Se afișează postările cu eticheta Elena Cocorada. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Elena Cocorada. Afișați toate postările

11/03/2017

METODE DE CERCETARE CALITATIVA IN PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

Autor : Elena Cocorada (coord)
Editura Universitatii Transilvania
Seria Psihologie
An aparitie : 2014
ISBN 978-606-19-0444-0
Nr pagini : 260
Format 130 x 200

La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Download pdf pe researchgate


Descrierea editurii:

         "Deşi se află în expansiune de câteva decenii, cercetarea calitativă este puţin folosită de către psihologii şi pedagogii din România comparativ cu sociologii, în ciuda faptului că se apleacă şi unii şi ceilalţi asupra subiectivităţii, a diferenţelor individuale şi a contextului social. Ne propunem prin această lucrare să realizăm o introducere în cercetarea calitativă, destinată studenţilor din domeniile Psihologie şi Ştiinţele educaţiei, care poate fi utilă şi celor care studiază sociologia, asistenţa socială ori jurnalismul şi practicienilor cu specializările enumerate.
Psihologul, pedagogul, sociologul ori asistentul social desfăşoară adesea intervenţii: ei evaluează starea iniţială, proiectează o schimbare necesară, o implementează şi îi apreciază consecinţele şi eficienţa. Prin urmare ocupaţiile lor sunt bazate pe cercetare. Pe lângă cercetarea permanentă a propriei activităţi, psihologul, pedagogul, sociologul şi asistentul social este preferabil să rămână şi consumatori de cercetare, incluzând în munca şi reflecţiile lor concepte, practici şi teorii noi, validate ştiinţific.
Credem că formarea prin cercetarea calitativă îi va face pe practicieni mai receptivi la
varietatea abordărilor, mai toleranţi la multitudinea punctelor de vedere. Viitorii sau actualii
practicieni vor conştientiza, probabil mai rapid şi mai sigur, propria subiectivitate, eventualele erori de interpretare şi vor încerca să transforme activitatea lor într-o căutare a adevărului, preferând dificultăţile dezvoltării personale şi profesionale în locul stagnării securizante. Prezenţa dimensiunii reflexive va favoriza atât dezvoltarea de proiecte individuale şi locale, cât şi comunicarea între practicieni şi cercetători."
Fragment din prefata cartii 

Cuprins:

Prefaţă 7
I. Calitativ şi cantitativ în cercetare (Elena Cocoradă & Ioana Orzea)   11
1 Cunoaşterea cotidiană şi cunoaşterea ştiinţifică  11
1.1 Caracteristici ale cunoaşterii cotidiene  11
1.2 Limite ale cunoaşterii cotidiene  12
2 Caracteristici ale cunoaşterii ştiinţifice   14
2.1 De la simţul comun la ştiinţă  14
2.2. Condiţii ale cercetării ştiinţifice  16
3. Cercetarea calitativă - o alternativă la problemele cercetării cantitative  18
3.1 Criza cercetării cantitative 18
3.2 Paradigme de interpretare specifice cercetării calitative   20
4. Caracteristici ale cercetării calitative  23
4.1 Cercetarea calitativă ca proces  24
4.2 Obiective ale cercetării calitative 24
4.3 Metodele de cercetare calitativă   25
4.4 Rolul limbajului şi reflexivitatea   27

II Designul şi evaluarea cercetării calitative (Elena Cocoradă)    29
1 Designul în cercetare   29
2 Debutul cercetării calitative   31
2.1 Problematica, tema şi întrebările cercetării   31
2.2 Problema de cercetare şi problema socială, de interes public sau personal  33
2.3 Raportul emic-etic în cercetare   34
3 Cadrul conceptual   35
4 Elemente ale designului cercetării calitative   36
4.1 Stabilirea contextului  36
4.2 Formularea obiectivelor şi întrebărilor    37
4.3 Eşantionarea   39
4.4 Selectarea metodele de cercetare   42
4.5 Interpretarea datelor   44
5 Aprecierea calităţii unei cercetări calitative    46
5.1 Credibilitatea şi fiabilitatea cercetării calitative   49
5.2 Criterii de credibilitate  49
5.3 Triangularea    50
5.4 Validarea respondenţilor  51
5.5 Fiabilitatea şi transferabilitatea rezultatelor  52
6 Respectarea eticii cercetării  52
6.1 Normele etice de bază  53
6.2 Acordul privind garantarea confidenţialităţii  53
6.3 Consimţământul informat  54
6.4 Protejarea participanţilor   57
7 Dificultăţi ale cercetării calitative  58

III. Studiul documentelor (Elena Cocoradă)   60
1 Caracterizarea documentelor ca obiecte ale cercetării   60
1.1 Clasificarea documentelor   61
1.2 Documente cifrice    63
1.3 Documente necifrice oficiale    65
1.4 Documente fotografice şi cinematografice   66
1.5 Documente necifrice personale   66
1.6 Obiectele   69
2 Cercetări care au utilizat ca metodă studiul documentelor   70
2.1 Utilizarea metodelor calitative în psihologia dezvoltării  70
2.2 Autobiografia formării   71
2.3 Studiu asupra reprezentărilor copilăriei  73
2.4 Studiu privind timpul elevilor   73
2.5 Imaginea lui Stalin în presa bolşevică  74
3 Eşantionarea şi indexarea documentelor  74
4 Valoarea şi limitele metodei studiului documentelor   75

IV. Analiza şi interpretarea datelor (Elena Cocoradă)   77
1 Specificul analizei documentelor   77
1.1 Metodele de analiză şi interpretare a datelor   77
1.2 Valoarea şi limitele analizei de conţinut    78
2 Analiza conţinutului documentelor    79
2.1 Asumpţii epistemologice în analiza documentelor   79
2.2 Funcţii ale analizei de conţinut   80
3 Tehnici de analiză    81
3.1 Rezumatul   81
3.2 Analiza tematică    81
3.3 Etape ale analizei    86
4 Grile de analiză    86
4 1 Tipuri de grile de analiză    87
4.2 Analiza frecvenţelor   89
4.3 Analiza tendinţei   90
5 Analiza textelor din presă   92
6 Analiza materialelor imagistice    93
6.1 Analiza afişelor   93
6.2 Analiza unor elemente specifice filmului    95
6.3 Analiza prin evaluare asertivă    96
7 Norme etice în studiului documentelor    97

V Observaţia (Ana Maria Cazan & Ioana Orzea)   98
1 Definirea şi caracterizarea observaţiei   98
2 Tipuri de observaţii  99
2.1 Observaţia naturală   100
2.2 Observaţia participativă  102
2.3 Observaţia spontană   103
2.4 Observaţia structurată   104
2.5 Observaţia indirectă   106
2.6 Observaţia experimentală    107
3 Eşantionarea     109
3.1 Eşantionarea timpului    109
3.2 Eşantionarea situaţiilor   110
4 Instrumente folosite în observaţie   110
4.1 Protocolul de observaţie    110
4.2 Grila de observaţie    111
5 Analiza datelor observaţiei     114
6 Valoarea şi limitele observaţiei     115
7 Aspecte etice implicate de folosirea observaţiei     117
8 Folosirea metodei observaţiei în contextul tipurilor de cercetare calitativă    118

VI Interviul (Elena Cocoradă)    120
1 Caracterizarea interviului    120
1.1 Diferenţe specifice - interviul şi alte forme de dialog    121
1.2 Probleme ale folosirii interviului    122
2 Cercetări care au folosit interviul ca metodă de investigaţie    123
2.1 Interviul clinic la Piaget    123
2.2 Caracterizarea sezoanelor vieţii     124
2.3 Interviul de explicitare    125
2.4 Emoţiile pozitive în şcoală      126
2.5 Alte studii care au folosit interviul ca metodă principală   126
3 Forme de interviu     127
3.1 Interviul de explorare    128
3.2 Interviul cu funcţie principală şi cu funcţie complementară    129
3.3 Interviul nestructurat     129
3.4 Interviul semistructurat   131
3.5 Interviul calitativ structurat    133
3.6 Interviul fenomenologic   134
3.7 Tehnica vignetelor    134
4 Pregătirea cercetării pe bază de interviu    136
4.1 Comparaţia interviu-chestionar  136
4.2 Proiectarea unei cercetări pe bază de interviu  138
4.3 Asocierea tipului de interviu cu obiectivul cercetării  139
5 Participanţii la interviu   140
6 Instrumente - ghidul şi tematica de interviu   141
6.1 Tipuri de întrebări   142
6.2 Formularea întrebărilor   142
7 Îmbunătăţirea calităţii întrebărilor   146
7.1 Exemple ilustrative   147
7.2 Jocuri de rol şi presupoziţii   147
7.3 Precauţii în formularea întrebărilor  148
8 Organizarea întrebărilor   149
8.1 Axa timpului    149
8.2 Tehnica laddering   150
8.3 Tehnica Funnel    151
9 Pretestarea ghidului de interviu   152
10 Realizarea şi analiza interviului    154
10.1 Accesul la intervievaţi    154
10.2 Tehnici directe de acces la participanţi   155
10.3 Tehnici indirecte de acces    155
11 Conducerea interviului    157
11.1 Dispunerea în spaţiu    157
11.2 Obţinerea unor răspunsuri relevante     158
11.3 Zece porunci privind conducerea unui interviu   160
12 Interviuri speciale    160
12.1 Interviul cu elitele    161
12.2 Interviul cu persoane greu accesibile   162
12.3 Interviul cu copii    162
13 Înregistrarea şi transcrierea interviurilor   165
13.1 Înregistrarea interviurilor   165
13.2 Transcrierea interviurilor  166
14 Problemele de etică  168
15 Analiza de conţinut a interviului  169
15.1 Activităţi preliminare  169
15.2 Grile categoriale  170
15.3 Analiza conţinutului răspunsurilor într-un interviu semistructurat   172
16 Credibilitatea şi fiabilitatea analizei  172

VII. Istoria vieţii – probleme şi provocări (Carmen Cavaco)   175
1 Istoria vieţii ca activitate cotidiană   175
2 Istoria vieţii – intrarea în "contrabandă" în ştiinţele socio-umane    176
2.1 Şcoala de la Chicago şi comportamentul oamenilor   176
2.2 Alte abordări ale istoriei vieţii    177
3 Fundamentele epistemologice, importanţa actorilor şi a subiectivităţii lor   179
3.1 Metoda biografică     179
3.2 Specificitatea şi critica metodei biografice   180
4 Istoria vieţii - de la diversitatea terminologică la diversitatea practicilor   183
4.1 Modelul biografic, modelul autobiografic şi modelul dialogic   183
4.2 Istoria de viaţă şi povestea vieţii   184
5 Studii care au utilizat povestea vieţii în formare   185
5.1 Povestea de viaţă la adulţii neşcolarizaţi   185
5.2 Povestea vieţii în formarea studenţilor    188
6 Valoarea şi limitele metodei   190

VIII. Focus grupul (Elena Cocoradă)    193
1 Delimitări conceptuale   193
2 Caracteristici ale focus grupului   195
2.1 Asigurarea calităţii unui focus grup   195
2.2 Scopul unui focus grup   196
2.3 Relaţii între focus grup şi alte metode de cercetare   197
3 Cercetări care au folosit focus grupul   199
3.1 Percepţia studenţilor asupra feedback-ului oferit de profesor   199
3.2 Percepţii ale eficienţei modelului de învăţare hub and spoke    200
3.3 Folosirea focus grupului în cercetarea-acţiune   200
4 Selectarea participanţilor   201
4.1 Stabilirea numărului de focus grupuri    201
4.2 Numărul de participanţi dintr-un grup    202
4.3 Omogenitatea vs. eterogenitatea grupurilor      203
4.4 Strategii de selecţie a participanţilor    204
5 Organizarea şi conducerea focus grupului    205
5.1 Obiectivele focus grupului   206
5.2 Întrebările    207
5.3 Conducerea focus grupului    208
5.4 Dirijarea discuţiei    211
5.5 Participanţi dificili    213
6 Focus grupuri speciale   215
6.1 Focus grupurile din organizaţii    215
6.2 Focus grupurile pentru copii şi adolescenţi   216
7 Analiza datelor colectate prin focus grup    217
7.1 Transcrierea     217
7.2 Etape ale analizei   218
7.3 Metoda cadrului conceptual     221
7.4 Masa încăpătoare   222
7.5 Alte metode de analiză a focus grupului    223
7.6 Utilizarea numerelor în analiza focus grupurilor   225
7.7 Analiza paralimbajului    225
8 Validitatea şi fidelitatea cercetării pe bază de focus grup    226
9 Raportarea datelor – probleme speciale pentru focus grup    227

IX. Studiul de caz (Ana Maria Cazan & Elena Cocoradă)    230
1 Definire şi tipuri    230
1.1 Caracterizarea studiului de caz    230
1.2 Tipuri de studii de caz    232
2 Realizarea studiilor de caz    233
2.1 Designuri ale studiului de caz   234
2.2 Pregătirea pentru colectarea datelor    235
2.3 Colectarea datelor   236
2.4 Analiza datelor    237
2.5 Raportarea rezultatelor    239
3 Aspecte etice implicate de folosirea studiului de caz   239
4 Valoarea şi limitele studiului de caz    240
4.1 Avantajele studiului de caz    240
4.2 Dezavantajele studiului de caz     242
4.3 Paradoxuri ale studiilor de caz   244
5 Folosirea metodei studiului de caz în contextul tipurilor de cercetare calitativă    245

X. Raportul de cercetare (Ana Maria Cazan)   246
1 Caracteristici generale ale raportului de cercetare     246
2 Etape ale scrierii raportului de cercetare de cercetare calitativă     247
2.1 Structura, conţinutul şi stilul raportului   247
2.2 Descrierea contextului cercetării   248
2.3 Integrarea datelor calitative şi cantitative    249
2.4 Concluziile cercetării   249
3 Structura unui proiect şi a unei cercetări finalizate    250
4 Aspecte etice şi reguli pentru redactarea raportului de cercetare    253
4.1 Etica redactării raportului   253
4.2 Reguli de redactare   254
5 Evaluarea raportului de cercetare   255
6 Concluzii   258

Bibliografie   259





14/01/2014

DIDACTICA PSIHOLOGIEI



Autor :  Elena Cocorada               
Editura Universitatii Transilvania
An aparitie :2006, 2012
Editia a II-a      
ISBN 978-606-19-0045-9
Nr pagini :254
Format ?

Disponibilitate BCU





Cuprins:

Prefaţă la ediţia 1  10
Prefaţă la ediţia a Il-a  12

1. Problematica didacticii psihologiei      13
1.  Etape ale evoluţiei didacticii  13
     1.1.  Didactica generală specială versus didactica specială  14
     1.2.  Didactica specială versus metodica predării  14
     1.3.  Caracteristici ale didacticii actuale  15
2.  Didactica psihologiei şi funcţiile ei  16
     2.1.  Obiectul de studiu al didacticii psihologiei  16
     2.2.  Necesitatea unei didactici a psihologiei  17
     2.3.  Funcţii ale didacticii psihologiei  19
3.  Relaţii cu alte ştiinţe  19
4.  Roluri ale profesorilor în învăţământul contemporan  20
     4.1.  Pentagrama rolurilor profesorului de psihologie  21
     4.2.  Alte obligaţii profesionale  24

2.  Obiectivele predării-învăţarii psihologiei  25
1.  Finalităţile educaţiei şi societatea  25
2.  Competenţe şi obiective  26
     2.1.  Componente ale competenţei  27
     2.2.  Competenţe vizate de studiul psihologiei  27
3.  Tipuri de obiective ale predării-învăţării psihologie  28
     3.1.  Obiectivele cognitive  31
     3.2.  Obiective socio-afective  32
     3.3.  Obiective psihomotorii  34
4.  Obiectivele operaţionale  36
     4.1.  Modele ale obiectivelor în domeniul cognitiv  36
     4.2.  Aplicarea modelului ABCD  38
5.  Efecte ale operaţionalizării asupra predării-învăţării psihologiei  40

3.  Criterii de selectare şi organizare a conţinuturiior      42
1.  Niveluri de selectare a conţinutului  42
2.  Criterii de selectare  43
     2.1  Criterii logico-ştiinţifice  43
     2.2.  Criteriile psiho-pedagogice  44
     2.3.  Criterii filosofice  46
     2.4.  Restricţii şi oportunităţi ale selectării conţinuturiior  47
3.  Normativitate didactică şi creativitate  48
4.  Transpunerea didactică  49
     4.1.  Etape ale transpunerii didactice  49
     4.2.  Logica elevului  51
     4.3.  Amestecul dintre empiric-ştiinţific  51
     4.4.  Limbajul psihologic şi dificultăţile lui  52
     4.5.  Dificultăţi rezultate din diferenţele de abordare  54

4.  Evaluarea rezultatelor învăţării      55
1.  Integrarea evaluării în actul didactic  55
2.  Strategii de evaluare  56
     2.1.  Evaluarea iniţială  57
     2.2.  Evaluarea dinamică  60
     2.3.  Evaluarea sumativă pe parcurs  62 2.4. Evaluarea finală  63
3.  Construcţia fişelor criteriate  64
     3.1.  Demersul inductiv  64
     3.2.  Demersul deductiv  64
     3.3.  Demersul anticipativ  65
     3.4.  Experiment privind utilizarea fişelor criteriate  66
4.  Metode şi instrumente de evaluare  69
     4.1.  Evaluarea orală şi scrisă  69
     4.2.  Proiectele  70
     4.3.  Portofoliul   71
5.  Normele evaluării şi violarea lor  72
     5.1.  Validitatea didactică  72
     5.2.  Norme ale evaluării  73
     5.3.  Standardele de evaluare în domeniul psihologiei  74
     5.4.  Microviolenţa conexă evaluării  75

5.  Condiţii de construcţie a cunoştinţelor  76
1.  Dezvoltarea cognitivă în adolescenţă şi formarea conceptelor  76
     1.1.  Caracteristici ale gândirii formale  76
     1.2.  Zona proximei dezvoltări  78
     1.3.  Nivelul conceptual  78
     1.4.  Formarea conceptelor  80
2.  Interesele specifice adolescenţei  82
3.  Căutarea identităţii   84
4.  Subcultura adolescenţilor  84
5.  Reprezentarea psihologie ca obiect de studiu de către adolescenţi  85
6.  Normativitatea relaţiei profesor - adolescent  87

6.  Psihologia ca resursă metacognitivă şi de autoformare  89
1.  Metacogniţia -concept şi componente  89
     1.1.  Cunoştinţele metacognitive  90
     1.2.  Strategiile metacognitive  90
2.  Componenta metacognitivă a cunoştinţelor de psihologie  92
     2.1.  Metacogniţia şi gândirea  93
     2.2.  Metacogniţie şi memorie  94
     2.3.  Metacogniţie şi atenţie  96
     2.4.  Metacogniţia şi procesele afectiv-motivaţionaJe  97
3.  Mijloace de creare a unui mediu metacognitiv de învăţare  97
     3.1.  Mediul metacognitiv de învăţare  97
     3.2.  Tehnici de dezvoltare a conduitei metacognitive la elevi  98
4.  Rolul metacogniţiei în învăţarea psihologiei  101

7.  Metode privilegiate în predarea psihologiei   103
1.  Metode bazate pe grupul-clasă  103
     1.1.  Prelegerea şcolară  103
     1.2.  Tehnici auxiliare ale prelegerii  104
     1.3.  Conversaţia  107
     1.4.  Demonstraţia didactică  110
     1.5.  Modelarea  111
     1.6.  Exerciţiul  114
     1.7.  Problematizarea  115
2.  învăţarea în grupuri mici  116
     2.1.  Tehnica 1,2,4,8  116
     2.2.  Tehnica triadelor sau tetradelor  116
     2.3.  Tehnica mesagerului  116
     2.4.  Phillips 6.6  117
3.  Metode care combină activitatea în grupuri mici cu activitatea în grupul reunit  117
     3.1.  Turul de clasă  118
     3.2.  Panelul  118
     3.3.  Dezbaterea  119
     3.4.  Procesul  121
4.  învăţarea individuală  122
     4.1.  Activitatea cu manualul  122
     4.2.  Observaţia  125
     4.3.  Experimentul  126
     4.4.  Reflecţia   126
5.  Combinarea metodelor  127
     5.1.  Metoda fabulei şi povestirii  128
     5.2.  Metoda metaforei  128
     5.3.  Metoda fotografiilor  129
     5.4.  Posterul şi colajul  130
     5.5.  Metode de argumentare  130
     5.6.  Jocul de rol  132
     5.7.  Studiul de caz  133
     5.8.  Analiza unor secvenţe de film  134
     5.9.  Analiza antecedente-consecinţe  135
     5.10.  Analiza incidentelor  135
6.  Coerenţa metode-obiective-conţinuturi  136

8.  Strategii de predare-învăţare  139
1.  Conceperea unei strategii didactice  139
2.  Tipuri de strategii  140
3.  Strategia didactică deductivă  141
     3.1.  Ilustrarea strategiei expozitive în Psihologie  141
     3.2.  Disfuncţii ale strategiilor deductiv-expozitive  142
     3.3.  Normativitatea şi optimizarea strategiilor deductive  143
4.  Strategia didactică inductiv-exploratorie  145
     4.1.  Demersul inductiv  145
     4.2.  Erori de conceptualizare în demersul inductiv  147
5.  Strategia didactică analogică  148
6.  Construcţia conceptelor  150
     6.1.  Etape ale elaborării conceptelor  150
     6.2.  Ruptura epistemologică  151
7.  Alegerea strategiilor  152
     7.1.  Factori ai alegerii strategiei didactice  152
     7.2.  Instrumente pentru evaluarea strategiei  153

9.  Situaţii de învăţare   155
1.  Definirea situaţiei de învăţare  155
2.  Mediul social al învăţării  156
     2.1.  învăţare în grupuri mici şi în diade  157
     2.2. Activitatea individuală de învăţare  158
     2.3.  Învăţarea în grupul clasă  158
3.  Dirijarea activităţii elevilor   159
4.  Situaţii formale şi informale de învăţare  160
     4.1.  Situaţii formale de învăţare  161
     4.2.  Situaţii informale de învăţare  162
     4.3.  Combinarea situaţiilor de învăţare  164
5.  Mediul tehnic  165
     5.1.  Norme de organizare şi utilizare a mediului tehnic  166
     5.2.  Valenţe psiho-pedagogice ale mediului tehnic  166
6.  Gestiunea situaţiilor de învăţare  167
     6.1.  Crearea climatului favorabil învăţării  167
     6.2.  Salvarea aparenţelor  168

10.  Diferenţierea activitatii didactice  171
1.  Diferenţierea predării-învăţării - o provocare actuală    171
2.  Diferenţierea obiectivelor şi conţinuturiior  172
3.  Căi de diferenţiere  173
     3.1.  Diferenţierea succesivă şi simultană  173
     3.2  Diferenţierea retrospectivă  174
     3.3.  Stilurile de învăţare - factor al diferenţierii   175
     3.4.  Diferenţiere centrată pe activitatea de predare  177
     3.5.  Diferenţierea activităţii pe grupuri de nivel  181
     3.6.  O secvenţă de predare-învăţare diferenţiată  181
4.  Analiza eterogenităţii clasei de elevi  182
     4.1.  Cadrele de viaţă  183
     4.2.  Procesele de învăţare  183
     4.3.  Pedagogia contractului  185
5.  Personalizarea învăţării  186

11.  Activităţi şi instrumente utilizabile în predare-învăţare  188
1.  Bune practici  188
     1.1.  Rolul expectanţelor în percepţie  189
     1.2.  Personalitatea şi cunoaşterea ei  190
2.  Activităţi propuse  191
     2.1.  Imaginea de sine, imaginea ideală, imagini sociale percepute 191
     2.2.  Fixitatea funcţională  193
     2.3.  Caracterul constructiv al memoriei şi producerea zvonurilor  194
     2.4.  Comportamentul prosocial  194
3.  Tema pentru acasă  196
     3.1.  Tipologia temelor pentru acasă  197
     3.2.  Rolul profesorului  198
     3.3.  Rolul elevului  200
     3.4.  Rolul părinţilor  201
4.  Implicaţii ale temei de casă asupra învăţării  201

12.  Manualul de psihologie   203
1.  Manualele alternative ca instrumente de lucru  203
2.  Evaluarea manualului de psihologie  204
     2.1.  Evaluarea formativă a manualelor  205
     2.2.  Evaluarea sumativă expertă  206
     2.3.  Evaluarea manualului de către profesorul clasei   209
3.  Metode de evaluare sumativă a manualelor  210
     3.1.  Metoda Flesh  210
     3.2.  Metoda “textul cu lacune”  211
     3.3.  Metoda categoriilor de conţinuturi   211
     3.4.  Evaluarea notei de interes uman  211
     3.3.  Evaluarea stilului conversaţional  212
4.  Aspecte ale utilizării manualului   212

13.  Instrumente de lucru ale profesorului     214
1.  Locul Psihologiei In curriculum din România   209
     1.1.  Planul cadru  215
     1.2.  Principii de elaborare a planului cadru  216
2.  Programele auriculare  217
     2.1.  Structura programei pentru Psihologie  217
     2.2.  Competenţe generale şi specifice  218
     2.3.  Valori şi atitudini  219
     2.4.  Sugestii metodologice  219
3.  Curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii  220
4.  Elaborarea programelor  221
     4.1.  Algoritmul de elaborare a unei programe  222
     4.2.  Testarea  experimentală a programelor  223
5.  Evaluarea programelor  224
     5.1.  Forme de evaluare  224
     5.2.  Evaluare succintă a programei de Psihologie  224
6.  Niveluri ale proiectării didactice  226
     6.1.  Planificarea anuală  226
     6.2.  Proiectarea unităţii de învăţare  227
     6.3.  Proiectarea evaluării  228
     6.4.  Proiectarea lecţiei  229

14.  Prietenul critic ca resursă de dezvoltare profesională  232
1.  Formarea competenţei de evaluator al activităţii didactice  232
2.  Prietenul critic în practica pedagogică  233
3.  Instrumente pentru interevaluarea studenţilor  235
     3.1.  Managementul clasei  236
     3.2.  Utilizarea spaţiului fizic şi social al clasei  237
     3.3.  Gesturi şi posturi în activitatea de învăţare  238
     3.4.  Mediul tehnic în situaţia de învăţare  239
     3.5.  Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice  240
     3.6.  Tipuri de întrebări  241
     3.7.  Interacţiuni profesor-eiev în timpul lecţiei  242
     3.8.  Utilizarea timpului didactic  243
     3.9.  Folosirea manualului în lecţie  244
     3.10.  Evaluarea proiectului de lecţie  245
     3.11.  Evaluarea globală a lecţiei  246
4.  Utilizarea fişelor de interevaluare în alte contexte      247

BIBLIOGRAFIE  248