarea pachetului de analiză pentru prelucrarea datelor  169
Bibliografie  188

CAPITOLUL XIII.  ANALIZA ȘI PRELUCRAREA DATELOR ÎN CERCETAREA CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan 189
XIII.1. Analiza calitativă a datelor – delimitări conceptuale  189
XIII.2. Perspectiva procesuală a codării datelor calitative  191
XIII.3. Metode și strategii de codare  193
XIII.4. Codarea manuală vs. codarea asistată de calculator – CAQDAS 203
XIII.5. Validitate și fidelitate în cercetarea calitativă  212
XIII.6. Etica privind manipularea datelor în cercetarea calitativă  214
Bibliografie  217

CAPITOLUL XIV.  ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE CERCETARE CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan  221
XIV.1. Raportul de cercetare – delimitări conceptuale  221
XIV.2. Strategii în elaborarea raportului de cercetare  222
XIV.3. Formularea argumentelor convingătoare 227
XIV.3.1. Argumentarea științifică în rapoartele de cercetare – delimitări conceptuale  227
XIV.3.2. Strategii de argumentare științifică   229
XIV.3.3. Repere în construirea argumentelor științifice  229
XIV.4. Componentele raportului de cercetare calitativă  235
XIV.4.1. Pașii în redactarea raportului de cercetare calitativă  235
XIV.4.2. Raportul de cercetare calitativă  237
XIV.5. Modalități de expunere a rezultatelor cercetării calitative 239
XIV.5.1. Raportul științific  240
XIV.5.2. Raportul adresat publicului larg  241
XIV.5.3. Prezentarea de tip poster 242
Bibliografie  246

15/11/2022

AAC. Noi abordari in stimularea limbajului si comunicarii specifice Tulburarii din Spectrul Autismului


Autor: Claudia Crisan
Editura Polirom
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2021
Editia I 
ISBN 978-973-46-8689-6
Nr pagini : 232
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 44,95 lei la Editura, 35,96 lei la elefant, 42,70 lei la libris


Descrierea editurii:

        „Volumul AAC. Noi abordări în stimularea limbajului și comunicării specifice Tulburării din Spectrul Autismului, pe care Claudia Crișan îl lansează cu știință și conștiință, este unul special în contextul educațional și terapeutic românesc, din două motive esențiale: în primul rând, se înscrie cu adevărat în paradigma scientist-practitioner, propunând un conținut aplicativ cu relevanță de netăgăduit în domeniul comunicării funcționale specifice neurodiversității; în al doilea rând, accesibilizează concepte, modele și practici augmentative și alternative utilizate preponderent în sfera internațională și, pe alocuri, și în cea națională, pentru a putea fi folosite la diverse paliere ale intervenției psihopedagogice (acasă, la școală, în contexte utilitare sau sociale) de diverși membri ai echipei disciplinare (psihologi, psihopedagogi, logopezi, pedagogi, terapeuți, profesori de sprijin, părinți și copii). Parcurgând această carte, veți avea surpriza extrem de reconfortantă de a lua contact cu informații științifice cu mare potențial aplicativ, livrate într-o manieră concisă, simplă, reprezentativă, empatică, ce pot consolida experiențele profesionale și personale ale celor care le vor utiliza în medii educaționale și familiale.” (Adrian Roșan)

        Claudia Crișan este lector universitar în cadrul Departamentului de Științele Educației, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A absolvit specializarea psihopedagogie specială și specializarea psihologie și a obținut titlul de doctor în psihologie în 2012, cu teza „Metode augmentative și alternative de comunicare adresate copiilor cu tulburări din spectrul autist”. Începând din 1997 a lucrat constant în terapia copiilor nonverbali cu TSA, pentru ca din 2007 să se focalizeze preponderent în zona de cercetare a acestui domeniu. A publicat numeroase lucrări și studii ce abordează problematica TSA, apărute la nivel național și internațional. Sursa: ed Polirom

site-ul autoarei
        De acelas autor:
Tulburarea din spectrul autismului. Diagnoza, evaluare, terapie, Eikon 2014, Presa Universitara Clujeana 2021
AAC. Noi abordari in stimularea limbajului si comunicarii specifice tulburarilor din spectrul autist, Polirom 2021

Cuprins:

Prefaţa (Adrian Roşan)   9 

Introducere  11 

Capitolul 1. Comunicarea augmentativă şi alternativă (AAC)   13 
1.1. AAC - abordare diacronică   13 
1.2. AAC - delimitarea actuală a conceptului   25 
1.3. AAC - între mit şi realitate  28 

Capitolul 2. Componentele AAC 33 
2.1. Simbolurile   33 
2.1.1. Simbolurile neasistate   35 
2.1.2. Simbolurile asistate 42 
2.2. Dispozitivele, mijloacele şi componentele sistemelor AAC  53 
2.2.1. Panourile/planşele, cardurile şi cărţile de comunicare 54 
2.2.2. Tastaturile şi ecranele cu touch screen 58 
2.2.3. Switch-urile, joystick-urile şi indicatoarele luminoase 59 
2.2.4. Dispozitivele de comunicare cu output vocal (VOCAs) 60 
2.3. Strategii AAC 63 
2.3.1. Strategii cu input augmentativ 63 
2.3.2. Strategii cu output augmentativ  68 
2.3.3. Strategii cu input şi output augmentativ  70 
2.4. Metode şi tehnici de accesare a simbolurilor AAC 72 
2.4.1. Tehnicile de selectare directă   72 
2.4.2. Tehnicile de selectare indirectă  73 
2.5. Metode de stocare şi de reactualizare a mesajelor   75 
2.5.1. Tehnicile de accelerare  76 
2.5.2. Tehnicile predictive  79 

Capitolul 3. Programe de intervenţie bazate pe AAC 83 
3.1. Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (PECS) 84 
3.2. Interacţiunea vizuală augmentativă (VIA) 89 
3.3. Modelul SCERTS (Comunicare Socială, Reglare Emoţională şi Suport Tranzacţional)  93 
3.4. Sistemul de augmentare a limbajului (SAL) 98 
3.5. ABA (Applied Behaviour Analysis)   100 
3.6. Metoda de Stimulare a Limbajului şi Comunicării adresată persoanelor cu Autism (MSLCA) 102 

Capitolul 4. Procesul de evaluare axat pe intervenţia AAC 119 
4.1. Modele de evaluare  119 
4.1.1. Modelul Candidatului  120 
4.1.2. Modelul Ipotezei Cognitive   120 
4.1.3. Modelul Nevoilor de Comunicare 121 
4.1.4. Modelul Beyond Access 122 
4.1.5. Modelul Participativ  123 
4.2. Principille evaluării AAC  125 
4.3. Domenii centrale ale procesului de evaluare  128 
4.3.1. Evaluarea abilităţilor de comunicare şi limbaj expresiv  129 
4.3.2. Evaluarea abilităţilor de comprehensiune a limbajului  130 
4.3.3. Evaluarea abilităţilor de comunicare socială şi socio-emoţională  131 
4.3.4. Evaluarea abilităţilor cognitive   132 
4.3.5. Evaluarea abilităţilor senzorial-perceptive  132 
4.3.6. Evaluarea abilităţilor motrice  133 
4.4. Instrumente de evaluare utilizate în cazul persoanelor cu TSA non-verbale  133
4.4.1. Testul de inteligenţă non verbală SON-R (Snijders-Oomen Nonverbal Intelligence Test)   133 
4.4.2. Testul PPVT-R (Peabody Picture Vocabulary Test - Revised) - Formele L şi M 137 
4.4.3. Test screening rapid (Rapid Screening Test)  140 
4.4.4. Matricea comunicării (Communication Matrix)  143 
4.4.5. Profilul pragmatic al comunicării (The Pragmatics Profile of Everyday Communication Skills in Children)  149 
4.4.6. Fişe de evaluare a simbolurilor în scopul implementării unui program de intervenţie AAC  152 
4.4.7. Harta comunicării expresive 158 
4.4.8. Chestionarul de evaluare a abilităţilor copilului în scopul implementării unui program AAC 159 
4.5. Etapele procesului de evaluare AAC  162 

Capitolul 5. Studii privind eficienţa MSLCA 165 
5.1. Impactul MSLCA în dezvoltarea abilităţilor protoimperative şi protodeclarative  165 
5.2. Rolul MSLCA în dezvoltarea limbajului receptiv şi expresiv 170 
5.3. Impactul MSLCA asupra profilului de dezvoltare al copilului cu TSA 174 
5.4. Concluzii privind eficienţa MSLCA 183 

Glosar 191 
Acronime 191 
Termeni  192 
Multumiri 197 
Bibliografie  199 
Anexe 217 

08/02/2018

TULBURAREA DIN SPECTRUL AUTISMULUI. Diagnoza, evaluare, terapie

Autor: Claudia Crisan
Editura Presa Universitara Clujeana
Colectia Pedagogia
An aparitie : 
Eikon 2014, 2021
Editia a II-a revizuita
ISBN 978-606-37-1263-0
Nr pagini : 200
Format 170 x 240
Pretul data postarii: 45 lei la editura
47,25 lei la carturesti, 39,90 la emag
Disponibilitate BCU (ed. 2014)


Descrierea editurii:

        Tulburarea din spectrul autismului (TSA) reprezintă a doua categorie de tulburări de neurodezvoltare ca frecvență în rândul copiilor, care afectează cel puțin 1 din 88 de copii, fiind în același timp categoria de tulburări cu cea mai rapidă creștere, cu un procent anual de 10‐17% (Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, 2011). Această creștere are implicații economice semnificative – costurile pentru o persoană cu TSA pe durata vieții este de 3,2 milioane de dolari în Statele Unite ale Americii (Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine, 2007).

        Conform DSM V, persoanele cu TSA prezintă deficite de comunicare, atât în limbajul expresiv cât și în cel receptiv, în interacțiunea socială și în comportament. Eficacitatea intervențiilor comportamentale pentru tratamentul copiilor cu autism a fost bine documentată în literatura de specialitate.

        Claudia Crișan este lector universitar în cadrul Departamentului de Științele Educației, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A absolvit specializarea psihopedagogie specială și specializarea psihologie și a obținut titlul de doctor în psihologie în 2012, cu teza „Metode augmentative și alternative de comunicare adresate copiilor cu tulburări din spectrul autist”. Începând din 1997 a lucrat constant în terapia copiilor nonverbali cu TSA, pentru ca din 2007 să se focalizeze preponderent în zona de cercetare a acestui domeniu. A publicat numeroase lucrări și studii ce abordează problematica TSA, apărute la nivel național și internațional. Sursa: ed Polirom

site-ul autoarei
        De acelas autor:
Tulburarea din spectrul autismului. Diagnoza, evaluare, terapie, Eikon 2014, Presa Universitara Clujeana 2021
AAC. Noi abordari in stimularea limbajului si comunicarii specifice tulburarilor din spectrul autist, Polirom 2021

Cuprins:

Prefață  9 
Introducere11 

1. Tulburarea din spectrul autismului 13
1.1. Tabloul clinic al spectrului autist 13 
1.2. Tulburarea autistă – prototip al TSA 19 
1.3. Sindromul Asperger‐refleția TSA cu nivel înalt de funcționalitate 27 
1.4. PDD‐NOS/Autismul Atipic – formele subclinice  34 
1.5. Alte subtipuri PDD incluse în TSA 36 

2. Tulburarea din spectrul autismului abordată din prisma teoriilor cognitiviste 41 
2.1. Theory of mind (Teoria Minții)  41 
2.2. Teoria Coerenței Centrale  43
2.3. Teoria Funcțiilor Executive  46
2.4. Teoria „Gândirii oarbe” (The Mind‐Blindness Theory)  49 
2.5. Teoria Empatizării – Sistematizării (E-S)  50

3. Profilul abilităților de comunicare și limbaj specific persoanelor TSA  55 
3.1. Comunicarea pre-verbală  55 
3.2. Limbajul verbal  59 
3.3. Limbajul receptiv și abilitățile de comprehensiune a limbajului  66 
3.4. Particularități ale laturii pragmatice a limbajului  71 

4. Principalele particularități ale limbajului și comunicării în TSA  75 
4.1. Comportamentul verbal ecolalic  77 
4.2. Afirmarea prin repetiție  81 
4.3. Utilizarea termenilor deictici  81 
4.4. Interpretarea ad litteram a mesajului 84 
4.5. Limbajul „metaforic”  87 
4.6. Neologismele sau termenii idiosincratici 89 
4.7. Chestionarea repetitivă și vorbirea „perseverentă”  91
4.8. Discursul de tip autist 92
4.9. Controlul deficitar al prozodiei. Aspecte suprasegmentale ale limbajului  95 
4.10. Comportamentul provocator 97 

5. Evaluarea abilităților de comunicare  101 
5.1. Principii/recomandări în evaluarea abilităților de comunicare în cazul copiilor cu TSA  101 
5.2. Abordări utilizate în cadrul procesului de evaluare  105 
5.3. Aspecte vizate în cadrul procesului de evaluare a limbajului și comunicării 108 
5.3.1. Evaluarea abilităților de comunicare și limbaj expresiv 109 
5.3.2. Evaluarea abilităților de comprehensiune a limbajului 111 
5.3.3. Evaluarea abilităților de comunicare socială și socio‐emoțională  112 
5.3.4. Evaluarea abilităților cognitive 115 
5.3.5. Evaluarea abilităților senzorial-perceptuale 116 
5.3.6. Evaluarea abilităților motrice 116  
5.4. Etapele procesului de evaluare  116

6. Abordări în terapia comunicării sociale specifice TSA 119 
6.1. Comunicarea augmentativă și alternativă (AAC)  120 
6.2. Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (PECS)  124 
6.3. Interacțiunea vizuală augmentativă (VIA)  131 
6.4. ABA (Applied Behaviour Analysis)  135 
6.5. Metoda de Stimulare a Limbajului și Comunicării adresată persoanelor cu Autism (MSLCA) 137 

7. Componentele planului de intervenție personalizat focusat pe AAC 159 
7.1. Mediile de desfășurare a programului și categorii de persoane implicate 161 
7.2. Obiectivele 162 
7.3. Materialele utilizate  163 
7.4. Metode augmentative și alternative de comunicare utilizate în cadrul programului de stimulare a comunicării și limbajului  168 
7.5. Evaluarea abilităților de comunicare 170 

Bibliografie  173