Se afișează postările cu eticheta neurofiziologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta neurofiziologie. Afișați toate postările

17/03/2012

MAI MULT DE 10% .Unitatea verticală a creierului



Autor : Adrian Nută                 
Editura SPER 
Colectia Anim 
An aparitie : 2007        
ISBN 978-973-8383-37-1 
Nr pagini : 147 
Format 170 x 235
Pret : 37 lei




Descriere:
Viaţa are un secret care îţi este revelat doar atunci când renunţi la a-l mai căuta şi te încredinţezi curgerii ei ca un copil neştiutor, însă plin de încredere. (Adrian Nuta)

Cuprins:
DEZVĂLUIRI ŞI MULŢUMIRI ... 9

1. CELE TREI CREIERE ... 11
Cum era creierul cu milioane de ani în urmă. Sistemele de operare. Despre conexiunile verticale. Sursa secretă de energie. Un joc în totalitate nou. Stările de conştiinţă extinsă.

2. CREIERUL DE REPTILĂ ... 16
A avea sânge rece. Străbunicul analfabet. "Eram îngrozit, fără să ştiu de ce". Sistemul reticulat activator. 7 ± 2 itemi. Aplicaţie pentru consumatorii de bere. Teama de a vorbi în public.

3. CREIERUL DE MAMIFER TIMPURIU (PALEOCORTEXUL) ... 21
Cum şi-a complicat viaţa Charles Darwin. Sistemul limbic. Crocodilul care-şi mănâncă puii. La subsol. Amigdala (însă nu cea din gât!). Mişcări stranii în stomac. Off-line. Releul din mijlocul creierului. Dirijorul de mărimea a două boabe de mazăre. Există ceva mai inteligent? Şoarecii care au înnebunit de plăcere. Dependenţele. Mormolocul energizant. Alcoolul face să crească dopamina de două ori. Circulaţia pe axa timpului.

4. NEOCORTEXUL ... 31
Un acoperiş peste straturi mai vechi. Scoarţa de copac. De ce sunt dreptaci 9 oameni din 10? Câte un neuron pentru fiecare stea din galaxie. Dogma ştiinţifică. Aria Wernicke.

5. STAREA DE FLUX ... 35
Csikszentmihaly. Când nu ştii cum trece timpul. Ceea ce eşti menit să faci.
O implicare totală. Creta care zgârie tabla. Lim 1/n, când n->oo. Efortul care te menţine la limita capacităţilor tale. Când şcoala va deveni un loc foarte atrăgător. Expansiunea. Suprasolicitare şi ulcer. Cum e să fii altcineva.

6. COORDONAREA SINERGICĂ ... 42
Creierul arhaic. Supravieţuirea şi transmiterea genelor. Luptă sau fugi! Câinii experţi în limbajul corpului. Simbolismul de tip nonverbal. Fumatul chiar dăunează grav sănătăţii? Atacul de panică. Ceva mai puţine cuvinte. Antireclamă la camere video. Ce-ar putea fi mai plăcut decât ora de fizică?
Ce simt când stau în faţa unui copac? O asociere deşteaptă. Platon şi Upanişadele. Neuronii adoră să se grupeze. Reţeaua. Om bogat, om sărac. Zâmbetul natural. Orbicularis oculi.

7. CONEXIUNILE NEURONALE ... 54
100 de miliarde, numai în creier. Dendrite şi axon. Şalupa-mesager. Îndrăgostit de molecula de ADN. Suflete pereche. Neurotransmiţătorii. Mielinizarea continuă şi după 30 de ani. Sinapsa. Doar 4 cvadrilioane de conexiuni active. Dacă ai ajuns cu lectura până aici, creierul tău este deja altul. Neuroni prietenoşi. Cum a luat Edelman premiul Nobel. Dar mai întâi Pavlov. învăţarea de tip Hebb. Pantofii şi creativitatea. "Vreau mai mult din experienţa asta". Mecanismul compensator. Autorepararea. Buget limitat. Peste tot există preferinţe. Il foloseşti sau îl pierzi! Polarizarea dinamică a neuronului. Asociază-te cu aproapele tău! O altă specie. Fratele mai tânăr. Efectul de fluture. Heroina era cândva medicament pentru tuse. Opioidele endogene. Relaţia ciocolatei cu endorfinele. Un act universal de compasiune. Extazul alergătorului. Sport şi psihoterapie.

8. STRESUL - INAMICUL PUBLIC NUMĂRUL 1 ... 72
Brâncuşi reloaded. Sindromul general de adaptare. Cannon în lupta cu
James. Ce simţi când te gândeşti la un deadline? Adrenalina. Cortizolul.
Presiune vs. dezechilibru. Sistemul nervos vegetativ. Frâna şi acceleraţia.
Bărbaţii "parasimpatici". Focul dezlănţuit. Teoria homeostaziei. Principiile
polare. Starea cronică de excitaţie. Răspunsul de relaxare. în cât timp se
potoleşte mintea? Cele mai stresante schimbări. De ce e bine să iubeşti mai
mulţi oameni. Vorbesc, dar nu înţeleg ce spui. Invitaţie la fraternitate. Ne
cunoaştem de undeva? Schimbarea de paradigmă în medicina. Lotto,
Adidas, Nike. Copiii devin adulţi.

9. MECANISMELE SECRETE ALE CORPULUI ... 85
Pasteur, înainte de a muri. Aurul pe care îl conţii. Psihoneuroimunologia. Omuleţul din cap. Cum cicatrizezi o rană fără să ştii. Doi ani de psihanaliză. Legătura creier arhaic - corp. Pepsina (însă nu de la Pepsi). Experienţe emoţionale nedigerate. Mecanismele de autovindecare. Grupa mică (nici măcar clasa întâi). Lucrezi pe corp şi obţii rezultate în minte. Mai ignorant decât un pom fructifer. Creierul din stomac. A avea inima uşoară. Un tur complet, în 60 de secunde. Entuziasmul. Piedici, blocaje, obstacole, închisoare fără ieşire. Ce anume îţi tulbură inima? Eu vin cu strategiile, tu aduci energia. Şi scopurile? Drumul e deja stabilit, rămâne să-1 nimereşti. Puiul de vultur nu va fi niciodată cocoş, deşi ar putea încerca. Nobel, de două ori. O eroare de proiectare: intersecţia trahee - laringe. Jocul cosmic.

10. APLICAŢIILE HATHA YOGA ... 98
Rotaţii, răsuciri, unghiuri. 12 ani de imobilizare la şcoală. Emoţii uitate. Picioare mari, mâini şi mai mari. Senzaţii kinestezice şi proprioceptive. Corpul este mereu în prezent. Reacţii nucleare, în camera ta. îmi simt articulaţia (dar de ce mă doare?). O stare de dulceaţă. Puţină horticultura. Cine mă sună din Arizona? Ipoteza Gaia.

11. LIMITELE CUVÂNTULUI ÎN PSIHOTERAPIE ... 108
Medicamentul este cuvântul. Ceea ce poate fi verbalizat este numit conştient. A treia matrice perinatală. Cum face cioara? Natura înşelătoare a limbajului. Ciocolata este mai dulce decât iubirea? Prea multe teorii contradictorii.

12. SOARELE ... 115
O minge de foc. Fuziunea atomilor de hidrogen. Energia radiată în toate direcţiile. Plan:ele îşi fabrică singure hrana. "Clorofile" din creier. Evreii din timpul lui Iisus, vorbind la telefonul mobil. Credinţele sunt coduri de acces. Restaurante de lux în mijlocul naturii. Therese Neumann. Hira Ratan Manek. Glanda pineală. Iluminatul artificial. Foamea de lumină. Centrul spiritual. Lumina şi căldura, inteligenţa şi iubirea.

13. IPOTEZELE MELE ... 122
Obişnuinţele naturii. Sheldrake: teoria câmpurilor morfice. Cum ştie ghinda să devină stejar? A 20-a generaţie de şoricei. Mai puţină mâncare şi nu mai multă. Credinţe limitative şi credinţe extensive. Respect pentru inteligenţa organismului. Simţi când îţi creşte părul? Despre motoare, pe Discovery Channel. Scriu poezii sau învăţ pentru licenţă? Viaţa nu se grăbeşte. Hipnoza socială. Halterofilul care nu putea ridica un creion. Permisiuni şi interdicţii. Ai voie să fii fericită. Numărul critic. Copiii care au învins virusul HIV. Atractori puternici. Sacrificiul. Viaţa te sprijină în secret. A doua naştere. O coincidenţă, special pentru tine.

14. O LUME MAI BUNĂ ... 137
Deşeuri nucleare. Cum va fi lumea copiilor tăi? Cine strânge după tine? Chiar acum cineva moare de foame. Acţiunea iubitoare. Alfabetul, din nou. Petroliştii. Azot înseamnă "fără viaţă". în ce constă o atitudine mărginită? Constanţa - sub ape, Bucureşti - port la Marea Neagră. Obsesia masculină a dominanţei. Complexităţi ultra-înalte. Statistica în psihologie. Conştiinţa ecologică. A patra întrebare filosofică. Vestea
cea bună.

BIBLIOGRAFIE ... 146

BAZELE PROGRAMARII NEUROLINGVISTICE

Autor :
Robert Dilts                            
Editura  Vidia
Colectia Dezvoltare umană - NLP 
An aparitie : 2008 (Excalibur), 2014
Editia a II-a
Titlul original: Roots of Neuro-Linguistic Programming
Traducerea  Nicoleta Radu
ISBN  978-606-8414-26-3
Nr pagini : 288 
Format 130 x 200
Pretul la data postarii: 31,50 lei la Editura, 27,30 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU (ed 2008)


Descrierea editurii:

        Programarea Neurolingvistica (NLP) reprezinta un model al structurii experientei noastre subiective si al felului in care aceasta experienta ne influenteaza comportamentul. De aceea, NLP poate fi considerata o „epistemologie” a experientei. In termeni simpli, o epistemologie inseamna „cunoasterea despre cunoastere”; un sistem care se ocupa de structura si forma proceselor creierului, nu de continutul acestora.
        Unul dintre promotorii cei mai valorosi ai NLP, Anthony Robbins, spunea ca daca exista ceva ce merita cu adevarat cunoscut si aprofundat in aceasta viata, NLP este cu certitudine acel lucru. Programarea neurolingvistica reprezinta stiinta cu ajutorul careia devenim stapanii propriei minti si ne programam pentru a atinge orice scop pe care ni-l propunem. Este probabil singura arta veritabila a comunicarii.
        Identificand crezurile limitatoare si inlocuindu-le cu sugestii pozitive puternice (creand astfel noi crezuri), putem rezolva orice problema cu care ne confruntam, fie ca tine de domeniul profesional, personal, sentimental, etc. Prin tehnici concrete de reprogramare mentala, Robert Dilts ne ajuta sa ne reproiectam intreaga viziune asupra vietii si chiar intregul destin.
         Robert Dilts este unul dintre cei mai avizati autori si traineri in domeniul NLP. Aceasta carte este fundamentala pentru a intelege elementele de baza, modul in care functioneaza NLP. Ea trateaza nu numai modalitatile tipice NLP, ci si corelatiile fiziologice care se produc in sistemul nostru nervos.


        Robert Dilts a fost autor, formator și consultant în domeniul Programării Neuro-Lingvistice (NLP) - un model de comportament uman, de învățare și comunicare. Recunoscut la nivel internațional drept unul dintre cei mai importanți dezvoltatori, formatori și practicieni ai NLP, Robert a oferit consultanță și instruire în întreaga lume pentru o multitudine de companii și de organizații profesionale. Sursa Ed Amaltea
        La noi au fost traduse:
Convingeri. Cai spre sanatate si starea de bine (coautor), Elena Francisc 2007
Alpha Leadership (coautor), Amaltea 2009
Bazele programarii neurolingvistice, Excalibur 2008, Vidia 2014

Cuprins:

Partea I: Bazele programarii neurolingvistice

I. Structura experienţei ... 18
1.1 Harta nu reprezintă teritoriul ... 18
A. Forme ale experienţei ... 18
1. Experienţa senzorială directă ... 18
2. Experienţa experienţei ... 19
Metasecţiune: Conştienta ... 20
3. Experienţa despre experienţă ... 22
B. Structura epistemologiei ... 23
1.2 Cibernetica ... 24
A. Explicaţia cibernetică ... 24
B. Unităţi de sens ... 25
1. Informaţie şi diferenţă ... 25
2. Dimensionarea şi fragmentarea informaţiei ... 26
a. Clasificarea diferenţei ... 26
1) Ierarhiile ... 26
2) Tipizarea logică ... 27
3. Redundanţa şi codarea informaţiei ... 28
a. Codarea ... 28
1) Cauzală şi corelativă ... 29
2) Analogică ... 29
3) Digitală ... 30
4) Iconică ... 30
5) Ostensivă ... 30
6) Evolutivă ... 31
7) Holografică ... 31
b. Entropia ... 32
c. Discontinuităţi şi catastrofe: fenomenele saltului peste niveluri ... 32
C. Modelarea ... 34
1.3 Proprietăţile unui sistem cibernetic ... 35
A. Unităţi de diferenţă şi informaţie ... 36
B. Clasificarea şi fragmentarea informaţiei şi diferenţei ... 38
1. Dimensionarea şi măsurarea ... 40
(1) Relaţii spaţiale ... 40
(2) Relaţii temporale ... 40
(3) Relaţii cauzale ... 40
a. Parametri descriptivi ... 41
(a) Raportul semnal-zgomot ... 41
(b) Exprimarea simultană sau secvenţială ... 41
(c) Aferent versus eferent ... 41
2. Clasificare şi interacţiune ... 42
a. Proprietăţi ale interacţiunii ... 44
(a) Diferenţe din acelaşi tip logic interacţionând cu ele însele la acelaşi nivel ierarhic sau logic ... 44
(b) Diferenţe aparţinând unor tipuri logice diferite, care interacţionează la acelaşi nivel logic ... 46
(c) Diferenţe din aceleaşi tipuri logice sau din tipuri logice diferite interacţionând la niveluri diferite ... 49
b. Feedbackul ... 52
(a) Feedbackul între tipuri logice similare la acelaşi nivel ... 53
(b) Feedbackul între tipuri logice diferite la acelaşi nivel ... 53
(c) Feedbackul între tipuri logice diferite la niveluri diferite ... 54
(d) Feedbackul între tipuri logice similare la niveluri logice diferite ... 56
c. Codarea informaţiei ... 57
II. Argumente în sprijinul unei teorii cibernetice a funcţiei creierului ... 57
2.1 Teorii precedente despre funcţia creierului ... 58
A. Generarea de noi conexiuni ... 58
B. Ansambluri de celule ... 59
C. Bucle cauzale ... 60
D. Circuite digitale ... 61
2.2 Creierul statistic ... 62
2.3 Creierul cibernetic ... 65
Anexa A: Câmp electrostatic versus câmp electromagnetic ... 67
a. Electrostatic ... 67
b. Electromagnetic ... 67
1. Efectul de câmp ... 69
Bibliografie pentru partea I ... 72

Partea a II-a: Eeg si sistemele de reprezentare
Cadru contextual ... 81
I. Neurologia sistemelor de reprezentare ... 81
1. Neuronul ... 82
2. Ierarhia anatomică a sistemelor neuronale ... 84
3. Structura logicii neuronale ... 90
4. Structura cortexului ... 92
5. Transmiterea informaţiei în sistemele neuronale ... 94
II. Sistemele de reprezentare şi comportamentul ... 95
III. Strategii ... 96
IV. TOTE ... 97
1. TOTE în serie ... 99
V. Strategii de generalizare ... 108
VI. Neurologia generalizării ... 108
VII. Neurologia stărilor de conştiinţă ... 111
VIII. Creierul holografic ... 114
IX. Neurologia învăţării ... 119
X. Neurofiziologia conştientei ... 121
XI. Indicii de accesare: reglarea funcţiilor cerebrale ... 122
Experimentul ... 127
Scop ... 129
Echipament ... 131
Desfăşurarea experimentului ... 131
Procedură ... 136
Rezultate ... 140
Concluzii ... 147
Anexa A ... 148
Bibliografie ... 152

Partea a III-a: Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
Introducere ... 163
I. Parametrii stărilor procesării interne a informaţiei ... 165
1.1 Sisteme de reprezentare ... 165
A. Activitate exogenă şi endogenă ... 166
1.2 Primatul sistemelor de reprezentare ... 166
1.3 Modele sinestezice şi sisteme de conducere ... 168
1.4 Dominanţa şi lateralizarea emisferice ... 168
1.5 Limitele conştientei ... 169
1.6 Stările de conştiinţă ... 171
1.7 Procesarea paralelă şi părţile ... 172
A. Incongruenţa ... 173
B. Părţi inconştiente ... 173
C. Părţi inadaptate ... 174
II. Identificarea externă a proceselor interne ... 175
2.1 Indicii de accesare - Identificarea sistemelor de conducere ... 175
A. Mişcările laterale ale ochilor ... 176
B. Modificări ale respiraţiei ... 178
C. Modificări ale tonusului muscular ... 178
D. Schimbări de tonalitate ... 178
E. Modificări ale ritmului ... 179
2.2. Indicatori fiziologici ai sistemului de reprezentare primar ... 179
A. Tipuri corporale ... 179
B. Predicate ... 180
C. Interese şi talente profesionale ... 181
2.3 Părţi şi diviziuni ... 182
III. Proceduri terapeutice ... 182
3.1 Ancorarea ... 182
A. Integrarea părţilor prin ancorare ... 184
B. îndepărtarea unui simptom prin ancorare ... 185
C. Crearea experienţei prin ancorare ... 186
3.2 Reîncadrarea ... 187
A. Identificarea unei părţi ... 190
B. Stabilirea unui canal de comunicare cu o parte ... 194
3.3 Metamodelul ... 195
A. Strângerea informaţiei ... 196
1. Ştergeri ... 196
2. Ştergeri simple ... 196
3. Lipsa indicelui referenţial ... 197
4. Ştergerea comparativelor ... 198
5. Verbul nespecificat ... 198
6. Nominalizarea ... 199
B. Limitările modelului unui individ ... 199
1. Presupuneri ... 200
2. Operatorii modali ai posibilităţii şi necesităţii ... 200
3. Cuantificatori universali ... 201
4. Echivalenţa complexă ... 202
C. Erorile semantice ... 202
1. Cauză-efect ... 202
2. Citirea gândurilor ... 203
3. Performativul pierdut ... 203
3.4 Stări modificate de conştiinţă: Accesarea şi crearea părţilor ... 204
A. Translaţia ... 206
1. Accesarea 6-druplele adecvate ... 206
2. Suprapunerea 6-druplelor ... 207
3. Armonizarea (pacing) şi conducerea Qeading) ... 208
a. Armonizarea ... 208
b. Conducerea ... 208
1) Asortarea predicatelor ... 208
2) Reflectarea (oglindirea) corporală ... 210
3) Armonizarea respiraţiei ... 210
4) Meta-armonizarea (meta-pacing) ... 211
4. Modelele de translaţie lingvistică ... 211
a. Modelarea cauzală ... 212
1) Conjuncţii ... 212
2) Cauzative implicite ... 212
3) Cauzative ... 212
b. Lipsa indicilor referenţiali şi verbele nespecificate ... 213
c. Nominalizările ... 214
d. Presupunerile ... 214
e. Operatorii modali ai posibilităţii şi necesităţii, cuantificatorii universali şi expresiile de citire a gândurilor ... 215
f. Performativele şi comparativele pierdute ... 215
g. Timpurile verbale ... 215
h. Structurile incluse minore - Marcarea analogică - Comenzile încorporate ... 216
i. Sensuri derivate ... 218
j. Sugestia şi sugestibilitatea ... 219
B. întreruperea modelelor comportamentale condiţionate ... 220
1. Blocarea ... 220
2. Tehnici de confuzionare ... 222
a. Ambiguitatea fonologică ... 223
b. Ambiguitatea sintactică ... 223
c. Ambiguitatea de punctuaţie ... 224
C. Intensificarea şi exagerarea unui model comportamental ... 225
3.5 Metafora ... 226
A. Izomorfismul în cadrul sistemelor neuropsihologice ... 228
1. Generalizarea comportamentală ... 229
2. Clase de relaţii ... 230
IV. Epistemologie terapeutică 232
Anexa A: Exemplu de integrare a părţilor folosind reîncadrarea şi metafora ... 239
Anexa B: Neurologia învăţării ... 246

Bibliografie ... 252