Se afișează postările cu eticheta Editura Licorna. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Editura Licorna. Afișați toate postările

27/04/2013

CRITICA PSIHOLOGIILOR. Posibilii oamenilor în procesualitatea sociala


Autor : Lucian Culda                 
Editura Licorna 
Colectia Interogari procesual-organice 
An aparitie : 1995 
ISBN  973-96767-5-8
Nr pagini : 276 
Format 135 x 200
Pret : 17 lei la PsihoShop, 1,99 lei la targulcartii, 2 lei pe okazii





Cuprins:


CONSIDERAŢII PREALABILE 1
PPRECIZĂRI DE ORDIN METODIC 3

PARTEA l-a
O PRIMA CRITICĂ A PSIIIOLOGIILOR 5

1. POATE FI PSIHICUL DOMENIUL DE REFERINŢĂ PERTINENT AL INTEROGĂRII TEORETICE ?  7

2. VULNERABILITATEA OBIECTELOR DE STUDIU ADOPTATE DE PSIHOLOGII 12

3. EMERGENŢA PSIHOLOGIILOR; INEVITABILITATEA CONTURĂRII MAI MULTOR GENURI DE PSIHOLOGII14
3.1. Psihologiile analitice 16
3.2. Psihologiile fenomenologice 20
3.3. Psihologiile comportamentiste (behavioriste) 25
3.4. Neuro-psihologiile   27
3.5. Psihologiile sociale 31

4. LIMITE INEVITABILE ALE PSIIIOLOGIILOR 35
4.1. Criiici ale psihologiilor efectuate de psihologi  35
4.2. Critica procesual-organică a teoriilor psihologice  40

PARTEA a Il-a
MODELUL PROCESUAL-ORGANIC AL FIINŢĂRII OAMENILOR ÎN PROCESUALI I ATEA SOCIALĂ 44

5. DOMENIUL DE REFERINŢĂ:OAMENII ÎN PROCESUALITATEA SOCIALĂ 46

6. OBIECTUL DE STUDIU: OAMENII - PRODUSE ŞI EXPRESII ALE UNOR PROCESE  INFORMAŢiONAL-ENERGETICE DE NATURĂ BIOTICĂ SI SOCIALA 48

7 POSIBILII HOMINIZILOR: PROCESORII BIO-INFORMAŢIONALI 52
7.1. Posibilitatea organismelor; bio-procesarea informatiilor 52
7.2. Posibilitatea bio-procesorilor 53
7.3. Diferenţierea organismelor in funcţie de numărul nivelurilor de organizare al bio-procesorilor 55
7.4. Proprietăţi ale bio-procesorilor 57
7.5. Raporturi între bio-procesori şi bio-hardurile lor 58
7.6. Posibilitatea specializării bio-procesorilor cuplatori  60
7.7. Pot bio-procesorii cuplatori sâ realizeze conştientizări? 62
7.8. Funcţii ale bio-proccsorilor  64
7.9. Procesarea bio-informaţiei la om  66

8. POSIBILITATEA OAMENILOR: PROCESAREA INTERPRETATIVĂ 72
8.1. Posibilitatea unor procesori ce transcend bio-procesarea informaţiei 72
8.2. Homo-interpretorii 74
8.3. Funcţii ale conştientizărilor în homointerpretori  80
8.4. Raporturi posibile între conştientizările realizate de bio-cuplatori şi interpretori 84
8.5. Emergenţa şi funcţiile interpretărilor-cadru în procesarea interpretativă 87
8.6. Modalităţi de exteriorizare a procesărilor interpretative: manifestări simbolice; manifestări operaţional- analitice 88
8.7. Genuri posibile de procesări interpretative 92
8.8. Tipuri de interpretori 93
8.7. Oamenii, interpretorii şi bio-hardurilc lor 95

9. SOCIO-INTERPRETORII; POSIBILITATEA FIINŢĂRII OAMENILOR ÎN SOCIO-ORGANIZARI 98
9.1. Necesitatea funcţională a socio-interpretorilor  98
9.2. O primă schiţă a socio-interpretorilor 100
9.3. Interpretarile-cadru; funcţiile lor în procesualitatea socio-intcrpreiativă   101
9.4. Diferenţierea şi specializarea socio-interpretorilor 104
9.5.Capacitatea self-organizantă a socio-interpretorilor 105
9.6. Limite a e reproducerii socio-inlerpretorilor 109

10.PROCESUALITATEA SOCIALĂ 111
10.1. Inevabilitatea socio-organizărilor 111
10.2. Condiţionarea energetică a socio-organizărilor 114
10.3. Instabilitatea socio-organizărilor  115

11. DE LA NORMAREA BIO-INFORMAŢIONALĂ A HOMINIZILOR LA NORMAREA SOCIALĂ A OAMENILOR 118

12. POSIBILII OAMENILOR ÎN PROCESAREA SOCIALĂ 123

PARTEA a IlI-a
POSIBILII OAMENILOR ÎN PRINCIPALELE SECVENŢE ALE PROCESUALITĂŢII SOCIALE   131
13. POSIBILII OAMENILOR ÎN LIMITELE PROCESĂRII FIGURATIVE 132
13.1. Procesarea interpretativă figurativă    132
13.2. Socio-organizările primare  144
13.3. Situaţia oamenilor în socio-organizările primare   145

14. POSIBILII OAMENILOR DUPĂ EMERGENŢA PROCESĂRII VERBALE   148
14.1. Emergenţa homo-interpretorilor verbali 148
14.2. Posibilitatea autonomizării interpretărilor verbale 151
14.3. Posibilitatea autonomizării procesării interpretative muzicale (armonice) 154
14.4. Funcţii ale interpretărilor-cadru în automatizarea procesării verbale 155
14.5. Posibilitatea autonomizării interpretărilor verbale   157
14.6. Specializări posibile ale socio-interpretărilor verbali   159
14.7. Evoluţii posibile în raporturile dintre procesările figurative şi procesările verbale 165
14.8. Situaţia interpretărilor-cadru în socio-interpretorii verbali 167
14.9. Principalele caracteristici ale socio-procesării interpretative verbale  169
14.10. Etno-organizările 171
14.11. Situaţia oamenilor în etno-organizări 173

15. POSIBILI AI OAMENILOR CE DECURG DIN EMERGENTA PROCESĂRII INTEROGATIVE  177
15.1. Emergenţa interpretării interogative  171
15.2. Discontinuităţi posibile în procesarea interogativă 181
15.3. Reconstrucţii posibile în procesarea interpretativa 192
15.4. Caracterul local, particularizant al conexiunilor dintre  procesarea interogativă şi procesarea interpretativă 193
15.5. Discontinuităţi posibile în procesualitatea interpretativă sub presiunea procesărilor interogative  197
15.6. Impactul posibil al interogărilor de tip global asupra procesualităţii interpretative; posibilitatea interpretărilor satisfăcătoare 202
15.7 Modificări în comportamentul oamenilor sub presiunea reconstrucţicei succcsive a competenţelor interpretative: posibilitatea comportamentelor adaptative, creatoare de informaţie şi valorizatoare de informaţie 204

16. EVOLUŢII SOCIALE POSIBILE IN LIMITELE PROCESĂRII INFORMAŢIEI SOCIALE ÎN MODALITĂŢI NESATISEĂCĂTOARE  206
16.1. Presiuni pentru maximizarea posibilităţilor procesualităţii sociale 207
16.2. Evoluţii posibile în etno-organizări; emergenţa naţiunilor  219
16.3. Procesualitatea socială trans-naţională  222

17. POSIBILII OAMENILOR ÎN PROCESĂRILE SOCIALE DOMINATE DE INTERPRETĂRI NESATISFĂCĂTOARE 227
17.1. Situaţia oamenilor în procesualitatea socială dominata de interpretări nesatisfăcătoare 227
17.2. Posibilitatea patologizării procesorilor de informaţii 232
17.3. Inerenţa situaţiilor insecurizante 233 
17.4. Posibilitatea manifestărilor agresive 236
17.5. Precaritatea omului în contexte informaţionale 237
18. DESCHIDERI ÎN EVOLUŢIA OAMENILOR CE DECURG DIN INTEROGAREA PROCESUAL-ORGANICĂ 242

PARTEA a lV-a
ESTE MODELUL PROCESUAL-ORGANIC AL FIINŢĂRII OAMENILOR ÎN PROCESUALITATEA SOCIALĂ ALTERNATIVA SATISFĂCĂTOARE LA INTEROGĂRILE PSIHOLOGICE? 246

19. ESTE FALSIFICABIL MODELUL PROCESUAL-ORGANIC AL POSIBILILOR OAMENILOR ÎN PROCESUALITATEA SOCIALĂ?   248
20. INTERPRETAREA PROCESUAL-ORGANICĂ A PROBLEMATICII RAPORTURILOR DINTRE FILOGENEZA ŞI ONTOGENEZA OAMENILOR 253
21. POSIBILITATEA PSIHOLOGIILOR; CRITICA PROCESUAL-ORGANICĂ A PREMISELOR PSIHOLOGIILOR 257
22. SIMPLIFICĂRI DEFORMATOARE ÎN PSIHOLOGII  262
23. POSIBILITATEA ÎNBOLNĂVIRII OAMENILOR: OMUL BOLNAV ŞI STRATEGIILE TERAPEUTICE  266
24. PERSPECTIVE DESCHISE CERCETĂRII FUNDAMENTALE DE MODELUL PROCESUAL-ORGANIC AL POSIBILILOR OAMENILOR 273


23/07/2012

ORGANIZATIILE

Autor : Lucian Culda                 
Editura Licorna 
Colectia Investigatii procesuale 
An aparitie :2002 
ISBN  973-98484-3-5
Nr pagini : 310 
Format 165 x 240
Pret : 15 lei la PsihoShop




Cuprins:


Prefaţă la actuala ediţie /1
Prefaţă la prima ediţie /5
Opţiuni metodice /9

Prima secţiune
 CONSTITUIREA ORGANIZAŢIILOR /15

 Aspecte problematice /16
 Premise /18
 1. Oamenii se află sub presiunea necesităţilor; cum le satisfac? /20
 2. Emergenţa acţiunilor gestionare, o condiţie a constituirii organizaţiilor /27
 3. Constituirea capacităţilor de procesare proprii organizaţiilor /34
 4. Contribuţia diversificării necesităţilor interne de gestionare la constituirea organizaţiilor /42
 5. Socializarea profesională – condiţie şi consecinţă a proceselor din organizaţii /46
 6. Cum se procesează informaţiile în organizaţii? /54
 7. O primă caracterizare a organizaţiilor /68
 Remarci /79

Secţiunea a doua
 DIFERENŢIEREA ORGANIZAŢIILOR PRIN SPECIALIZARE ÎN ORGANIZAREA SOCIALĂ /81

Aspecte problematice /82
 Premise /82
 1. Consecinţe organizante ale funcţionării organizaţiilor /84
 2. Implicarea organizaţiilor în emergenţa şi diferenţierea socioorganizărilor specializate /89
 3. Socioorganizările integratoare /102
 4. Conexiuni între dinamica necesităţilor sociale, emergenţa unor noi posibilităţi de procesare a informaţiilor şi reorganizarea organizaţiilor /107
 5. Diferenţierea organizaţiilor în raport cu genurile de necesităţi pe care tind să le satisfacă în procesul reorganizării socioorganizărilor specializate /116
 6. Conexiuni între organizaţii şi socioorganizările gestionare publice /123
 7. O nouă caracterizare a organizaţiilor /136
 Remarci /138

Secţiunea a treia
 REORGANIZAREA ORGANIZAŢIILOR PRIN ASIMILAREA REZULTATELOR CERCETĂRILOR TEORETICE /139

 Aspecte problematice /140
 Premise /142
 1. Limite ale organizaţiilor ce decurg din posibilităţile reduse de procesare a informaţiilor 143
 2. Discontinuităţi posibile în organizaţii prin asimilarea unora dintre rezultatele interogărilor conceptuale /146
 3. Modificări posibile în organizaţii sub presiunea evoluţiilor în explorarea unor domenii de referinţă fizice şi biotice /153
 4. Modificări posibile în organizaţii sub presiunea discontinuităţilor din interogarea existenţei sociale /156
 5.Modificări posibile în organizaţii sub presiunea discontinuităţilor din interogarea organizaţiilor /160
 6. Posibilităţi ce se deschid organizaţiilor prin asimilarea explicaţiilor teoretice date oamenilor /165
 7. Consecinţe contradictorii ale situării organizaţiilor în orizonturi teoretice nesatisfăcătoare /167
 8. Consecinţe ale decalajelor dintre capacităţile de procesare ale organizaţiilor /170
 9. Evoluţii posibile în modalităţile de gestionare a organizaţiilor /174
 10. Necesitatea teoriei care explică unitar situaţia organizaţiilor în existenţa socială /184
 11. Comentarii utile pentru orientarea activităţilor gestionare /186
 Remarci /193

Secţiunea a patra
 CONSECINŢE SOCIALE ALE ASIMILĂRII TEORIILOR ÎN ORGANIZAŢII /195

 Aspecte problematice /196
 Premise /196
 1. Reconstrucţia socioorganizărilor specializate /199
 2. Evoluţia socioorganizărilor gestionare publice în condiţiile scientizărilor ce se produc în tot mai multe organizaţii /205
 3. Emergenţa naţiunilor; posibilităţi de manifestare în condiţii informaţionale nesatisfăcătoare /211
 4. Conexiuni între organizaţii, socioorganizările specializate şi naţiuni /214
 5. Posibilitatea organizărilor trans-naţionale şi consecinţele lor pentru organizaţii /219
 6. Aspecte problematice ale gestionării organizaţiilor în condiţiile sociale generate de asimilarea teoriilor /222
 Remarci /223

Secţiunea a cincia
 PERSPECTIVE ALE ORGANIZAŢIILOR ÎN ORIZONTUL COGNITIV PROCESUAL /227

 Aspecte problematice /228
 1. Posibilitatea evaluării organizaţiilor folosind repere procesuale /232
 2. Posibilităţi de intervenţie în organizaţii /237
 3. Posibilitatea investigării sistematice a necesităţilor sociale în domeniul de interes al organizaţiei  /240
 4. Utilitatea opţiunilor strategice /242
 5. Utilitatea proiectării programelor de perspectivă /245
 6. Posibilitatea organizării proceselor gestionare în funcţie de necesităţile ce se diferenţiază în organizaţii /248
 7. Posibilitatea gestionării proceselor informaţionale din organizaţii /250
 8. Măsuri care pot să susţină gestionarea procesuală a organizaţiilor; susţinerea sistematică a proceselor socializante /252
 Comentarii /258

Secţiunea a şasea
 SITUAŢIA OAMENILOR ÎN ORGANIZAŢII; EVOLUĂII RELEVANTE /261

 Aspecte problematice /262
 Premise /263
 1. Situaţia oamenilor – principalul criteriu de evaluare a organizărilor sociale /264
 2. Repere procesuale pentru evaluarea situaţiei oamenilor în organizaţii /267
 3. Devenirea oamenilor – principala sursă a transformărilor posibile în organizaţii /270
 4. Utilitatea evaluării modificărilor ce intervin în situaţia oamenilor în organizaţii /274
 5. Particularizări sociale ale situaţiei oamenilor în organizaţii /276
 6. Conexiuni între situaţia oamenilor în organizaţii şi reconstrucţia capacităţilor sociale de procesare a informaţiilor /280
 7. Dependenţa situaţiei oamenilor de modificările ce intervin în concepţiile de gestionare a organizaţiilor /285
 8. Dependenţa situaţiei oamenilor de capacitatea lor de a interpreta organizaţiile /287
 9. Dependenţa situaţiei oamenilor de modalităţile în care se implică în organizaţii /290
 10. Posibilităţile oamenilor în organizaţii în contextul informaţional procesual-organic /294
 11. Oportunitatea socializării profesionale explicite /299
 Remarci /304
 Remarci finale /306
 Note bibliografice /311