07/11/2024

PEDAGOGIA COMUNICARII

Autor: Laurentiu Soitu
Editura Institutul European
Colectia Universitaria
An aparitie : 1997, 2002
Editia a II-a rev.
ISBN 973-611-199-7
Nr pagini : 278
Format 140 x 190
Pretul la data postarii : 36,99 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf aici


        Poate cea mai prezenta dintre temele aflate in dezbaterea parintilor si profesorilor este aceea a (re)definirii continue. Nu a fost niciodata usor de obtinut consensul asupra sintagmei care defineste un univers in stare de continua devenire, asa cum este cel al copilului, dar cu atit mai dificil este acum cind, prin multiple mijloace de comunicare in masa ori de interventie comunitara, imaginea principalelor institutii educative - scoala si familia - a suferit transformari radicale, impunindu-li-se reguli care le deschid si le cer transparenta, acolo unde erau autonome si suverane, dar le si confera mai multa valoare ca elemente componente ale unui sistem educativ tot mai coerent si mai bine articulat.Responsabilitatea scolii si familiei nu mai este indeajuns pentru a da socoteala de reusitele generatiilor in plan profesional si social. Multitudinea interdependentelor face ca cele doua institutii sa piarda din autonomie, dar sa si sa cedeze din raspundere altor centre socializatoare, cu putere educogena.Volumul de fata ilustreaza atit multiplele interactiuni cit si efectele diverse, la nivelul elevilor si profesorilor. 

        Laurentiu Soitu este profesor universitar emerit, doctor in Filosofie (1982) si doctor in Stiintele Educatiei (1997), director al Institutului de Educatie Continua, director al Platformei de Cercetare Interdisciplinara MEDIAEC, coordonator al proiectului Dictionare&Enciclopedii al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, membru al Comisiei Nationale UNESCO, al Galeriei Internationale de Educatie Continua si a Adultilor (IACEHOF), Oklahoma University, USA, si al Galeriei Profesorilor Bologna. Este autor si coordonator a mai mult de 20 de volume, a peste 100 de studii si articole stiintifice in domeniul logicii, pedagogiei si stiintelor comunicarii. Sursa Editura Institutul European
        Dintre lucrarile autorului:
Comunicare educationala, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” 1994
Comunicare si actiune, Institutul European 1997
Consiliere familiala. Fise, Institutul European 2001
Agresivitatea in scoala, Institutul European 2001
Pedagogia comunicarii, EDP 1997, Institutul European 2002
Restul comunicarii(lor) sunt eu, Ars Longa 2006
Mai aproape de cuvinte, Editura Ars Longa 2007
Mesajul, continut si relatie (coord), Institutul European 2014
Dimensiuni ale consilierii educationale (coord), Institutul European 2014
Educatia la centenar, Polirom 2018
Covid. Colivia noastra (coord), Institutul European 2020

Cuprins:

Prefață la ediţia a doua  5

CUVÎNT ÎNAINTE  7

I. PEDAGOGIA COMUNICĂRII. ARGUMENTE ALE UNEI ÎNTEMEIERI   11
I.1. Motivația temei  11
I.2. Ipoteza de lucru  12
I.3. Identificarea principalilor răspunzători de exercițiul comunicării  12
I.4. Elemente ale unei pedagogii a comunicării  15
I.5. Componentele unei pedagogii a comunicării    17

II. COMUNICAREA ŞI INTERACȚIUNEA  20
II.1. Predominanța unei teme   20
1.1. Nevoia de comunicare şi funcţiile comunicării  22
1.2. Taxonomii ale funcțiilor comunicării  24
1.3. Atitudini şi comportamente  28
1.4. Situaţii de comunicare  30
1.4.1. Motivația situaţiilor de comunicare  33
1.5. Desfăşurarea comunicării  34
1.6. Comunicare şi metacomunicare  35
II.2. Elementele comunicării  36
2.1. Viziunea liniară  36
2.2. Viziunea interactivă a comunicării  39
2.3. Viziunea tranzacțională a comunicării  40
2.4. Reguli de memorat  41
2.5. Idei greşite  42
II.3. Comunicarea ca relație  43
3.1. Comunicarea impersonală şi  interpersonală  43
3.2. Forme ale mesajului relațional  44 

III. CONCEPTUL DE SINE ÎN COMUNICAREA INTERPERSONALĂ  47 
III.1. Comparaţia cu sine  47 
III.2. Organizarea internă şi elementele constitutive ale conceptului de sine   51 
III.3. Importanţa sinelui în relaționare  53

IV. COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE DE COMUNICARE   56 
IV.1. Competenţe şi aptitudini  58
IV.2. Competenţe dobîndite în şcoală  59
IV.3. Competenţe de comunicare  60
IV.4. Competenţe şi aptitudini de comunicare  62
IV.5. Niveluri şi sfere ale competenței   63
IV.6. Persoana competentă  65

V. TIPURI DE COMUNICARE EDUCAȚIONALĂ  69
V.1. Comunicare - comunicare educațională  69
1.1. Dimensiunile comunicării  69
1.2. Realitatea comunicării  72
1.3. Ipostaze ale comunicării   75
1.4. Distorsiunea comunicării  176
1.5. Obstacole şi remedieri ale comunicării  78
1.6. Reducţiunea comunicării   82
1.7. Acţiuni de comunicare educațională  85
1.8. Practica de comunicare centrată pe sens  89
1.9. Master '95. Exerciţiu    92
1.10. Etape ale educaţiei pentru comunicare  95
V2. Educaţie şi instruire  99
2.1. Educaţia   99
2.1.1. Scopurile educaţiei  100
2.1.2. Idealul educaţiei  101
2.2. Instrucţia   104
2.2.1. Diferenţele dintre învățămînt şi educaţie  106
2.2.2. Actorii sistemului educativ  107
2.3. Şcoala şi educația  109
2.4. Consecințe de înlăturat sau de păstrat?  112
V.3. Etica formatorului  113
3.1. Acţiunea educatorului un mod de a fi  115
3.2. Responsabilitatea opțiunii  117
3.3. Magna şi minima moralia  120
3,4. Binele şi duşmanul lui 123
3.5. Morala - raportul lui Eu cu Mine 125
3.6. Metafora şi morală  127
3.7. Diferenţa dintre educaţie şi manipulare  131
V.4. Formatorul - magistru de comunicare 133
4.1. Profesor, educator sau formator?  133
4.2. Jocul retoric al formatorului  135
4.3. Persuasiunea - raport cu celălalt  137
4.4. Formatorul inconştient  139
4.5. Pericole şi reguli  141
4.6. Valori care structurează coerenţa  142
V.5. Cui transmitem?  142
5.1. Nevoia de dirijare  142
5.2. Aşa se nasc motivațiile   144
5.3. Circumstanţele socio-afective 146
V.6. Relaţii de comunicare  147
6.1. Parteneriatul actorilor  147
6.2. Elementele care favorizează relaţia  149
6.3. Condiţiile reuşite în comunicare  151

VI. COMUNICARE ȘI COMUNICARE DIDACTICĂ 153
VI.1. Comunicare didactică  153
1.1. Particularități  153
1.2. Comunicarea prin întrebări  158
VI.2. A asculta sau a auzi?  160
2.1. Forme ale falsei ascultări  160
2.2. Cauze ale neascultării  162
2.3. Ascultarea cu scop informativ, de dobîndirea a cunoştinţelor 163
VI.3. Informaţie şi comunicare didactică  166
3.1. Comunicare şi informare didactică  169|
3.2. Procesul de transmitere a cunoştințelor 171
3.3. Modalităţi de structurare a cunoştințelor 173
3.4. Modalităţi de dirijare şi concetrare a atenției  174
3.5. Strategii de comunicare didactică  175 
VI. 4. Responsabilitatea limbajului  179
4.1. Dialogul educaţional  181 
4.2. Reciprocitatea în educaţie  182

VII. LOCUL LABORATORULUI DE COMUNICARE ÎN FORMAREA FORMATORILOR  186
VII.1. Triunghiul pedagogic  186
1.1. Ipostaze didactice  189
1.2. Învăţarea şi competenţe de învăţare  191
VII. 2. Laboratorul de comunicare educaţională  192
2.1. O posibilă istorie  192
2.1.1. Jocul de rol  192
2.1.2. Metoda Allen şi Ryan  193
2.1.3. Momentul Skinner  195
2.1.4. A. Bandura sau imitarea unui model  195
2.1.5. Observaţii şi constatări  196
2.1.6. Marie-Cecile Wagner - îmbunătăţiri recente  197
2.1.7. Sugestii pentru noi  199
2.2. Tehnicizarea educaţiei  200
2.2.1. Imperialismul tehnicii  200
2.2.2. Explozii de nevoi şi posibilităţi  202
2.2.3. Oglinda actorului  203
VII. 3. Locul laboratorului de comunicare educațională în formarea profesorilor 206
3.1. Scop şi funcţii  206
3.2. Arii de competență  207
3.3. Atribuţii  208
3.4. Formarea formatorilor pentru comunicare  209
3.4.1. Responsabilități  209
3.4.2. Competenţe noi  211
3.5. Confirmări şi încurajări  217
3.5.1. Între obligaţie şi insatisfacţie  217
3.5.2. Forme de învăţare a comunicării  222
3.5.3. Învăţarea şi exersarea abilităţilor de comunicare   224
VII.4. Exerciţii pentru formatori  228
4.1. Cu ce începem comunicarea?    228
4.2. Punctul lui Arhimede  229
4.3. Formularea sarcinilor  232
4.4. Identificarea stării de eșec  233
4.5. Interrelaţionarea  235
4.6. Explorarea  236

VIII. EVALUAREA REZULTATELOR  239
VIII.I. Funcţia socială a evaluării  239
1.1. Comunicarea este evaluare  241
VIII.2. Evaluarea după exigenţele elevului  250
VIII.3. Condiţii ale reuşitei  251

CONCLUZII  254

ANEXE  257
Anexa 1 — Fişa competenţelor elevului   257
Anexa 2 — Tabele de prezentare a competențelor  258
1. Competenţe universale pentru profesorii învățămîntului superior  258
2. Supracompetențe  259
3. Competenţe generice  200
4. Grila de analiză Lafarge - Coppee  261
5. Extras din fişa de selecţie a cadrelor (Bouygues)  262
6. Cele şaisprezece competențe 263
Anexa 3 — Chestionar tip CAB   264
Date sintetice  266

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ  269 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu