O LUME IMENSA. Ce ne spun simturile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru

Autor: Ed Yong
Editura Publica
Colectia Co-Lectia de stiinta
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: An Immense World : How Animal Senses Reveal the Hidden Realms Around Us
Traducerea Andreea Calin
ISBN 978-606-722-556-3
Nr pagini : 672
Format 140 x 210
Pretul la data postarii : 71,20 lei la Editura, 66,75 lei la elefant, 89 lei la libris

Descrierea editurii:

        Pământul este plin de imagini și texturi, sunete și vibrații, mirosuri și gusturi, câmpuri electrice și magnetice. Dar fiecare tip de animal, inclusiv omul, se află în propria bulă senzorială, percepând doar o fărâmă minusculă din lumea noastră imensă.

        În această carte, Ed Yong ne poartă dincolo de limitele simțurilor noastre, permițându-ne să percepem dârele de miros, undele de electromagnetism și impulsurile de presiune care ne înconjoară. Facem cunoștință cu gândaci atrași de foc, țestoase care pot găsi câmpurile magnetice ale Pământului, pești care umplu de mesaje electrice râurile și chiar oameni care folosesc ecolocația precum liliecii.

        Descoperim că fața solzoasă a unui crocodil e la fel de sensibilă ca vârful degetelor persoanei iubite, că ochii unui calamar uriaș au evoluat pentru a vedea balenele strălucitoare, că plantele vibrează la cântecele imposibil de auzit ale gândacilor care se împerechează și că până și scoicile simple au o vedere complexă. Aflăm ce văd albinele în flori, ce aud păsările cântătoare în trilurile lor și ce mirosuri adulmecă un câine pe stradă.

        Ascultăm povești despre descoperiri esențiale din domeniu, privind cu nerăbdare spre numeroasele mistere care rămân nerezolvate. Amuzantă, riguroasă și debordând de bucuria descoperirii, O lume imensă ne poartă cu ea în ceea ce Marcel Proust numea „Singura călătorie autentică... nu ca să ne îndreptăm spre peisaje noi, ci să avem alți ochi”.

        Ed Yong este jurnalist de știință și a primit numeroase premii pentru articolele sale. În prezent scrie pentru The Atlantic, dar a colaborat și cu National Geographic, New Yorker, Wired, New York Times, Nature, New Scientist și Scientific American. Este laureat al Premiului „Michael E. DeBakey” pentru jurnalism (2016), al Premiului Keck pentru comunicare în știință oferit de Academiile Naționale (2010) și al premiilor Asociației Britanice a Scriitorilor de Știință pentru „cel mai bun blog de știință” (2014) și „cea mai bună comunicare a științei într-un context neștiințific” (2012)

        La noi au fost traduse:

Cuprind multimi. Miliardele de microbi din noi si felul in care ne modeleaza viata, Publica 2017

O lume imensa. Ce ne spun simturile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru, Publica 2023

Cuprins:

 Introducere  11

1.  Saci plini cu substanțe chimice   31

2.  Moduri infinite de a vedea  83

3.  Roșuv, verduv, galbuv  127

4.  Simțul nedorit  173

5.  Atât de rece   199

6.  Un simț brut  229

7.  Pământul unduitor  275

8.  Numai urechi  307

9.  O lume tăcută răspunde  353

10.  Baterii vii  399

11.  Cunosc drumul  433

12.  Toate ferestrele în același timp  461

13.  Salvează liniștea, protejează întunericul  483 

Mulțumiri   513

SIMTURILE SI PERCEPTIA. Constructia realitatii

Autor: Francisco Claro Izaguirre
Editura Litera
Colectia Descopera psihologia Vol 34
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Los sentidos y la percepción. La construcción de la realidad
Traducerea Daniel D. Marin
ISBN 978-606-33-9390-7
Nr pagini : 144
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 23,94 lei la Editura, 29,93 lei la librarie.net, 31,92 lei la libris

Descrierea editurii:

        Cum putem fi siguri că ceea ce vedem există în afara minții noastre, dacă nu există nicio modalitate de a vedea, simți sau gândi ceva care nu se află în mintea noastră? Cert este că a pune la îndoială realitatea existenței unei lumi exterioare și independente de noi, de a nu o lua ca pe un dat, este destul de rațional.

        Această carte analizează modul în care sistemele senzoriale ne construiesc realitatea. Sunt trecute în revistă principiile de bază ale funcționării sistemului nervos, a creierului și a operațiilor pe care le efectuează simțurile. Vorbim despre neuroni și conexiunile lor și despre modul în care organele de simț captează niște trăsături ale obiectelor pe care le percepem, le convertim în semnale nervoase și le transmitem către sistemul nervos.

        Francisco Claro Izaguirre este Profesor de Psihobiologie la UNED

Cuprins:

Introducere 3

Interschimbul psihic al organismului cu mediul înconjurător 13

Transformarea datelor de mediu în intormaţie neuronală 29

Ce fac neuronii 28

Semnalele senzoriale ajung la cortexul cerebral prin intermediul talamusului 35

Ceea ce simțiţi depinde de stimulii din sistemul senzorial 36

Conexiunile dintre neuroni determină cum și unde sunt percepute lucrurile 39

Neuronii îşi intensifică activitatea atunci când procesează informaţii senzoriale 43

Psihofizica studiază relația dintre anumite caracteristici ale stimulilor și senzațiile percepute 46

Vederea   51

Vederea este sensibilă la lumină  52

Prelucrarea luminii incepe în ochi 53

Laumina ajunge la retină și este transtormată in semnale nervoase 57

Procesarea culorii, formei şi mişcării obiectelor incepe în retină 61

Sistemul vizual construiește profunzimea şi umple punctele oarbe  67

Nervul optic conduce semnalele de la retină la creier  73

Construcţia scenei vizuale este finalizată în cortexul cerebral  75

Unde este produsă perceptia vizuală?  80

Mirosul  83

Percepția mirosului începe la nivelul receptorilor oltactivi  86

Axonii neuronilor cu acelaşi tip de receptor converg în acelaşi glomerul al bulbului olfactiv  90

Axonii neuronilor din bulbul olfactiv stabilesc sinapse in cortexul olfactiv 91

Sistemul olfactiv vomeronazal participă la comportamentul sexual al unor animale 93

Semnalele corporale olfactive au efecte în relaţiile sociale si în preterințele dintre oameni  97

Sistemul somatosenzorial  101 

Sistemul somatosenzorial este orientat spre exteriorul si interiorul corpului  103

Semnalele somatosenzoriale ajung la măduva spinării si la creier prin intermediul nervilor spinali si cranieni  104

Mecanoreceptorii transformă energia mecanică a stimulilor în semnale neuronale  107

Funcţia tactilă este aceea de a identilica obiecte, dar generează și senzaţii cu componente afective  109

Calea tactilă pentru identificarea obiectelor se proiectează pe cortexul cerebral somatosenzorial  111

Cortexul somatosenzorial S1 se conectează cu cortexul motor si cortexurile somatosenzoriale de asociere  115

Există receptori distincţi pentru senzațiile tactile plăcute si neplăcute  118

Calea tactilă pentru senzațiile cu componente afective se proiectează pe cortexul insular 122

Propriocepția este simțul poziţiei membrelor corpului  125

Sistemul interoceptiv transmite semnale generate de funcţionarea viscerelor  128

Senzațiile interoceptive şi proprioceptive constituie peisajul corporal  128

Căile sensibilităţii viscerale se proiectează pe sistemul nervos autonom si pe cortexul insular  133

Epilog  135

Bibliografie  137

SUPERSIMTURILE. Stiinta celor 32 de simturi ale tale si cum sa le folosesti

Autor: Emma Young

Editura For You
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Super Senses: The Science of Your 32 Senses and How to Use Them
Traducerea Iuliana Leonti
ISBN 978-606-639-438-3
Nr pagini : 448
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 27,60 lei la Editura, 34,50 lei la librarie.net, 46 lei la libris

Descrierea editurii:

        Cum mirosim pericolul? Ce este simtul directiei? Cum de simtim fluturi in stomac? 

Am fost invatati ca avem doar cinci simturi, insa descoperirile stiintifice arata ca avem cel putin 32! 

        Folosind cele mai recente si inovatoare cercetari, cunoscuta jurnalista de stiinta Emma Young analizeaza toate aceste simturi, explicandu-ne recordurile scufundatorilor, dervisilor, superdegustatorilor, milionarilor si ale multor oameni dotati cu puteri senzoriale neobisnuite. Ea ne dezvaluie in cartea Supersimturile cum poate atingerea sa reduca durerea, cum sa-ti iei pulsul ca sa fii mai sanatos si de ce muzica occidentala se aude diferit in alte parti ale lumii. 

        Impartasind secrete surprinzatoare de la balerini orbi, preoti voodoo si chiar o asistenta care poate mirosi boala Parkinson inainte de a fi diagnosticata, cartea Supersimturile ne dezvaluie stiinta din spatele abilitatilor noastre specific umane si ne ofera lectii fascinante despre cum sa le utilizam mai bine. 

        Daca nu ne intelegem simturile, nu intelegem modul fundamental in care reactionam la lumea noastra exterioara si la cea interioara. Simtirea a evoluat cu foarte mult timp inainte ca gandirea sa intre in scena. Inca simtim mai intai si gandim mai tarziu, ceea ce explica multe despre preferintele noastre. 

        Numeroasele noastre simturi ne favorizeaza o mare parte din experienta fizica si mentala. Da, ele ne permit sa ne dam jos din pat si sa coboram trepte! Ne ofera si posibilitatea sa ne identificam prietenii si sa evitam pericolele. Sa mancam ce avem nevoie, nu invers. Sa prindem o carte - sau o oportunitate. Sa ne orientam intr-un oras. Sa experimentam groaza si iubirea. Sa simtim ca ne aflam in interiorul unui corp. Chiar si sa simtim ca avem un "eu" distinct. - Emma Young

Cuprins:

Introducere   7

 

    Partea I Cele 5 simţuri ale lui Aristotel

Capitolul 1 - Vederea -Simţul nostru cel mai dominant, dar şi cel mai şubred   23

Capitolul 2 - Auzul - De ce Dancing Queen sună diferit în Bolivia   63

Capitolul 3 - Mirosul - Cum să-i adulmeci pe oamenii periculoşi şi să-ţi îmbunătăţeşti viaţa sexuală   94

Capitolul 4 - Gustul - Merge dincolo de gura ta   128

Capitolul 5 - Simţul tactil - Cum să urci un munte cu limba    154

    Partea a II-a „Noile" simţuri

Capitolul 6 - Cartografierea corpului - Cum să fii prim-balerină   175

Capitolul 7 - Gravitaţia şi mişcarea întregului corp - Cum să fii derviş rotitor (fără să cazi)   197

Capitolul 8 - Interocepţia - Fă scufundări la mare adâncime cu o singură respiraţie   214

Capitolul 9 - Temperatura - De ce câinii şi pisicile ne fac fericiţi   230

Capitolul 10 - Durerea - De ce doare inima frântă   251

Capitolul 11 - Senzaţii instinctuale - Învaţă să iei decizii mai bune   269

    Partea a III-a Simfonia simţurlor

Capitolul 12 - Simţul direcţiei - De ce mă rătăcesc mereu?    287

Capitolul 13 - Decalajul dintre sexe - Cum percep bărbaţii şi femeile lumea în mod diferit   309

Capitolul 14 - Simţirea emoţiilor - Cum sunt produse emoţiile de către simţurile noastre    321

Capitolul 15 - Simţirea sensibilităţii - Ce înseamnă cu adevărat să fii o persoană „sensibilă"   355

Capitolul 16 - Sentimentul schimbării   388

Note   399

Mulţumiri   439

PSIHOLOGIA RATIONAMENTULUI. Cercetari experimentale prin hipnotism

Autor: Alfred Binet
Editura IRI
Colectia Mica biblioteca de psihologie
An aparitie : 2002
Editia I
Editia originala: La psychologie du raisonnement : recherches expérimentales par l'hypnotisme
Traducerea Leonard Gavriliu
ISBN 973-9437-91-5
Nr pagini : 144
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 50 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Exista in Psihologia rationamentului a lui Binet un aspect de o importanta cu totul aparte azi, anume faptul ca psihologul francez, intuind in mod uimitor ceea ce se petrece in creierul care gandeste, in cea mai autentica viziune cognitivista, a suprimat abisul asezat de unii intre om si animal, pe de o parte, ca si intre organismele vii si computere, pe de alta parte. Concluzia lui Binet ca rationamentul este actul cel mai necesar animalului in lupta sa pentru existenta este, din acest punct de vedere, cruciala.

                                                                        Dr. Leonard Gavriliu

        Alfred Binet (1857 - 1911) a fost psiholog francez care a jucat un rol determinant în dezvoltarea psihologiei experimentale în Franța. El a adus contribuții fundamentale la măsurarea inteligenței. Împreună cu colegul său, psihologul Théodore Simon a proiectat un test pentru a măsura capacitatea mentală a copiilor, un instrument psihologic pentru diagnosticarea și caracterizarea copiilor cu deficit de inteligență și cu dificultăți de învățare în vederea recuperării. Astfel s-a născut prima scală metrică a inteligenței (1905).

        La noi au fost traduse:

Ideile moderne despre copii, EDP 1975

Sufletul si corpul, IRI 1996

Dedublarea personalitatii si inconstientul, IRI 1998

Psihologia rationamentului. Cercetari experimentale prin hipnotism, IRI 2002

Cuprins:

Prefata (Dr. Leonard Gavriliu)  7

Capitolul I. DEFINITIA PERCEPTIEI

Punerea problemei • Vechea teorie a probei • Perceptia este produsa prin conlucrarea dintre simturi si spirit • Perceptia consta intr-o asociere de senzatii si perceptii • Exemple de iluzii ale simturilor   13

Capitolul II. IMAGINILE

1. Definitia imaginilor • Tipul indiferent • Tipul vizual • Tipul auditiv • Tipul motor • 2. Teoria fiziologica a imaginilor • Imaginile care rezulta dintr-o exitare a centrilor senzoriali ai scoartei cerebrale • 3. Imaginea comparata cu senzatia consecutiva vazului  20

Capitolul III. RATIONAMENTUL IN PERCEPTIE

1. Proprietatile imaginilor asociate cu senzatii • Experimente privind halucinatia hipnotica • 2. Perceptia rezulta dintr-o operatie de sinteza • Perceptia generica si perceptia individuala • Aceste doua specii de perceptie nu sunt decat faze diferite ale aceluias proces • Probe extrase din experimentele de hipnotism privind anestezia sistematizata • 3. Perceptia este un rationament • Compararea unei perceptii cu un silogism • Opinia lui Helmholtz • Iluzia este un sofism • Caror conditii trebuie sa-i raspunda o explicatie a rationamentului? • Discutie privind teoria lui Spencer  50

Capitolul IV. MECANISMUL RATIONAMENTULUI

1. Legea fuziunii • Fuziunea totala a senzatiilor in experimentul lui Weber • Fuziunea partiala in zootrop • Fuziunea partiala a imaginilor in cazurile lui Henslow si Goethe • Fuziunea partiala a imaginilor in formarea ideilor generale • Comparatie extrasa din imaginile generice ale lui Galton • Expresia fiziologica a legii fuziunii • 2. Fuziunea senzatiilor si a imaginilor • Halucinatii hipnagogice • Analiza unei perceptii simple • Orice perceptie este o operatie cu trei termeni • 3. Probe extrase din perceptiile complexe • Compararea, din nou, a perceptiei cu silogismul • Teoria celor trei imagini  80

Capitolul V. CONCLUZIE

1. Rationamentele logice au acelas mecanism ca si rationamentul perceptiv • Noua dispunere a propozitiilor silogistice • 2. Rationamentul comparat cu un simt suplimentar • 3. Rationamentul este tipul unic al tuturor operatiilor intelectului • 4. Rationamentul este o organizare de imagini • Teoria fiziologica a rationamentului  117

INDICE DE NUME  137

SENSIBILITATEA. Modalitatile de receptie senzoriala

Autor: Paul Popescu-Neveanu, Mihai I. Golu

Editura Stiintifica
Colectia Psyché
An aparitie : 1970
Editia I
Nr pagini : 319
Format 150 x 210
Anticariat
Pretul la data postarii : 16 - 30 lei pe okazii, 13,99 lei la targul cartii
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii: (clapeta copertii)

        Relatiile senzoriale au fost si sunt intens cercetate de diverse discpline contingente precum neurofiziologia, psihofiziologia, neurocibernetica si psihologia. Volumul cercetărilor intreprinse in ultimul secol si chiar in ultimul deceniu este impresionant de mare. De aceea, o selectie a datelor informative reunite in cartea de fată se impun cu necesitate. Ceea ce ne-a interesat in mod deosebit a fost prezentarea sistemului unitar al senzorialităţii umane in aşa fel incat să se poată obţine o viziune contemporană asupra aspectelor mai importante pe care le implică el si să se poata desprinde o orientare in aplicaţiunile practice de ordin medical, pedagogic, cibernetic şi ergonomic. 

        Paul Popescu-Neveanu (1926 - 1994)  a studiat psihologia la Braşov şi Bucureşti, şi şi-a luat doctoratul în psihologie la Universitatea din Sankt Petersburg. În anul 1953, devine conferenţiar universitar, iar din 1969, profesor de psihologie la Universitatea Bucureşti. Între anii 1990 şi 1993 a fost şeful Catedrei de psihologie de la Universitatea din Bucureşti si totodata  Directorul Institutului de Psihologie al Academiei Române. Sursa Ed. Trei

        Dintre lucrarile sale: 

Tipurile de activitate nervoasă superioară la om, Academiei RPR 1961

Probleme ale învățării in clasele I-IV, EDP 1969

Personalitatea și cunoașterea ei, Militara 1969

Studii psihologice privind dezvoltarea psihică a a copiilor intre 3 si 17 ani (coautor). EDP 1970

Personalitatea și cunoașterea ei , Militara 1969

Sensibilitatea. Modalitatile de receptie senzoriala  (coautor), Stiintifica 1970

Introducere în psihologia militară , Editura Militara1970

Dicționar de psihologie, Albatros1978

Omul, fiinta suprema, Militara 1989

Tratat de psihologie generală, 888 pagini, Trei 2013

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

I. PROBLEME GENERALE ALE SENSIBILITĂŢII 7 

1. Geneza si rolul sensibilităţii 8 

2. Criterii de estimare a sensibilităţii 13 

3. Corelate psihofizice ale sensibibtăţii 17 

4. Particularităţile psihofiziologice ale sensibilitătii 25 

5. Timpul de reacţie ca indicator al funcţiei de recepţie 31 

6. Analizatorii ca sistezne cu autoreglare 35 

7. Conţinutul obiectual al senzaţillor 42 

8. Modalităţile de recepţie senzorială şi clasificarea lor 45 

II. SENSIBILITATEA TACTILA 48

1. Consideraţii generale 48 

2. Senzaţiile tactile si complexul senzorial tactilo-kinestezic 58 

3. Formele tactului 61 

III. SENSIBILITATEA TERMICĂ 68 

IV. RECEPŢIA VIZUALĂ 73 

1. Particularităţi structurale si de acţiune ale stimulului specific 73 

2. Structura anatomo-fiziologică a analizatorului vizual 83 

3. Dinamica sensibilităţii luminoase 97 

4. Adaptarea 106 

5. Sensibilitatea cromatică 112 

6. Adaptarea in sfera cromatica 121 

7. Sensibilitatea cromatică periferică 123 

8. Efectul psihofiziologic al culorilor 130 

9. Teoriile recepţiei cromatice 132 

V. RECEPŢIA AUDITIVĂ 138 

1. Natura si structura stimulului acustic 139 

2. Structura aparatului auditiv 144 

3. Particularităţi psihofiziologice ale sensibilităţii auditive. Calităţile senzaţiilor auditive 151 

4. Fenomenul adaptării in sfera sensibilităţii auditive 165 

5. Functiile localizarii spatiale a sunetelor 171

6. Auzul muzical si auzul verbal (receptia muzicii si a limbajului) 172

7. Teoriile receptiei auditive 185

VI. SENSIBILITATEA VIBRATORIE 190

VII. PROPRIORECEPTIA 194

1. Organizarea analizatorului proprioceptiv si kinestezic 195

2. Caracteristicile sensibilitatii proprioceptive si kinestezice 198 

3. Specificitatea gnostica a subsistemelor proprioceptiv somatoestezic si proprioceptiv kinestezic 200

VIII. SENSIBILITATEA ORTO-STATICA SI DE ECHILIBRU 210

1. Organizarea analizatorului vestibular 210

2. Caracteristicile sensibilitatii vestibulare 212

IX. SENSIBILITATEA GUSTATIVA 215

1. Structura analizatorului gustativ 216

2. Mecanismul de functionare al sistemului gustativ 218

3. Calitatile senzatiilor gustative 221

4. Raportul dintre natura senzatiei gustative si structura chimica a substantelor 225

5. Dinamica sensibilitatii gustative 226

6. Influenta excitarii aparatului gustativ asupra starii functionale a organismului 237

7. Teorii asupra receptiei gustative 238

X. SENSIBILITATEA OLFACTIVA  244

1. Structura aparatului olfactiv 245

2. Caracteristicile stimulilor olfactivi; mecanismul producerii exitatiei 247

3. Clasificarea mirosurilor 250

4. Dinamica sensibilitatii olfactive 252

5. Adaptarea sensibilitatii olfactive 256

6. Interactiunea excitatiilor in sfera receptiei olfactive 258

7. Influenta excitarii aparatului olfactiv asupra functiilor organismului 261

8. Teoriile olfactiei 261

XI. INTEROCEPTIA 264

1. Analizatorii interni 267

2. Activitatea reflexa a sistemului visceral 270

3. Senzatiile organice 272

XII. SENSIBILITATEA DUREROASA 279

1. Caracterizare generala 279

2. Formele durerii 281

3. Stimuli "durerosi" si dinamica durerii 285

4. Modificari psihice si somatice 287

5. Insusiri ale senzatiilor dolorifice 293

XIII. PARTICULARITATI DE VARSTA ALE SENSIBILITATII  294

POSTFATA 300

BIBLIOGRAFIE  301

ATINGEREA. Cunoasterea simtului tactil

Autor: David J. Linden

Editura All

An aparitie : 2018
Editia I
Editia originala: Touch, 2015
Traducerea George Tudorie
ISBN 978-606-587-524-1
Nr pagini : 320
Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 26 lei la Editura, 44,90 lei la elefant, 40,41 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Această carte își propune să explice organizarea specifică a circuitelor tactile ale corpului și să sublinieze faptul că acest sistem bizar și complex ne influențează puternic viețile.

        Specia noastră are cea mai lungă copilărie dintre toate animalele. Nu există vreo altă ființă care la cinci ani să nu poată trăi independent. Dacă îndelungata noastră copilărie nu beneficiază de atingere, și mai ales de contact cald, interpersonal, consecințele sunt dramatice. Așadar, atingerea nu este opțională pentru dezvoltarea unei ființe umane. Este chiar cel mai important simț pe care îl avem. Exprimarea emoțiilor, alegerile pe care le facem din postura de consumatori, momentele de plăcere, folosirea uneltelor, diversele tratamente medicale – toate acestea implică atingeri. Genele, celulele și rețelele neuronale implicate în sistemul senzorial tactil sunt fundamentale în producerea experiențelor specific umane.

        Atingerea interpersonală este un liant social. Ea poate transforma partenerii sexuali în cupluri stabile. Întărește legăturile dintre copii și părinți, și pe cele dintre frați. Îi apropie pe membrii unei comunități și pe colegii de muncă, generând sentimente de recunoștință, simpatie și încredere. Știai că s-a demonstrat că oamenii care sunt atinși în trecere de chelner într-un restaurant au tendința de a lăsa bacșișuri mai mari? După același model, doctorii care-și ating cu grijă pacienții sunt considerați mai implicați. La rândul lor, pacienții înregistrează un nivel mai mic al hormonilor de stres și au un prognostic medical mai bun. Tuturor ne-au ieșit în cale persoane care strâng semnături prin centrele comerciale. Studiile arată că șansele lor de a ne convinge să le semnați petiția sau să le completăm chestionarul cresc dacă ne ating ușor brațul.

        Dr. David J. Linden este profesor de neuroștiință la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins. Cercetările sale examinează substraturile celulare ale stocării memoriei, baza moleculară a dependenței și recuperarea funcției după leziuni cerebrale, printre alte subiecte.

        Este autor sau coautor a peste 100 de publicații stiintifice, dar a scris si cărți de neuroștiință pentru publicul larg. În 2010, dr. Linden a fost recunoscut ca membru al Asociației Americane pentru Progresul Științei.

A mai scris:

Busola Placerii, All 2014

Mintea ca intamplare, Herald 2012

Cuprins:

Prolog  /11

Capitolul 1. Pielea este un organ social  /19

Capitolul 2. Căutându-ne prin buzunare  /52

Capitolul 3. Anatomia unei mângâieri  /104

Capitolul 4. Atingerea sexuală  /124

Capitolul 5. Ardei iuţi, mentă răcoritoare şi lilieci vampiri  /159

Capitolul 6. Durere şi emoţie  /185

Capitolul 7. Un show cu mâncărimi şi scărpinături  /222

Capitolul 8. Iluzie şi transcendenţă  /245

Mulţumiri  /264

Note  /267

Index  /313

PERCEPTIA SI AUDIOPERCEPTIA. O abordare cognitiv-constructiv-operationala

Autor : Dumitru Zamfir, Stefan Vladutescu      

Editura Didactica si Pedagogica

An aparitie : 2003

Editia I

ISBN 973-30-2859-2

Nr pagini : 264

Format 150 x 210

Anticariat

Pretul la data postarii : 20 lei pret mediu pe okazii, 19 lei la carti de psihologie

Disponibilitate BCU

Descriere:

     In lucrare este prezentat cu deosebita acuratete tabloul marii diversitati a "episoadelor" care compun in plan general si individual perceptia auditiva in ansamblul ei si perceptia auditiva verbala in mod special.

     Apreciem ca, prin maniera metodologica in care a fost conceputa, prin bogatia si relevanta materialului faptic utilizat, prin originalitatea sistematizarilor si capacitatea interpretarilor teoretice, cartea domnilor Dumitru Zamfir si Stefan Vladutescu este o realizare de inalta tinuta stiintifica si vine sa ridice pe o treapta superioara cunoasterea uneia dintre cele mai importante modalitati perceptive ale omului - perceptia auditiva.

     Suntem siguri ca, gratie calitatilor ei stiintifice, claritatii si elegantei expresive, cartea se va bucura de o buna primire din partea specialistilor si a unor cercuri largi de cititori, ea ocupand un loc de frunte in literatura de specialitate.

Prof.univ.dr.Mihai Golu

Cuprins:

Cuvânt înainte de Prof.univ.dr.Mihai Golu 7

I. Argument  11

II. Realitate,informaţie,percepţie  14

III. Percepţia, eveniment perceptiv (act şi/sau fapt)  15

IV. Percepţia (audiopercepţia) - “proces” “constructiv”  17

    4.1.Defmitie  17

    4.2. Aspecte fundamentale  21

        4.2.1. Aspectul procesual  21

        4.2.2. Aspectul constructiv  27

            4.2.2.1.Materialul percepţiei: senzaţiile  28

            4.2.2.2. Caracteristicile activităţii constructive  31

            4.2.2.3. Legile percepţiei şi audiopercepţiei constructive  33

            4.2.2.4.Construcţia percepţiei  38

                4.2.2.4.1. Tipuri de procesări  38

                4.2.2.4.2. Tehnologia procesuală perceptivă  42

                    4.2.2.4.2.1.Etapa sincretică  43

                    4.2.2.4.2.2. Etapa segregativ-sintetică  45

            4.2.2.5.Acţiuni perceptive  50

                4.2.2.5.1. Acţiunea de explorare perceptivă  51

                4.2.2.5.2. Acţiunea de grupare perceptivă  54

                4.2.2.5.3. Acţiunea de anticipare (feed-forward)  56

                4.2.2.5.4. Acţiunea de schematizare  57

                4.2.2.5.5.Structurarea inferenţială a câmpului  58

            4.2.2.6. Mecanisme şi strategii  59

V. Flash parţial-percepţia  65

VI. Determinanţii percepţiei (audiopercepţiei)  70

    6.1.Enumerare  70

    6.2.Determinanţii  relaţionali  71

    6.3.Determinanţii  exteriori  73

        6.3.1.Precizare  73

        6.3.2. Obiect perceptiv, obiect audioperceptiv  74

            6.3.2.1. Obiect perceptiv  77

            6.3.2.2. Obiect audioperceptiv  78

                6.3.2.2.1. Sunetul  78

                6.3.2.2.2. Zgomotul - obiect şi anti-obiect audioperceptiv  92

        6.3.3.Producţia orală  96

            6.3.3.1. Aparatul fonator96

            6.3.3.2. Producţia orală. Morton-Patterson - modelul limbajului oral  100

            6.3.3.3. Vocea şi stimulii-cheie  105

            6.3.3.4. Sunetele vocale. Articularea  115

            6.3.3.5. Fiziologia şi filogeneza limbii  123

            6.3.3.6. Ramificatiile teritoriale şi sociale ale limbii. Stilurile  125

            6.3.3.7.Probleme ale producţiei de limbaj. Transformări de cuvinte. Dificultăţi de organizare semantică. Neutralizarea  125

            6.3.3.8. Problema redundanţei şi principiul idoneităţii. Agenţii distructivi   143

    6.4. Determinanţii interiori  152

        6.4.1.Subiectul perceptor  153

        6.4.2. Sistemele aferente. Aparatul auditiv. Probleme ale aparatului auditiv: oboseala, hipoacuzia ş.a.Analizorul auditiv  155

        6.4.3. Atenţia - factor primordial al percepţiei  188

            6.4.3.1 .Atenţia voluntară - “a acorda atenţia”  188

            6.4.3.2. Atenţia involuntară - “a atrage atenţia”  189

            6.4.3.3.Calităţile atentiei  191

                6.4.3.3.1.Selectivitatea.lntensitatea  191

                6.4.3.3.2.Trăsături specifice atentiei voluntare  194

                6.4.3.3.3.Alte calităţi ale atenţiei  195

                6.4.3.4.Remarcă aditivă asupra atenţiei in audiopercepţie  197

        6.4.4.Motivatia  199

        6.4.5.Sistemul de aşteptări şi prezenţe  203

        6.4.6.Contextul social  211

        6.4.7.Apărarea perceptivă  213

        6.4.8.Erori de percepţie. Iluziile auditive  216

VII. Perceptul (audioperceptul)  221

VIII.Consumul audioperceptiv  224

    8.1.Inţelegcrea fizic-fonetică  226

    8.2.Comprehensiunea semantică  229

    8.3.Probleme ale comprehensiunii discursului  233

    8.4.Analiza secventială  235

    8.5.Relaţia voce-chip  238

    8.6.Densitatea semantică  238

IX. Învăţarea şi instruirea audioperceptivă  243

X. Audiopercepţia specializată şi expertiza de voce şi vorbire  245

XI. Bibliografie  255