DE CE NU FAC ZEBRELE ULCER? Ce este stresul, cum ne imbolnaveste si cum il putem combate

Autor: Robert M. Sapolsky
Editura Publica
Colectia Co-lectia de stiinta
An aparitie : 2018
Editia I
Editia originala: Why Zebras Don’t Get Ulcers: The Acclaimed Guide to Stress, Stress-Related Diseases, and Coping
Traducerea Dan Craciun
ISBN  978-606-722-319-4
Nr pagini : 688
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 103,20 lei la Editura, 103,20 lei la elefant, 129 lei la libris

Descrierea editurii:

        Dupa cum explica Sapolsky, cei mai multi dintre noi ramanem treji in timpul noptii, nu din cauza ca ne framanta raspunsul la intrebarea daca avem lepra sau malarie.

in schimb, bolile de care ne temem - si cele de care suferim in prezent - sunt boli provocate de acumularea lenta a unor vatamari, precum bolile de inima si cancerul. Cand suntem ingrijorati sau afectati de stres, corpul nostru declanseaza aceleasi reactii fiziologice intalnite si la animale, dar noi nu rezolvam conflictul in aceeasi modalitate - luptand sau rupand-o la fuga. Cu timpul, aceasta activare a unei reactii la stres ne imbolnaveste literalmente.

        Combinand cercetari dintre cele mai avansate cu o doza sanatoasa de umor agreabil si cu sfaturi practice, De ce nu fac zebrele ulcer? explica modul in care stresul prelungit provoaca sau intensifica o varietate de calamitati, printre care depresia, ulcerele, colita, bolile de inima si altele. in plus, ne ofera o indrumare esentiala in ceea ce priveste controlul reactiilor noastre la stres. Aceasta editie noua promite sa fie cea mai cuprinzatoare si mai captivanta de pana acum.

        "Sapolsky reuseste interpretarea unui material tehnic in asa fel incat cititorii inteleg modul in care aceleasi reactii fiziologice, atat de bine adaptate pentru rezolvarea unor urgente fizice de scurta durata, se pot transforma in posibile dezastre cand sunt provocate artificial, de cauze psihologice sau de alta natura. Autorul se foloseste cu un talent aparte de cuvinte si imagini... Veti gasi o multime de idei apte sa va intrige". The Washington Post

        "Robert Sapolsky face disectia anatomiei reactiei umane la stres intr-un mod spiritual". The Wall Street Journal

       Robert M. Sapolsky este profesor de biologie și neurologie la Stanford University și deținătorul distincției MacArthur Foundation Genius Grant, si autor a mai multor lucrari de nonfictiune.

        La noi au aparut:

De ce nu fac zebrele ulcer? Ce este stresul, cum ne imbolnaveste si cum il putem combate, Publica 2018

Behave. Biologia fiintelor umane in ipostazele lor cele mai bune si cele mai rele, Publica 2018

Cuprins:

Prefață    9

1. De ce nu fac zebrele ulcer?  17

2. Glande, piele de găină și hormoni   39

3. Atac cerebral, infarct miocardic și moarte voodoo  61

4. Stres, metabolism șilichidarea conturilor   85

5. Ulcer, diaree și înghețată asortată   103

6. Nanismul și importanța mamelor  129

7. Sexul și reproducerea  163

8. Imunitate, stres și boală   191

9. Stresul și durerea   243

10. Stresul și memoria   263

11. Stresul și un somn nocturn odihnitor   293

12. Îmbătrânirea și moartea    311

13. De ce este stresant stresul psihologic?  327

14. Stresul și depresia  351

15. Personalitate, temperament și consecințele lor legate destres   397

16. Drogați, dependenți de adrenalină și plăcerea  429

17. Cum se vede lumea de jos în sus    451

18. Managementul stresului   489

Note  533

STRESUL SI ANXIETATEA. Cum vindecam tulburarile emotionale

Autor: Antonio Cano Vindel
Editura Litera
Colectia Descopera psihologia Vol 15
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: El estrés y la ansiedad. Cómo resolver las alteraciones emocionales
Traducerea Monica Manolachi
ISBN 978-606-33-8890-3
Nr pagini : 144
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 27,93 lei la Editura, 29,93 lei la librarie.net, 31,99 lei la emag

Descrierea editurii:

        Studiul stresului și al emoțiilor a devenit un subiect de mare interes în ultimele decenii, printre altele pentru că tot mai multe persoane se confruntă cu niveluri ridicate de stres, care duc frecvent la stări emoționale intense, cu mai multă nervozitate sau anxietate, mai multă iritabilitate, enervare sau furie. Pe termen lung, acest lucru poate influența negativ starea de bine și calitatea vieții.

        Obiectivul principal al acestei cărți este să arate clar și riguros ce este stresul, cum funcționează, ce consecințe pozitive și negative poate avea, dar și să lămurească ce este anxietatea și care sunt celelalte emoții corelate, când ne ajută, când se modifică, modul în care putem detecta modificările, cum ne pot afecta acestea și cum putem învăța să le gestionăm.

        Antonio Cano Vindel este Profesor de psihologie la Universitatea Complutense din Madrid

Cuprins:

Introducere 7

Ce este stresul? 14

Ce sunt emoţiile? 16

Ce vom învăţa din această carte? 19

Stres și anxietate 23

Tipuri de stres 25

Etapele stresului 27

Anxietatea 32

Reacţii de anxietate 36

Învățarea emoțională 38

Tulburări emoţionale 43

Tipuri de tulburări emoţionale: ce au în comun și ce este specific 46

Factori care favorizează dezvoltarea tulburărilor emoţionale 61

Eșecuri în căutarea de soluții: medicamentele psihotrope 66

Cum învăţăm să gestionăm tulburările emoţionale 71

Ce trebuie să știi? 74

Psihoeducaţie: distorsiuni cognitive și strategii de reglare emoţională 76

Cum învăţăm? Ce avem de făcut? 79

Rezultate 84  

Cum au fost sesiunile de training? 87 

Cum adaptăm această procedură la alt tip de tulburare? 92 

Cum reducem distorsiunile interpretative? 93

Cum reducem distorsiunile de atenție? 95 

Antrenament privind strategiile de reglare emoţională 102

Antrenamentul comportamental 105

Cum remediem tulburările de anxietate generalizată? 110

Învăţarea în grup 117 

Şedinţe de terapie 120  

Concluzii 132  

Epilog 135  .

Bibliografie 139 

SINDROMUL DE BOURNOUT

Autor: Valeria Herdea, Ileana Lucia Brinza
Editura Amaltea
An aparitie : 2018
Editia I
ISBN 978-973-162-184-5
Nr pagini : 190
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 75 lei la Editura, 48,75 lei la librarie.net, 65 lei la libris

Descrierea editurii:

        Criza de adaptare la viteza ameţitoare a vieţii se manifestă în mai multe forme, printre care sindromul de burnout. El se poate găsi în multe domenii ale activităţii umane, inclusiv în domeniul medical. Acestui fenomen i-au acordat atenţia cuvenită cele două autoare, medici de familie, iniţiatoarele unor campanii de informare a populaţiei, conducătoare ale unei asociaţii profesionale de o importanţă deosebită: Asociaţia Română de Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie – AREPMF.

        Sindromul de burnout este o carte-eveniment, care se adresează în primul rând profesioniştilor din domeniul medical, dar nu numai. Am văzut cu toţii cât de suprasolicitaţi sunt medicii din marile spitale, aşa-zisele „uzine de sănătate“, sau medicii care lucrează în cabinete private. Este de vină doar sistemul sau şi individul are partea lui de contribuţie la propria lui uzură? Cartea de faţă răspunde la aceste întrebări şi la multe altele, conexe.

        Unele studii au pus semnul egal între simptomele de burnout şi cele ale depresiei: pierderea interesului pentru muncă, pentru orice activitate, chiar şi pentru a trăi, oboseală cronică pe fond de insomnie, stare mentală confuză, pesimism exacerbat, lipsa totală a bucuriei, a speranţei, a sensului vieţii, apatie, anorexie, tristeţe, „gânduri negre“ etc. Totuşi, boala în sine identificată prin sindromul de burnout pare foarte diferită de depresie, mai ales în privinţa cauzelor care duc la simptomele depresiei. Aceste distincţii ne sunt sugerate în cartea de faţă, ale cărei autoare s-au confruntat, în practică, cu problemele analizate, motiv pentru care şi-au propus să aducă maimultă lumină asupra lor şi să propună soluţii. Astfel, lucrarea prezintă şi o abordare clinică aplicată, analizează cauzele şi manifestările sindromului de burnout ocupaţional în sistemul medical şi propune multiple variante de prevenţie şi de terapie.

        Extrem de util pentru cititori este faptul că autoarele propun şi anumite strategii pe care o persoană supusă la un stres intens, continuu şi prelungit în perioade lungi de timp le poate adopta, din mers, dacă este dispusă să-şi recunoască problema şi să schimbe ceea ce depinde de ea.

        Ileana Lucia Branza este medic primar medicină de familie, instructor formator şi coach.

        Valeria Herdea este medic primar medicină de familie, atestat comunicare în domeniul medical, instructor formator şi preşedintele AREPFM (Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie).

Cuprins:

Prefata. Sindromul de burnout — un sindrom postmodern  9

Argument  13

I. Premise — Dr. Valeria Herdea 

II. Conceptul de burnout — Dr. Valeria Herdea 

1. Tipuri de personalitate  21

2. Genetica si comportament  28

3. Forme de manifestare a comportamentului 29 

4, Modularea comportamentului in conditiile instalarii SBO  32

III. Conceptul de stres — Dr. Ileana Brînză 35

1. Modularea comportamentului in conditii de stres  37

IV. Factori de risc in aparitia si dezvoltarea SBO. Epidemiologia SBO — Dr. Valeria Herdea  41

A. Factori de risc individuali 43 

1. Implicarea totala permanenta — Dr. Valeria Herdea  43

2. Efort psihic si fizic — Dr. Valeria Herde  44

3. Vulnerabilitate individuala — Dr. Valeria Herdea  45

4. Antecedente personale — Dr. Valeria Herdea   46

4.1. Fiziologice 46

4.2. Patologice  46

4.2.1. Scala de stres  47

4.2.2. Anxietatea de separare 50

4.2.3. Trauma fizica  51

4.2.4. Trauma psihica  51

4.2.5. Decesul unul apropiat  53

4.2.6. Divortul  53

4.2.7. Pierderile materiale  54

4.2.8. Schimbarea locului de munca  54

4.2.9. Emigrarea. Pierderea identitatii sociale. Pierderea identitatii culturale. Pierderea identitatii religioase, instrainarea  55

4.2.10. Malpraxisul  58

4.2.11. Pierderea libertatii  59

4.2.12. Reintegrarea sociala dupa detentie 60

5. Antecedente heredo-colaterale — Dr. Valeria Herdea 60

6. Mitul ,,datoriei cu orice pret“ — presiunea modelului — Dr. Valeria Herdea  61

7. Standardul arhetipal — Dr Valeria Herdea 62

7.1. Ştacheta familială  62

7.2. Amprenta derealizării intrafamiliale  69

8. Abuzul de substanţe  63

8.1. Medicația — Dr. Valeria Herdea  63

8.2. Alcoolul — Dr. Ileana Brînză 64

8.3. Fumatul — Dr. Ileana Brânză  68

8.4. Drogurile — Dr. Ileana Brînză   79

8.5. Jocurile de noroc — Dr. Ileana Brînză  79

8.6. Tulburări de comportament alimentar — Dr. Ileana Brinză  84

9. Tipul de personalitate şi sindromul de burnout — Dr. Valeria Herdea  96

B. Factori de risc socio-culturali — Dr. Valeria Herdea  89

1. Familia   89

1.1. Relaţia între partenerii de cuplu  89

1.2. Compatibilităţi  89

1.3. Structura tradiţională a familiei. Copiii   90

1.4. lerarhizarea socială a familiei. Educaţia. Recunoaşterea socială, îmbinarea responsabilităţilor. Valorile morale  90

2. Locul de Muncă  92

2.1. Valenţele ierarhiei profesionale  92

2.2. Gărzile 93

2.3. Locuri de muncă simultane  93

2.4. Profilul "Hoinar“  93

2.5. Profilul „Conflictual"  94

2.6. Colectivul dizarmonic „Divide et Impera“  94

3. Conflictul social  95

3.1. Conflictul efort profesional — recunoaştere socială   95

3.2. Conflictul viaţă profesională — viaţă familială. Sentimentul „munca in zadar“ 95

4. Vârsta  96

4.1. Presiunea responsabilităţii   96

4.2. Pensionarea  97

4.3. Particularităţile SBO la personalul medical-femei 97

5. Particularităţile sindromului de bumout la personalul medical în Romania  98

5.1. Poziţia personalului medical în societatea civilă — perspectivă istorica  98

5.2. Personalul medical în societatea contemporană  100

5.3. Blazarea 101

5.4. Influenţa mijloacelor media contemporană 102

5.5. Profilul defensiv  103

5.6. Profilul activ-agresiv  104

V. Manifestări clinice — comportamentale ale stresului — Dr. Ileana Brînză 105

VI. Manifestări clinice — comportamentale ale sindromului de burnout — Dr. Valeria Herdea  109

VII. Implicaţiile sindromului de burnout asupra calităţii actului medical şi vieţii pacienţilor — Dr. Va/eria Herdea  113

VIII. Mecanisme de protecţie faţă de sindromul de burnout — Dr. Valeria Herdea  115

1.1. Conştientizarea riscului  115

1.2. Managementul factorilor de risc  116

1.3. Limitele autocontrolului  117

1.4. Colectivul — Managerul  119

1.5. Organigrama locului de muncă. Distribuirea sarcinilor 120

1.6. Consilierea psihologică a personalului medical 120

1.7. Mecanisme de protecţie 121

IX. Mecanisme de intervenţie  125

A. Strategii personale   125

1. Reprioritizarea — Dr. Valeria Herdea  126

2. Autoconştientizarea — Dr. Valeria Herdea   126

3. Limite şi responsabilităţi — Dr. Valeria Herdea  126

4. Viaţa personală şi profesională — Dr. Ileana Brînză  128

4.1. Timpul între măsura fizică şi perspectiva psiho-emoţională 128

4.1.1. Generalităţi  128

4.1.2. Managementul timpului   128

4.1.3. Care este viziunea mea despre timp?  130

4.1.4. Cum îmi prioritizez activităţile?   131

4.1.6. Care sunt tehnicile pe care să ni le însuşim?    132

4.1.7. Analiza propriei relaţii cu timpul  133

Rp   134

4.2. De la emoţiile începutului la experienţă şi responsabilitate în traficul pe strada Comunicării  134

4.2.1. Generalităţi   134

4.2.2. Tehnicile de comunicare   136

4.2.3. Funcţiile comunicarii 136

4.2.4. Formele comunicarii 136

4.2.5. Comunicarea şi relaţiile interpersonale  137

4.2.6. Stilul comunicării  138

4.2.7. Sugestia şi empatia în comunicare  138

4.2.8. Asertivitatea  139

4.2.9. Centrarea  139

RP.  141

4.3. Stilul de viaţă: Sens, armonie şi împlinire  142

4.3.1. Generalităţi  142

4.3.2. Ce este stilul de viaţă?  142

4.3.3. Ce este stilul de viaţă sănătos?  143

4.3.4. Cum să am un stil de viaţă sănătos?   143

4.3.9. Dece să am un stil de viaţă sănătos?  143

Alimentația  143

Alcoolul  147

Mişcarea   147

Rp. 147

B. Strategii profesioniste  148

1. Psihoterapia individuală/de grup — grupurile Balint — Dr. Ileana Brînză 143

2. Mecanisme de protecţie — câteva sugestii — Dr. Ileana Brînză   149

2.1. Pălăriile gânditoare  149

2.2. Selfcoaching  154

2.3. Motivația  155

3. Contracararea SBO — Dr. Valeria Herdea  157

3.1. Tehnici de relaxare  157

3.2. Terapia ocupaţională   159

3.3. Dezvoltare personală  160

3.4. Meditaţia  161

3.5. Activitatea spirituală  162

3.6. Sportul  163

3.7. Meloterapia  164

3.8. Terapia prin artă  165

4. Intervenţia terapeutică — Dr. Valeria Herdea    168

4.1. Neurogeneză şi neuroprotecţie    169

4.2. Terapia suportivă  172

4.3. Tratament medicamentos   175

4.4. Algoritmi de intervenţie  176

X. Concluzii — Dr. Valeria Herdea   181

Bibliografie selectivă  185

GANDIREA IN EXES DUCE LA STRES. 23 de tehnici ca sa opresti spiralele negative, sa iti eliberezi mintea si sa te concentrezi asupra prezentului

Autor: Nick Trenton
Editura Curtea Veche
Colectia Cărți Cheie
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Stop Overthinking: 23 Techniques to Relieve Stress, Stop Negative Spirals, Declutter Your Mind, and Focus on the Present
Traducerea Ilinca Ganga
ISBN 978-606-44-1533-2
Nr pagini : 176
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 39,75 lei la Editura, 53 lei la elefant, 42,40 lei la libris

Descrierea editurii:

        Ți se întâmplă des să rămâi captiv în propriile gânduri, întorcând o situație anume pe toate părțile, fără să te poți opri, devenind din ce în ce mai anxios? Atunci această carte e pentru tine.

        Să te simți mai bine în propria piele pare un obiectiv atât de simplu. Dar nu e deloc ușor. Gândirea excesivă este cea mai mare cauză a nefericirii. În această carte, Nick Trenton îți propune tehnici detaliate și abordări științifice pentru a-ți schimba tiparele cognitiv-comportamentale, eliminând treptat cercurile vicioase care te țin captiv. Nu rămâne blocat în spirala gândurilor fără sfârșit. Fii tot timpul ancorat în prezent, nu în trecut sau viitor. Gata cu autocritica. Gata cu nopțile nedormite din cauza ruminațiilor. Eliberează-ți în sfârșit mintea din capcana anxietății, a fricii și a stresului, simte-te mai bine și dă-ți frâu liber pentru a-ți împlini adevăratul potențial.

        Nick Trenton a crescut în Illinois ca fermier get-beget. A lăsat în urmă ferma și și-a dat licența în economie, urmată de un master în psihologie comportamentală. Îi place să spună că a devenit expert în unul dintre hobbyurile lui preferate: observarea oamenilor. 

Cuprins:

CAPITOLUL 1 CE SE ASCUNDE ÎN SPATELE GÂNDIRII ÎN EXCES  7

Cauzele agoniei și ale dezordinii mintale  10

E vina ta?  12

Mediul în care trăiești e de vină?  17

Ingredientul secret: modelele mintale  20

Consecințele gândirii în exces  23

CAPITOLUL 2 FORMULA PENTRU DIMINUAREA STRESULUI ȘI ALTE STRATEGII  29

Cei patru pași ai gestionării stresului  33

Jurnalele antistres  38

Tehnica de calmare 5-4-3-2-1  46

Terapia narativă și exteriorizarea  49

CAPITOLUL 3 GESTIONEAZĂ-ȚI TIMPUL ȘI IDEILE  57

ABC-ul gestionării stresului  58

Cum să îți gestionezi timpul, energia și cum să procesezi stimulii exteriori  67

TEHNICA LUI ALLEN DE PROCESARE A INFORMAȚIILOR  67

METODA LUI EISENHOWER 69

STABILIREA OBIECTIVELOR SMART  75

METODA KANBAN  78

Alocă timp  82

CAPITOLUL 4 CUM SĂ DEVII ZEN INSTANT  87

Antrenamentul autogen  88

Imageria dirijată și vizualizarea  93

Relaxarea musculară progresivă  98

Amânarea grijilor  102

CAPITOLUL 5 RECONFIGUREAZĂ-ȚI TIPARELE DE GÂNDIRE  109

Deslușirea distorsiunilor cognitive  112

Cum să scapi de distorsiunile cognitive   123

Cum să te adresezi ție însuți cu mai multă grijă prin intermediul terapiei cognitiv-comportamentale  132

Discursul de încurajare adresat ție însuți: stimulareași consolidarea dialogului interior pozitiv  134

CAPITOLUL 6 NOI ATITUDINI ȘI REGLAREA EMOȚIONALĂ  139

ATITUDINEA  1: Concentrează-te pe ce poți controla, nu pe ce nu poți  140

ATITUDINEA 2: Concentrează-te pe ce poți face, nu pe ce nu poți  142

ATITUDINEA 3: Concentrează-te pe ce ai, nu pe cenu ai  143

ATITUDINEA 4: Concentrează-te asupra prezentului, nu asupra trecutului sau viitorului   145

ATITUDINEA 5: Concentrează-te pe ceai nevoie, nu pe ce îți dorești  147

Reglarea emoțiilor prin intermediul acțiunii contrare  150

Câteva cuvinte despre ruminație  155

IDEILE PRINCIPALE PE SCURT  163

PSIHOCARDIOLOGIE

Autor: Ioan Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu
Editura All
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-606-587-367-4
Nr pagini : 364
Format 165 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Pretul la data postarii : 45 lei la psihoshop, 49,90 lei la portokal,
previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Cartea de fata se adreseaza psihologilor clinicieni si corpului medical – in special cardiologilor, internistilor si medicilor de familie – dar si publicului larg, care cuprinde un mare numar de blonavi cardiaci, inclusiv aceia „in devenire“, ce ar putea beneficia de cunostintele desprinse din paginile cartii spre a preveni sau incetini instalarea unei boli cardiace. Psihocardiologia constituie o aparitie editoriala inedita in literatura medicala si psihologica romaneasca, evidentiind o relatie legitima si plina de aplicatii practice intre cele doua specialitati. Asocierea reusita intre doua personalitati – profesorii Ioan-Bradu Iamandescu si Crina Julieta Sinescu de la Umf „Carol Davila“, Bucuresti – a facut posibila realizarea acestei lucrari de mare amploare care abordeaza domeniul psihocardiologiei. Prezenta binecunoscuta in cardiologia din tara noastra, prof. dr. Crina Julieta Sinescu a dovedit deplina intelegere pentru problematica psihocardiologiei, incurajand si participand la realizarea unor cercetari referitoare la etiopatogenia psihosomatica a hipertensiunii arteriale si a bolii cardiace ischemice, desfasurate in clinica pe care o conduce la spitalul „Bagdasar-Arseni“. A oferit numeroase sugestii rezultate din observatia clinica psihologilor cu care a elaborat in comun cateva capitole ale acestei carti.

        Ioan-Bradu Iamandescu (1942-2018) a fost medic, psiholog şi profesor universitar. În lucrările ştiinţifice din domeniul psihologiei medicale, porneşte de la opinia conform căreia omul bolnav este de cele mai multe ori un individ normal din punct de vedere psihic, cu probleme existenţiale de suprafaţă, nu abisale, iar - deşi psihologia medicală aspiră la umanizarea actului medical. A fost fondator şi Preşedinte al Societăţii Române de Psihosomatică Aplicată si a ajutat la introducerea în ţara noastră a prezentării utilităţii terapeutice a muzicoterapiei

        Dintre cartile sale:

Stresul psihic si bolile interne, All 1993

Elemente de psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 1999

Psihologie medicala, vol. 1. Psihologia sanatatii, Infomedica 2005

Psihologia medicala, Vol 2. Psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 2008

Muzicoterapia receptiva, Infomedica 2004, Grafoart 2021

Psihocardiologie, All 2015

Comportament si sanatate, Amaltea 2006

Cuprins:

AUTORI  5  

PREFAȚĂ  17

CAPITOLUL 1. PREMISE TEORETICE  21

1. Prevenția, ca strategie a eficienței în cardiologie  21  

Gheorghe Manole

2. Statutul social al cardiacului – punct de plecare în edificarea psihocardiologiei 33

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

2.1. Caractere generale  33

2.2. Elemente de statut social al cardiacului  35

3. Încadrarea psihocardiologiei în domeniile de interferență ale medicinei cu științele psihosociale  36  

Ioan-Bradu Iamandescu

3.1.  Scurt isoric  36

3.2. Medicina comportamentală – cadru de definiție  39

4. Psihocardiologia – cadru noțional și domeniu de preocupări  40

Crina Julieta Sinescu, Ioan-Bradu Iamandescu

4.1. Considerații semantice  40

4.2. Domeniul de preocupări  41

CAPITOLUL 2. ROLUL FACTORILOR PSIHOSOCIALI ÎN CADRUL ETIOLOGIEI PLURIFACTORIALE A BOLILOR CARDIOVASCULARE  45

I. Interrelații bidirecționale între factorii psihosociali și bolile cardiovasculare  45  

Ioan-Bradu Iamandescu

A. Tulburările psihosomatice cardiovasculare induse de stresul psihic (SP)  46

1. Modalități de inserție a SP în patogeneza BCV  46

2. Mecanisme generale demonstrate sau posibile privind relația dintre SP și bolile cardiovasculare  47

3. Gradul de reversibilitate a tulburărilor psihosomatice cardiovasculare  50

B. Răsunetul psihosocial al tulburărilor aparatului cardiovascular  50    

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

1. Tulburările neurologice  51

2. Tulburări somatopsihice inductoare de distress la bolnavii cu afecțiuni cardiovasculare  51

3. Impactul psihic negativ al stării de bolnav cardiac  52

II. Argumente epidemiologice și experimentale privind implicațiile stresului psihic în etiopatogeneza bolilor cardiovasculare  54  

Ioan-Bradu Iamandescu

III. Factori de risc pentru bolile cardiovasculare  56

A. Factori de risc generali  56    

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

1.  Stresul psihic (evaluare succintă a rolului în patogeneza BCV)  56

2. Studiul Alameda County (tratare sumară)  57

3. Comportamente de risc pentru sănătate  58     

Lavinia Hogea

3.1. Consumul de alcool  59

3.2. Consumul de tutun  59

3.3. Comportamentul alimentar  59

3.4. Activitatea fizică scăzută  60

3.5. Activitatea fizică excesivă  61

3.6. Somnul redus 61

B. Factori psihocomportamentali de risc specifici pentru BCV  64

1.  Tipul comportamental A (Type A Behavior Pattern)  64

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu, Alexandru Chițu, Lavinia Hogea

1.1.  Aprecieri generale  64

1.2.  Cele 4 dimensiuni ale tipului comportamental A  66

1.3. Caracteristici comportamentale  66

1.4. Tipul A poate fi identificat la mai multe niveluri   66

1.5. Trăsături esențiale conform criteriilor DCPR (diagnostic criteria for psychosomatic research)  67

1.6. Existența subiecților cu tipul A în alte boli : boli dermatologice, cancer, boli de nutriție, chiar în populația sănătoasă (13).  67

1.7.  Controverse referitoare la tipul A  68

2. Tipul comportamental D (Type D Personality)  68

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

3. Ostilitate, agresivitate și interiorizarea furiei. Izolarea socială  69

Alexandru Chițu, Lavinia Hogea

3.1. Ostilitatea  69

3.2. Agresivitatea  69

3.3. Mânia/Furia (Anger)  70

3.4. Furia interiorizată (Anger-in)  70

3.5. Ruminația supărării  71

3.6. Proiectul de consiliere pentru prevenirea bolii coronariene (RCPP)  72

4. Izolarea socială  73

5. Chestionare pentru determinarea agresivității, a ostilității și a furiei  73

CAPITOLUL 3. STRESUL PSIHIC (I)  77

PARTEA I. DOMENIU DE DEFINIȚIE  77

Ioan-Bradu Iamandescu

A. Sfera noțională  77

1.  Circumstanțe generale de apariție ale stresului psihic (SP)  77

2. Distress, eustress și well being  79

2.1. Distress-ul  79

2.2. Eustress-ul (stresul pozitiv, benefic sau stimulant)  80

2.3. Eustress versus conceptul „Psychological Well-being“ (PWB)  83

2.3.1. Caractere generale  84

2.3.2. Dimensiunile psihologice ale PWB  84

2.3.3. Corelații cu variabile psihosociale și biologice  85

B. Modificări psihologice și somatice produse de stres  85

1.  Tulburări psihice și somatice reversibile în stres  85

2. Tulburări psihice patologice determinate de stresul psihic  87

3. Diferențierea tulburărilor psihice pasagere induse de stres și de tulburările psihice stabile/persistente de natură psihiatrică  87

4. Tulburări și boli psihosomatice – expresia afectării viscerale de către distress  88

C. Agenții stresori psihogeni (AS)  89

1.  Caractere generale  89

2. Premise psihosociale de proliferare a SP (5)  90

3. Scale de evaluare a intensității stresului psihic  91

4. Termenii cu valoare de clase de stresori (cu valabilitate generală)  92

D. Strategii de coping în SP  92

PARTEA A II-A. MECANISME PROTECTOARE ANTIDISTRES ȘI DE RISC PENTRU APARIȚIA STRESULUI  96

A. Protecția față de stres (reziliența)  96

1.  Conceptul de reziliență  96

1.1.  Factorii genetici   97

1.2. Factori psihologici (enumerare)  97

1.3. Realizarea echilibrului între nivelul de aspirații (NA) și nivelul de posibilități (NP)  97

1.4. Factori sociali („interiorizați“ în cursul vieții)  98

1.5.  Nevoi psihologice fundamentale (Linton) (45) satisfăcute  98

1.6. Capacitatea și posibilitatea de utilizare adecvată a suportului social  98

2. Mecanisme de apărare (defensive, „abwehr“)  99

2.1. Caractere generale  99

2.2. Clasificare (Vaillant) (46)  99

2.2.1. Mecanisme de apărare mature  99

2.2.2. Mecanisme de apărare nevrotice  99

3. Autoevaluarea pozitivă a resurselor personale – trăsături imunogene de personalitate  100

3.1. Optimismul  100

3.2. Rezistența (robustețea)  100

3.3. Locul de control intern (LCI)   100

3.4. Autoeficacitatea (Bandura) (53)  101

3.5. Simțul coerenței (Sense of coherence)  101

3.6. Humorul  101

4. Conduite sanogenice generale  101

4.1. Conduite pro-eustres  101

4.2. Conduite sanogenice  102

CAPITOLUL 4. STRESUL PSIHIC (II)  107

B. Vulnerabilitatea la stres  107

Ioan-Bradu Iamandescu

1.  Factorii psihologici  108

1.1.  Considerații generale  108

1.2. Introversia  108

1.3. Neuroticismul  109

1.4. Rigiditatea psihică  109

1.5. Toleranța la frustrare  109

1.6. Ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei 109

1.7.  Iritabilitatea („dispoziție iritabilă“, „nervozitate“)  110

1.8. Epuizarea (exhaustion)  111

1.9. Demoralizarea  113

Ioana Cioca

1.10.  Alexitimia și alexisomia  115

Ioana Cioca

1.11.  Anxietatea față de sănătate (Health anxiety)  118     

Ioana Cioca

1.12.  Tulburări afective frecvente, expresia distress-ului cu implicare majoră în patologia CV  118

2. Trăsături psihocomportamentale dezadaptative în interacțiunea socială (tipuri comportamentale)  121    

Ioan-Bradu Iamandescu

2.1. Tipul A (v. cap. Cardiopatia ischemică coronariană)  121

2.2. Tipul D (v. cap. Cardiopatia ischemică coronariană)  121

2.3. Tipul psihocomportamental C  121

3. Factorii sociali și profesionali – generatori de distress  122    

Ioan-Bradu Iamandescu

3.1. Aprecieri generale asupra factorilor de risc socioprofesionali  122

3.2.  Mediul profesional ca sursă majoră de distress contemporan  125

3.3.  Șomajul  125

C. Supraîncărcarea allostatică - etapă facultativ premorbidă  126

CAPITOLUL 5. ASPECTELE PSIHIATRICE ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE  129

I.  Anxietatea în bolile cardiovasculare 129

Ioana Cioca

1.  Introducere  129

2. Clasificarea tulburărilor de anxietate și legătura lor cu bolile cardiovasculare  130

3. Diagnosticul diferențial între atacul de panicăși atacul de cord 130

4. Efectele anxietății asupra inimii  132

5. Relația bidirecțională dintre anxietate și bolile cardiovasculare  132

5.1. Anxietatea crește riscul bolilor cardiovasculare  133

5.2. Bolile cardiovasculare cresc riscul dezvoltării unei tulburări anxioase 135

6. Tratamentul anxietății la pacienții cardiaci  137

7. Concluzii  138

II. Depresia și formele sale de manifestare în BCV  141 

Liliana Neagu

1.  Definiție și clasificare  141

2. Bazele neurologice ale comportamentului depresiv  143

3. Examinarea bolnavului cu depresie  144

4. Depresia în bolile somatice  145

5. Depresia în bolile cardiovasculare  145

III. Psihofarmacologie în cardiologie  148

Alexandra Ioana Mihailescu, Valentin Petre Matei

1.  Aspectele farmacocinetice importante pentru medicul cardiolog  149

2. Aspectele farmacodinamice importante pentru medicul cardiolog  150

3. Interacțiunile medicamentoase  151

4. Aspecte practice legate de utilizarea agenților psihotropi în cardiologie  152

4.1. Antidepresivele  152

4.2. Antipsihoticele  153

4.3. Benzodiazepinele  153

4.4.  Ortotimizantele  154

4.5. Litiul  155

CAPITOLUL 6. COMPORTAMENTUL CARDIACULUI ÎN CADRUL BOLII   167

1.  Aspecte de ordin general  167  

Ioan Bradu Iamandescu

2. Calitatea vieții bolnavilor cardiovasculari  169  Liliana Neagu

3. Complianța terapeutică în bolile cardiovasculare  174

Crina Julieta Sinescu, Ioana Cioca

Introducere  174

Definiții și termeni  174

A. Factori centrați pe pacient  176

1.  Factori demografici  176

2. Factori psihologici  178

3. Alți factori care țin de pacient  179

B. Factori legați de terapie  180

C. Factori legați de boală 181

D. Factori asociați cu medicul și sistemul de sănătate  182

E. Factorii sociali și economici  183

4. Relațiile interpersonale și suportul social  189

Liliana Neagu

A. Diferențele de gen cu privire la ajutorul social  190

B. Dominanța socială  190

C. Inhibarea socială  191

D. Implicațiile poziției terapeutului  192

5. Psihoterapia pentru îmbunătățirea funcționării interpersonale  193

Liliana Neagu

A. Terapia de grup : suport și autoajutor  194

B. Terapia de cuplu  195

1. Terapia rațional-emotivă pentru cupluri  195

2. Funcționarea sexuală  196

C. Strategii pentru lucrul cu pacienții dominanți  197

CAPITOLUL 7. RELAȚIA INTERPERSONALĂ MEDIC CARDIOLOG– PACIENT CARDIAC 199

I.  Statutul socioprofesional al medicului cardiolog  199

Anisia Popa

1.  Statutul social al medicului cardiolog  199

2. Profesia de medic cardiolog 200

3. Stresul profesional  201

4. Sindromul burn-out  201

II. Relația medic-pacient  203  

Liliana Veronica Diaconescu

1.  Elemente de statut și rol social ale medicului și pacientului 203

2. Tipuri de relații medic-pacient  204

3. Comunicarea medic-pacient  206

4. Aspecte importante în relația medic-pacient  207

III. Relația medic-pacient cardiac  210

Crina Julieta Sinescu, Liliana Veronica Diaconescu

1.  Particularități psihocomportamentale ale pacienților cu boli cardiovasculare  210

2. Impactul în plan psihic  211

3. Particularități ale medicului cu specialitatea cardiologie  214

IV. Abordarea psihologică a bolnavului cardiac  221

Ioan-Bradu Iamandescu

1.  Principii generale de abordare psihosomatică a bolnavilor cardiovasculari  221

2.  Privire de ansamblu asupra obiectivelor actuale ale psihocardiologiei implicate în reabilitarea bolnavilor cardiovasculari  223

CAPITOLUL 8. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (I)  227

I.  Principii de conduită antidistress – preambul la aplicarea psihoterapiei  227

Ioan-Bradu iamandescu

1.  Premise noționale  227

2. Premise de ordin practic  228

2.1. Asigurarea unei „nișe ecologice“ generatoare de confort psihic  230

2.2. Formarea și/sau dezvoltarea unei gândiri pozitive  230

2.3. Religia ca armă antidistress și sursă de eustress  231

2.4. Umorul ca remediu antidistress și sursă de eustress  231

2.5. Muzica – element antidistress și sursă de eustress-uri majore și repetate  232

A. Modalități practice de conduită antidistress  234

1.  Conduite proeustress  234

2. Conduite sanogenice  234

3. Conduite vizând creșterea eficienței filtrelor antistres  235

B. Programe de gestionare a stresului și conduite antidistress conjuncturale  237

1.  Programul Birkenbihl  237

1.1.  Descărcarea tensiunii emoționale negative  237

1.2.  Relaxare și meditație  238

1.3.  Limitarea distress-ului  238

1.4.  Producerea de eustress-uri  239

2. Programul New Start  239

3. Conduitele antidistress situaționale  240

4. Program de coexistență cu distressul cauzat de boli severe sau incurabile  242

5. Programe antidistress la vârstnici  242

II. Modalități de coping pentru adaptarea psihologică la statutul de boală cardiovasculară  245

Alina Tănase

1.  Adaptarea psihologică  245

2. Teorii privind coping-ul – trecere în revistă  246

2.1. Paradigma stres-coping – copingul din perspectivătranzacțională   246

2.2. Teoriile procesării cognitive  247

2.3. Teoria stilurilor de coping  247

3. Implicațiile copingului asupra stării de sănătate și managementul riscului de boală  247

3.1. Adaptarea la boala cronică  248

3.2. Adaptarea la boala cardiacă cronică  249

Concluzii  253

CAPITOLUL 9. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (II)  257

III. Psihoterapia suportivă versus alte forme de psihoterapie în bolile cardiovasculare  257 

Andreea-Corina Ropoteanu, Anisia Popa

A. Psihoterapia suportivă. Domeniu de definiție   257

B. Tipuri de abordări psihoterapeutice  259

1.  Abordările psihoterapeutice utilizate  259

2. Tehnicile de relaxare  260

3. Psihoterapia prin artă – muzicoterapia  260

IV. Tehnici de relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare  261 

Andreea–Corina Ropoteanu, Daniela–Ancuța Juncu

1. Stresul psihic și bolile cardiovasculare  261

2. Relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare  264

2.1. Tehnici de relaxare  264

2.1.1. Tehnici de relaxare mai frecvent utilizate  265

2.1.2. Tehnici de relaxare mai puțin uzuale  266

3. Hipnoterapia la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare  268

V. Terapia cognitiv comportamentala  272  

Irina Holdevici

1.  Psihoterapia cognitiv-comportamentală în depresii  272

2. Strategiile terapiei cognitiv-comportamentale (4)  273

3. Identificarea gândurilor negative automate (5)  274

4. Testarea (verificarea) gândurilor negative automate  274

5. Identificarea și adresarea de provocări convingerilor negative  275

CAPITOLUL 10. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (III)  277

VI.  Psihodrama   277

Diana Iamandescu, Crinela Turcu

1.  Introducere  277

2. Mic dicționar de psihodramă  279

3. Principalele tehnici psihodramatice  281

3.1. Inversiunea de rol  281

3.2. Dublul  281

3.3. Oglinda  281

3.4. Solilocviul   282

3.5. Concretizarea  282

3.6. Atomul social  282

4. Momentele unei sesiuni psihodramatice  283

4.1. Încălzirea  283

4.2. Lucrul cu protagonistul  284

4.3. Participarea auditoriului  285

5. Beneficii și modalități de utilizare a psihodramei  285

5.1. Beneficii ale psihodramei ca metodă de terapie  285

5.2. Domenii de aplicabilitate a metodei psihodramatice  286

6. Aplicații ale psihodramei în domeniul medical  286

6.1. Folosirea psihodramei ca instrument de investigare și clarificare a simptomelor psihosomatice 286

6.2. Psihodrama – metoda de supervizare și intervizare pentru medici  288

6.3. Cum poate fi folosită psihodrama în clinicile și spitalele românești ?   289

VII.  Abordarea experiențială a bolnavului cardiac izolat social. Studiu de caz  290

Aurelia Moraru

1.  Introducere  290

2. Boli de comunicare  291

3. Psihoigiena  292

4. Psihoprofilaxia mintală  292

5. Psihoterapia experiențială  292

6. Studiu de caz Amalia  293

VIII.  Abordarea psihoterapeutică a depresiei în bolile cardiovasculare  296

Liliana Neagu

1.  Terapia interpersonală 297

2. Terapia cognitiv-comportamentală  299

3. Terapia conjugală  301

4. Psihoterapia psihodinamică  301

5. Ruminația  302

IX.  Strategii de intervenție psihologică pentru reducerea stresului ocupațional la bolnavii cardiovasculari din mediul organizațional  303

Maria Ionescu

1. Stresul ocupațional  304

2. Cercetare personală asupra bolnavilor cardiovasculari  305

CAPITOLUL 11. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (1)  309

I.  Tulburări și sindroame funcționale psihosomatice cardiovasculare  309

A. Tulburări funcționale cardiovasculare psihogene  309

Ioan-Bradu Iamandescu, Andreea Corina Ropoteanu

1.  Tulburări de ritm induse psihogen  309

2. Tulburările de conducere induse de SP  311

3. Dureri precordiale, retrosternale sau cu un alt sediu toracic  311

4. Dispneea „cardiacă“ în cursul SP  312

5. Variații ale tensiunii arteriale  312

6. Modificări vasomotorii în diverse teritorii, apărute sub efectul SP  313

7. ECG în cursul stresului psihic (SP)  313

B. Sindroame psihosomatice cardiovasculare predominant funcționale  314

Ioan-Bradu Iamandescu, Andreea Corina Ropoteanu

1.  Hipotensiunea arterială esențială (HTAE)  315

2. Astenia neurocirculatorie (ANC)  315

3. Prolapsul de valvă mitrală (PVM)  316

4. Sindromul hiperkinetic cardiac primitiv (idiopatic)  317

5. Sindromul X cardiac (Likoff)  318

II. Hipertensiunea arterială esențială (HTAE)  320

1.  Considerații generale  320

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

2. Aspecte biopsihosociale ale HTAE  321

3. Inserția factorilor psihosociali în evoluția HTA  322

4. Forme clinice relaționate cu reactivitatea psihică  326

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunza

5. Scale de Calitatea Vieții la bolnavii hipertensivi  326

Anca Frunză

6. Principii de abordare psihoterapeutică a bolnavilor hipertensivi  327

Ioan-Bradu Iamandescu

6.1. Profilaxia primară  327

6.2. Profilaxia secundară  328

CAPITOLUL 12. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (2)   331

III. Boala ischemică coronariană (Boala ischemică a inimii) (CHD)  331

A. Aspecte biopsihosociale generale de ordin tiopatogenic și clinic  331

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

1. Ierarhizarea participării factorilor biopsihososociali în etiopatogenia CHD  332

2. Factori cu rol de trigger și favorizanți pentru debutul manifestărilor clinice  332

3. Aspecte de ordin somatopsihic  333

B. Aspecte biopsihosociale specifice principalelor forme clinice ale CHD 333

C. Aspecte particulare ale psihoterapiei în CHD  340

Liliana Neagu  

1.  Probleme specifice complianței terapeutice a bolnavului cu CHD  340 

2. Psihoterapia familiei bolnavului cardiac  343

IV. Insuficiența cardiacă 345

Alexandru Chițu, Ioan-Bradu Iamandescu

1. Câteva probleme psihologice demne de atenția medicului practician (1)  348

2. Fumatul și consumul de alcool 348

CAPITOLUL 13. CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ  351

Radu Mihai Dumitrescu

Introducere 351

1. Prevalența anxietății și a depresiei în rândul pacienților cu boli cardiace  352

2. Aspecte de ordin psihologic legate de montarea de dispozitive implantabile  353

3. Identificarea nevoilor și a dificultăților de ordin psihologic  353

4. Aspecte psihosomatice în cazul copiilor și al adolescenților supuși chirurgiei cardiace 354

5. Transplantul cardiac  356

6. Diagnosticul psihosomatic în cazul pacientului cardiac  357

7. Strategii și tehnici de psihoterapie cognitiv-comportamentală în cazul pacienților cu boli cardiace  360