TRATAT DE DIDACTICA MODERNA

Coord : Musata Bocos, Miron Ionescu,                 

Editura Paralela 45 

Colectia Pedagogia XXI

An aparitie :2009, 2017

Editia a II-a

ISBN  978-973-47-2481-9

Nr pagini :456

Format 140 x 200

Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 38 lei la libris, 

Descrierea editurii:

        Tratatul de didactica moderna este rezultatul cercetarii stiintifice intreprinse de un grup de cadre didactice de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, aflat sub coordonarea a doi prestigiosi profesori universitari, Miron Ionescu si Musata Bocos.
Aparitia unei asemenea lucrari de referinta era extrem de necesara: realitatile scolii romanesti i-au pus pe practicienii educatiei fata in fata cu importul a numeroase idei, teorii sau experiente noi, a caror implementare nu a fost lipsita de riscul distorsiunilor si a caror integrare in experientele deja consacrate a generat, alaturi de alti factori, chiar disfunctii ale limbajului pedagogic (ambiguitatea unor concepte, reducerea sau amplificarea nepermisa a sferei unor notiuni, cliseizarea unor sintagme etc.). Autorii si-au propus, asadar, sa vina in sprijinul practicienilor prin reglarea incarcaturii informationale a discursului pedagogic-educational, recurgand sistematic la clarificarea conceptelor si a definitiilor, si prin inventarierea unor modalitati si strategii coerente de ameliorare a practicii instructiv-educative. Astfel, Tratatul se constituie intr-un instrument de lucru complet si competent, care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca celor interesati de formarea continua. 

Cuprins:

ARGUMENT /13

CAPITOLUL I

De la paradigma comeniană la didactica modernă /19

I.1.Paradigma comeniană a didacticii /19

I.2.Continuatorii operei lui Comenius şi evoluţia didacticii in diacronie /21

I.3.Instrucţia şcolară - proces aleatoriu/neunivoc /27

I.4.Analiza pedagogică a conceptului „didactica” /31

I.4.1.Obiectul de studiu al didacticii /31

I.4.2.Funcţiile didacticii /33

I.4.3.Didactica şcolară - componenta a didacticii generale /34

I.4.4.Didactica universitară o necesitate stringenta /37

I.4.5.Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe /40

I.4.6.Repere istorice relevante /41

I.5.Curente noi în didactica în secolul al XX-lea şi îneputul secolului al XXI-lea /43

I.6.Paradigme şi orientări actuale în didactică /47

Bibliografie /52

CAPITOLUL II

Procesul de învăţământ - experienţă, rutină şi creativitate didactică /55

II. 1.Procesul de învăţământ - abordare sistemică /55

II. 2.Componentele principale ale procesului de învăţământ şi interdependenţele dintre ele /57

II.3.Organizarea didactică a ofertei de informaţie /61

II.3.1.Activitatea de predare şi teoria prototipurilor /61

II.3.2.Predarea - act comunicaţional /64

II.3.3.Repere psihogenetice /66

II.3.4.Volumul atenţiei şi volumul memoriei imediate /70

II.3.5.Organizarea conţinutului secvenţei de predare72

II.4.Radiografia procesului de învăţare /75

II.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală /76

II.4.2. Învăţarea: aspectul procesual /78

II.4.2.1. Învăţarea motorie /79

II.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale /81

II.5.Dinamica situaţiei de învăţare /85

II.6.Metacogniţia - implicaţii în procesul didactic /91

II.6.1.Caracterizare generala /91

II.6.2.Analiza situaţiei de învăţare din perspectivă metacognitivă /94

II.6.3.Finalităţi ale educaţiei metacognitive /98

II.7.Valenţe formative ale procesului de învăţământ /101

Bibliografie /107

CAPITOLUL III

Principiile didacticii - în viziunea teoriilor constructiviste /111

III. 1. Caracteristicile generale ale principiilor didacticii /111

III .1.1. Caracterul general-normativ /111

III. 1.2. Caracterul sistemic /112

III.1.3.Caracterul dinamic, deschis /112

III.2. Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării /113

III.2.1.Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei /113

III.2.2.Principiul luării în considerare in procesul de predare-învăţare a diferenţelor interindividuale în funcţionarea metacogniţiei /118

III.2.2.1.Particularităţi ale metacogniţiei la elevii cu dificultăţi de învăţare şi la elevii cu dizabilităţi cognitive /123

III.2.2.2.Principiul relaţionării stilului de predare cu stilul de învăţare al elevilor /125

III.2.3.Principiul învăţării prin acţiune /127

III.2.4.Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale /133

III.2.4.1.Componentele de achizitie /134

III.2.4.2.Componentele performanţei  /134

III.2.4.3.Metacomponentele /134

III.2.5.Principiul dezvoltării motivaţiei pentru învăţare /137

III.2.5.1.Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elev ilor /137

III.2.5.2.Evaluarea motivelor învăţării /137

III.2.5.3.Dezvoltarea impulsului cognitiv /138

III.2.5.4.Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei /139

III.2.5.5.Dezvoltarea motivaţiei cognitive /139

III.2.5.6.Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene /140

III.2.5.7.Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interdependenţă cu capacitatea de trăire autentică şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor /140

Bibliografie /141

CAPITOLUL IV

Obiectivele procesului de predare-învăţare /145

IV. 1. Punerea problemei /145

IV.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice /146

IV.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv /150

IV.4. Principii de stabilire a taxonomiilor /150

IV.4.1. Principiul didactic /150

IV.4.2. Principiul psihologic /150

IV.4.3. Principiul logic /151

IV.4.4. Principiul funcţional-integralist /151

IV.4.5. Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor domenii /151

IV.5. Aportul psihologiei cognitive pentru un învăţământ strategic  /154

IV.6. Dezvoltarea proceselor metacognitive - obiectiv formativ esenţial pentru optimizarea predării-invăţării /156

IV.7. Operaţionalizarca obiectivelor pedagogice /159

IV.7.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor /160

IV.7.1.1. Criteriul modificării calitative /160

IV.7.1.2. Criteriul condiţiilor de realizare /160

IV.7.1.3. Criteriul reuşitei /161

IV.7.2. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice  /164

IV.7.2.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare /164

IV.7.2.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învâţării /165

IV.7.2.3. Funcţia de evaluare /165

IV.8. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional /166

Bibliografie168

CAPITOLUL V

Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului /171

V.1. Conceptul de ,.curriculum” - semnificaţii, evoluţii şi dezvoltări in diacronie /171

V.2. Dimensiunile şi ipostazele curriculumului /173

V.3. Tipologii curriculare /174

V.4. Repere strategice de elaborare a curriculumului /177

V.5. Conţinutul învăţământului - vector al curriculumului  /179

V.6. Produsele curriculare /186

V.7.Coordonatele majore ale reformei curriculare din România /191

Bibliografie /196

CAPITOLUL VI

Strategiile didactice - moduri integrative de abordare şi acţiune /197

VI.1. Strategie şi tactică - esenţă şi operaţionalizare în context didactic /197

VI.2. „Strategie de instruire” şi „strategie de autoinstruire” /198

VI.3. Raportul biunivoc dintre strategiile de instruire/autoinstruire şi metodele didactice /200

VI.4. Caracterizarea strategiilor de instruire autoinstruire /202

VI.5. Posibile taxonomii ale strategiilor de instruire/autoinstruire /203

VI.6. Clasa virtuală /205

VI.6.1. Noile tehnologii - interferenţe didactice /205

VI.6.2. Modificări paradigmatice produse de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării /207

VI.6.3. Realitatea virtuală /208

VI.6.4. e-Leaming /210

VI.6.5.Clasa virtuală - aplicaţie didactica de e- leaming /212

VI.7.Exigenţe privind alegerea şi utilizarea strategiilor didactice /213

Bibliografie /217

CAPITOLUL VIl

Metodologia didactică —orientări, metode, abordări creative /219

VII.1. Precizări terminologice /219

VII.2. Metoda de învăţământ - esenţa şi valoarea sa pedagogică. Funcţiile specifice /222

VII.3. Elementul semiotic şi operator în metodologia didactică /227

VII.4. Direcţii de modernizare a metodologiei didactice /229

VII.4.1.Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice /230

VII.4.2. Diversificarea metodologiei didactice /231

VII.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor /232

VII.4.4. Acccntuarca caractcrului practic-aplicativ al metodelor didactice /232

VII.4.5. Reevaluarea metodelor  „tradiţionale” /233

VII.4.6. Asigurarea relaţiei dinamice „metode - mijloace de învăţământ”  /233

VII.5. Posibile taxonomii ale metodelor de învăţamant /233

VII.6. Activizarea elevilor - condiţie sine qua non a creşteii randamentului şcolar /238

VII.6.1. Esenţa activizării /238

VII.6.2. Exigenţe ale activizării /239

VII.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare /239

VII.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor /241

VII.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării /242

VII.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi productive de activizare /243

VII.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ /243

VII.7.1. Abordarea euristică /243

VII.7.2. Problematizarea /244

VIl.7.3. Învăţarea prin descoperire /247

VII.7.4. Modelarea /250

VII.7.5. Algoritmizarea /253

VII.7.6. Munca în grup /254

VII.7.7. învăţarea prin cercetare /256

VII.7.8. Învăţarea colaborativă /256

VII.7.9. Învăţarea prin cooperare /257

VII.7.10. Proiectul/terna de cercetare /258

VII.7.11. Experimentul /258

VII.7.12. Studiul de caz /261

VII.7.13. Jocul de rol /264

VII.7.14.Învăţarea pe simulatoare didactice  /269

VII.8.Exigenţe privind selectarea şi utilizarea metodelor didactice /269

Bibliografie /271

CAPITOLUL VIII

Mijloacele de învăţământ - resurse ale instrucţiei şi autoinslrucţiei /273

VIII.1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul instructiv-educativ /273

VIII.1.1.Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /273

VIII. 1.2. Mijloace de învăţământ şi evoluţia lor în plan diacronic /274

VIII.1.3. Funcţiile mijloacelor de învăţământ /276

VIII. 1.4. Încercări de clasificare a mijloacelor de învăţământ /278

VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire - componentă a mijloacelor de învăţământ /281

VIII.2.1. Esenţă şi caracterizare generală /281

VIII.2.2. Trăsături ale mijloacelor tehnice de instruire /283

VIII.2.3. Posibile taxonomii ale mijloacelor tehnice de instruire /284

VIII.2.3.1. Mijloace tehnice vizuale /285

VIII.2.3.2. Mijloace tehnice audio /288

VIII.2.3.3. Mijloace tehnice audio-vizuale /288

VIII.3. Direcţii de modernizare a mijloacelor de invaţamant /289

VIII.4.Exigenţe psihopedagosice privind selectarea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ /290

VIII.5. Necesitatea pregătirii corpului profesoral pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire /293

Bibliografie /295

CAPITOLUL IX

Demersuri tipice şi creative în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /297

IX.1. Precizări terminologice /297

IX.2. Formele de organizare a procesului didactic - abordare diacronică /299

IX.3. Tipologia formelor de organizare a procesului didactic – abordare sincronică /304

IX.4. Lecţia - formă de activitate a binomului profesor-elev /308

IX.4.1. Definirea conceptului „lecţie“ /308

IX.4.2. Caracterizarea psihopedagogica a lecţiei (virtuţi şi servituţi) /310

IX.4.3. Taxonomia lecţiei. Categorii şi variante de lecţii /311

IX. 5. Proiectarea demersurilor instructiv-educative la nivel micro /316

IX.5.1. Ce este proiectarea didactică? /316

IX.5.2. Ce presupune proiectarea didactică la nivel micro? /318

IX.5.3. Proiectul de lecţie activitate didactică - prezentare generală şi structură /326

IX.6. Alternative pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din România /329

IX.6.1. Pedagogia Waldorf /329

IX.6.2. Educaţia Montessori /330

IX.6.3. Alternativa Step by Step /331

IX.7.Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei/activilăţii didactice /332

IX.7.1. Eşantioane şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice /332

IX.7.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor /334

IX.7.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare /334

IX.7.2.2. Indicatori de reuşită a lecţiei /341

IX.7.2.3. Feedbackul şi obţinerca lui în lecţie /343

IX.7.2.4.Stabilirea grupurilor de reuşită şcolara /344

Bibliografie /348

CAPITOLUL X

Computerul în activitatea binomului profesor-elev /351

X.1. Înşiruirea programată - premisă a instruirii asistate de computer /351

X.1.1.Instruirea programată abordare diacronică /351

X. 1.2. Analiza pedagogică a instruirii programate: principii, tipuri de programe, elaborarea programului, manualul programat /352

X.2. Informatică şi învăţământ. Introducerea computerului în activitatea didactică /366

X.3. Valenţe psihopedagogice ale instruirii asistate de cornpuler /368

X.4. Tehnicile informaţionale computerizate, instruirea asistată de calculator şi învăţarea multimedia /370

X.5. Multimedia în şcoală - implicaţii psiliopedagogice /375

X.6.Exigenţe privind utilizarea calculatorului în scop didactic. Cerinţe psihopedagogice care asigură integrarea computerului în instrucţie şi autoinstrucţie /376

Bibliografie /381

C APITOLUL XI

Evaluarea activităţii diadei profesor-elev (elemente de docimologie didactică) /383

XI.1. Semnificaţia evaluării didactice la macronivel şi la micronivel /383

XI.2. Conceptul operaţional de evaluare didacticii la micronivel /384

XI.3. Funcţiile verificării şi evaluării /387

XI.3.1. Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire  /387

XI.3.2. Măsurarea progresului realizat de elevi /387

XI.3.3. Valoarea motivationala a evaluăii /388

XI.3.4. Suport al autoevaluării, al formării conştiintei de sine /388

XI.3.5. Factor de reglare a instrucţiei şi autoinstrucţiei /389

XI.3.6. Funcţia predictivă /prognostica /389

XI.3.7. Funcţia diagnostica /389

XI.3.8. Funcţia de selecţie/de discriminare /389

XI.4. Formele evaluării /390

XI.5. Metode de verificare şi evaluare /391

XI.5.1. Observaţia curentă /392

XI.5.2. Chestionarea sau examinarea orala /392

XI.5.3. Probele scrise, grafice, practice, cu aiutorul maşinii ete /394

XI. 5.4. Portofoliul /395

XI.6. Procesul de evaluare şi notare /397

XI.7. Semnificaţia notei şcolare pentni elevi /400

XI.8. Divergenţele în notare şi sursa acestora /402

XI.8.1. Divergenţe în notare. Date experimentale /402

XI.8.2. Metode de reducere a divergenţelor in notare /403

XI.8.2.1. Baremul /403

XI.8.2.2. Armonizarea scărilor de notare /405

XI. 8.2.3. Testul docimologic /405

XI.9.Controverse: „Pedagogia curbei lui Gauss” – „Pedagogia curbci în J” /409

Bibliografie /413

CAPITOLUL XII

Cercetarea pedagogică - factor de progres în instrucţie şi educaţie /415

XII.1.Necesitatea investigării ştiinţifice a fenomenelor educaţionale /415

XII.2. Tipologii ale cercetării pedagogice /418

XII.3. Caracterizarea cercetării pedagogice /419

XII.4. Cercetarea-acţiune  -  un model provocator /420

XII.5. Demersuri specifice in proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi valorificarea cercetărilor pedagogice /423

XII.6. Câteva elemente relevante pentru epistemologia cercetării pedagogice /443

Bibliografie /447

SUMMARY /450

RESUME /453

DIDACTICA MODERNA

Autor : Miron Ionescu , Ioan Radu (coord)                

Editura  Dacia 

Colectia Didactica

An aparitie : 1995, 2001,2004 

Editia a III-a      

Prima editie 1995 

ISBN  973-35-1084-X

Nr pagini : 240 

Format 210 x 294

Pret : 34  lei

pdf aici (ed 2001)

A se vedea si Tratat de didactica moderna. Ed. Paralela 45

Descriere:

        Structura cartii evidentiaza principalele aspecte care intra in sfera de preocupari a didacticii generale, din perspectiva procesului de invatamant: esenta acestuia si a principalelor activitati pe care el le presupune invatarea si predarea(cap. II), principiile care stau la baza lui (cap. III), finalitatile sale (cap. IV), curriculum scolar (cap. V), continutul invatamantului (cap. VI), metodologia didactica (cap. VII), mijloace de invatamant cap (cap. VIII), strategiile de instruire (cap. IX) si docimologia didactica (cap. X). ...

        Ioan Radu (1925 - 2015) a fost o personalitate reprezentativă a şcolii clujene de psihologie. 

Domeniile sale de predilectie în activitatea didactică şi ştiintifică au fost: Psihologia educatională, Didactica, Metodologia cercetării psihologice şi analiza datelor, Psihologia socială - domenii de interes major în care a publicat de-a lungul anilor lucrări de valoare dintre care două: Psihologia şcolară (1974) şi Introducere în psihologie contemporană (1990) au obtinut premii ale Academiei Române. Sursa

        Alte lucrari ale sale:

Psihologia Invatarii, Ed. Enciclopedica 1969

Studii de psihologie scolara, EDP 1979

Metodologie psihologica si analiza datelor, Sincron 1993

Didactica moderna (coautor), Dacia 1995, 2001,2004

Cuprins:

ARGUMENT ... 11

CAPITOLUL I
DE LA TEORIA COMENIANĂ LA DIDACTICA MODERNĂ (Miron Ionescu)
1.1. Aportul lui Comenius la constituirea didacticii ... 13
1.2. Continuatorii operei lui Comenius şi contribuţia lor la dezvoltarea teoriei instrucţiei şi educaţiei.14
1.3. Analiza operaţională a conceptului „didactică": obiect de studiu, subramuri, interrelaţii cu alte ştiinţe, funcţii ... 20
1.3.1. Obiectul de studiu al didacticii ... 20
1.3.2. Subramurile didacticii ... 23
1.3.3. Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe ... 24
1.3.4. Funcţiile didacticii ... 25
1.4. Elemente de istorie a didacticii ... 25
1.5. Orientări actuale în didactică ... 27
Bibliografie ... 30

CAPITOLUL II
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT (Ioan Radu)
2.1. Componentele principale ale procesului de învăţământ   ... 32
2.2. Procesul de predare-învăţare; caracterizare generală   ... 35
2.3. Organizarea ofertei de informaţie   ... 37
2.3.1. Activitatea de predare şi teoria prototipurilor   ... 37
2.3.2. Predarea ca act comunicaţional   ... 39
2.3.3. Repere psihogenetice   ... 40
2.3.4. Volumul atenţiei şi memoriei imediate   ... 43
2.3.5. Organizarea conţinutului secvenţei de predare   ... 45
2.4. Radiografia procesului de învăţare   ... 48
2.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală   ... 48
2.4.2. învăţarea: aspectul procesual   ... 50
2.4.2.1. învăţarea motorie....50
2.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale   ... 51
2.5. Dinamica situaţiei de învăţare   ... 54
2.6. Valenţe native ale procesului de învăţământ.....59
Bibliografie ... 63

CAPITOLUL III
PRINCIPIILE DIDACTICII - ÎN VIZIUNEA PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII
(Vasile Preda)
3.1.Caracteristicile generale ale principiilor didacticii
3.1.1.Caracterul general-normativ
3.1.2.Caracterul sistemic
3.1.3.Caracterul dinamic, deschis
3.2. Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării
3.2.1.Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei
3.2.2.Principiul învăţării prin acţiune
3.2.3. Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale
3.2.3.1.Componentele de achiziţie ... 74
3.2.3.2.Componentele performanţei ... 74
3.2.3.3.Metacomponentele
3.2.4. Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei pentru învăţare
3.2.4.1. Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elevilor ... 77
3.2.4.2. Evaluarea motivelor învăţării ... 77
3.2.4.3. Dezvoltarea impulsului cognitiv ... 77
3.2.4.4.Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei ... 78
3.2.4.5.Dezvoltarea motivaţiei cognitive ... 78
3.2.4.6.Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene ... 79
3.2.4.7.Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interrelaţia cu capacitatea de trăire şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor... 79
Bibliografie ... 79

CAPITOLUL IV
ABORDAREA OBIECTIVELOR PROCESULUI DIDACTIC (Vasile Preda, Ferenczi Iuliu)
4.1. Punerea problemei .... 81 
4.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice .... 81
4.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv .... 83
4.4. Principii de stabilire a taxonomiilor .... 84
4.4.1. Principiul didactic .... 84
4.4.2. Principiul psihologic .... 85
4.4.3. Principiul logic .... 85
4.4.4. Principiul funcţional-integralist .... 85
4.4.5. Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor domenii .... 85
4.5. Operaţionalizarea obiectivelor pedagogice   ... 87
4.5.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor   ... 88
4.6. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice ...92
4.6.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare ... 92
4.6.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învăţării ... 93
4.6.3. Funcţia de evaluare ... 93
4.7. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional ... 93
Bibliografie  ... 95

CAPITOLUL V
CURRICULUMUL ŞCOLAR ŞI ASPECTELE SALE ESENŢIALE (Muşata Bocoş)
5.1. Etimologia şi evoluţia conceptului de „curriculum   ... 96
5.2. Tipologia curriculară   ... 99
5.3. Reforma curriculară - esenţă, conţinut, implicaţii şi tendinţe   ... 102
5.3.1. Esenţa reformei curriculare   ... 102
5.3.2. Conţinutul reformei curriculare   ... 102
5.3.3. Implicaţii ale reformei curriculare   ... 103
5.3.4. Tendinţe în reforma curriculară    ... 104
Bibliografie   ... 106

CAPITOLUL VI
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI (Voicu Lăscuş, Ferenczi Iuliu)
6.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului    ... 107
6.1.1. Relaţia dintre ştiinţă şi obiectul de învăţământ    ... 108
6.1.2. Raportul dintre conţinutul învăţământului, scopul educaţiei şi strategiile procesului de instruire ... 109
6.2. Criterii de stabilire şi structurare a conţinutului învăţământului    ... 111
6.2.1. Criterii logico-ştiinţifice    ... 111
6.2,1.1. Explozia informaţională şi consecinţele acesteia asupra prelucrării conţinutului învăţământului ...111
6.2. 1.2. Corelaţia metodologică şi structurală: specializare, integrare şi interdisciplinaritate   ... 113
6.2.2. Criterii psihopedagogice    ... 115
6.2.2.1. Scopul general al educaţiei şi obiectivele educative ale şcolii    ... 115
6.2.2.2. Corelaţia dintre cultura generală, cultura profesională şi cultura de specialitate    ... 115
6.2.2.3. Nivelul de abstractizare şi de abordare a conţinutului învăţământului    ... 116
6.2.2.4. Detalierea conţinutului disciplinelor de învăţământ    ... 117
6.2.2.5. Implicaţii metodice   ... 118
6.3. Transpunerea conţinutului în documente şi suporturi    ... 118
6.3.1. Planul de învăţământ şi programele şcolare    ... 118
6.3.2. Manualele şcolare şi alte suporturi    ... 121
Bibliografie   ... 121

CAPITOLUL VII
METODOLOGIA ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎNTRE RUTINĂ ŞI CREATIVITATE
(Miron Ionescu, Vasile Chiş)
7.1. Conceptul de „tehnologie a instruirii ... 123
7.2. Metoda de învăţământ - esenţă şi valoarea ei instructiv-educativă ... 124
7.3. Semiotica şi importanţa ei pentru metodologia didactică ... 127
7.4. Stadiile de dezvoltare ale metodologiei didactice - direcţii de cercetare şi perfecţionare ... 129
7.4.1. Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice ... 129
7.4.2. Diversificarea metodologiei didactice. ... 130
7.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor ... 131
7.4.4. Accentuarea caracterului practic-aplicativ al metodelor didactice ... 131
7.4.5. Reevaluarea metodelor „tradiţionale ... 131
7.4.6. Asigurarea relaţiei metode-mijloace de învăţământ ... 131
7.5. Clasificarea metodelor de învăţământ ... 131
7.6. Activizarea elevilor - condiţie a reuşitei şcolare ... 135
7.6.1. Definiţia activizării ... 135
7.6.2. Exigenţe ale activizării ... 136
7.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare ... 136
7.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor ... 137
7.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării ... 138
7.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi eficiente de activizare ... 139
7.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ ... 139
7.7.1. Abordarea euristică ... 139
7.7.2. Problematizarea ... 140
7.7.3. învăţarea prin descoperire ... 142
7.7.4. Modelarea ... 145
7.7.5. Algoritmizarea  ...  147
7.7.6. Munca în grup ... 148
7.7.7. Proiectul/tema de cercetare ... 149
7.7.8. Experimentul ... 149
7.7.9. Studiul de caz ... 151
7.7.10. Jocul de rol ... 153
7.7.11. învăţarea pe simulatoare didactice ... 157
7.7.12. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului ... 158
Bibliografie ... 160

CAPITOLUL VIII
MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN INSTRUCŢIA ŞCOLARĂ ŞI AUTOINSTRUCŢIE
(Miron Ionescu, Vasile Chiş)

8.1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul didactic ... 162
8.1.1. Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în practica educativă ... 162
8.1.2. Evoluţia mijloacelor de învăţământ în plan diacronic ... 163
8.1.3. Necesitatea pregătirii cadrelor didactice în metodologia utilizării mijloacelor tehnice de instruire ...164
8.1.4. Calculatorul electronic şi posibilităţile de utilizare a acestuia în procesul didactic ... 165
8.2. Mijloacele tehnice de instruire: esenţă şi funcţii ... 167
8.2.1. Esenţă şi caracterizare generală ... 167
8.2.2. Funcţii ale mijloacelor tehnice de instruire ... 169
8.2.2.1. Funcţia de instruire ... 169
8.2.2.2. Funcţia de motivare a învăţării şi de orientare a intereselor profesionale ale elevilor ... 169
8.2.2.3. Funcţia demonstrativă ... 170
8.2.2.4. Funcţia formativă şi estetică ... 170
8.2.2.5 Funcţia de şcolarizare substitutivă sau de realizare a învăţământului la/de la distanţă ... 170
8.2.2.6. Funcţia de evaluare a randamentului elevilor ... 170
8.3. Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire ... 170
8.4. O posibilă taxonomie a mijloacelor tehnice de instruire ... 171
8.4.1. Mijloace tehnice vizuale ... 172
8.4.2. Mijloace tehnice audio ... 173
8.4.3. Mijloace tehnice audio-vizuale ... 174
8.5. Exigenţe psihopedagogice în utilizarea mijloacelor de învăţământ ... 174
Bibliografie ... 176

CAPITOLUL IX
DEMERSURI TIPICE ŞI CREATIVE ÎN PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE
(Miron Ionescu)
9.1. Sistemul formelor de organizare a activităţii educaţionale ... 178
9. 1. Scurt istoric ... 178
9. 1. '. Necesitatea organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ ... 179
9.1.3. Taxonomia formelor de organizare a activităţii didactice ... 179
9.2. Elaborarea strategiei didactice - condiţie a acţiunii educaţionale eficiente ... 184
9.2.1. Definirea, caracterizarea şi taxonomia strategiilor didactice ... 184
9.2.1.1. Definirea strategiilor didactice ... 184
9.2.1.2. Caracterizarea strategiilor didactice ... 184
9.2.1.3. Criterii de stabilire a strategiilor didactice ... 185
9.2.1.4. Taxonomia strategiilor didactice ... 185
9.2.2. Proiectarea strategiilor didactice ... 186
9.2.2.1. Esenţa şi importanţa proiectării didactice ... 186
9.2.2.2. Condiţiile unei proiectări didactice eficiente ... 187
9.2.2.3. Designul activităţii didactice ... 188
9. 3. Lecţia-formă importantă de organizare a procesului instructiv-educativ ... 191
9.3.1. Definirea, caracterizarea şi taxonomia lecţiilor ... 191
9.3.1.1. Definirea lecţiei ... 191
9.3.1.2. Caracterizarea lecţiilor ... 192
9.3.1.3. Taxonomia lecţiilor ... 193
9.3.2. Demersul metodic al organizării, desfăşurării şi conducerii lecţiei ... 198
9.3.2. l. Sistemul elementelor care contribuie la eficientizarea demersurilor instructive ... 198
9.3.2.2. Obiectivul fundamental şi obiectivele operaţionale ale lecţiei ... 199
9.3.3. Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei ... 199
9.3.3.1. Eşantionare şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice ... 199
9.3.3.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor ... 201
9.3.3.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare  ... 201
9.3.3.2.2. Indicatorii de reuşită a lecţiei ... 206
9.3.3.2.3. Feed-backul şi obţinerea lui în lecţie ... 207
9.3.3.2.4. Stabilirea grupelor de reuşită şcolară ... 208
9.4. Alternative educaţionale/pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din România  ... 210
9.4.1. Pedagogia'Waldorf ... 211
9.4.2. Educaţia Montessori ... 211
9.4.3. Programul Step by Step ... 212
Bibliografie ... 212

CAPITOLUL X
ELEMENTE DE DOCIMOLOGIE DIDACTICĂ
(Ioan Radu)
10.1. Definiţie ... 215
10.2. Funcţiile verificării şi evaluării ... 215
10.2.1. Moment al cone10iunii inverse în procesul de instruire ... 215
10.2.2. Măsurare a progresului realizat de elevi ... 216
10.2.3. Valoarea motivaţională a evaluării ... 216
10.2.4. Moment al autoevaluării, al formării conştiinţei de sine ... 216
10.2.5. Factor de reglare ... 217
10.3. Formele evaluării ... 217
10.4. Metode de verificare şi evaluare ... 218
10.4.1. Observaţia curentă ... 218
10.4.2. Chestionarea sau examinarea orală 219
10.4.3. Probele scrise, grafice, practice ... 220
10.4.4. Portofoliul ... 221
10.5. Procesul de evaluare şi notare ... 222
10.6. Semnificaţia pentru elevi a notelor şcolare ... 224
10.7. Divergenţele de notare şi sursa acestora ... 226
10.7.1. Date e10perimentale: divergenţe în notare ... 226
10.7.2. Metode de reducere a divergenţelor în notare ... 227
10.7.2.1. Baremul ... 227
10.7.2.2. Armonizarea scărilor de notare ... 228
10.7.2.3. Testul docimologic ... 228
10.8. Controverse: „pedagogia curbei lui Gauss" - „pedagogia curbei în J"... 231
Bibliografie ... 233