MANUAL ANTIMANIPULARE. Tehnici si cazuri

Autor : Stefan Stanciugelu (coord)              

Editura C.H. Beck

Colectia Comunicare

An aparitie :2012

ISBN 978-973-115-992-8

Nr pagini : 424

Format 165 x 235

Pretul la data postarii : 59,42 lei la Editura, 55,92 lei la librariaonline, 57,70 lei la librarie.net

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:
       Cartea isi propune sa demonstreze ca noi toti- ca indivizi, ca membri ai unor grupuri sau comunitati - suntem vulnerabili in fata unor scheme de comunicare patologica, al caror scop este sa genereze supunerea si conformismul social.

         Analizând vulnerabilităţile creierului uman şi modurile de înşelare a atenţiei prin manipularea ideilor, opiniilor, definiţiilor, sentimentelor, imaginilor şi convingerilor noastre am ajuns la o serie de concluzii care ne sugerează căi de apărare în faţa acestui tip de situaţii de comunicare doar aparent corecte sau oneste.

Cuprins:

Prafaţă la prefaţa   VII

Prefaţă   XI

Introducere   1

Cap. 1. Tehnicile de manipulare - structura. Explicaţie, prezentare   9

Cap. 2. Piramida P.R.I.N.T. a manipulării sociale   40

Cap. 3. Testarea piramidei P.R.I.N.T.  a manipularii sociale   Pag?

Cap. 4. Manipularea dorinţei de a citi cărţi: e condamnabil  discursul profesorului de la Yale?  Pag?

Cap. 5. Deceniul Dromichaites la americani   Pag?

Cap. 6. SUA şi reconstrucţia unei identitaţi politice din ruine - War On Terror  Pag?

Cap. 7. Apocalipsa din 21 decembrie 2012: are sfârşitul lui nevoie de tehnici de manipulare?   Pag?

Cap. 8. Manipularea rea si manipularea bună? Analiza de caz pe crearea de modele pozitive - este Steve Jobs un manipulator?   Pag?  

Cap. 9. Teoria P.R.I.N.T. la ministerul muncii, dar şi la varful uniunii social liberale   Pag?

Cap. 10. Piramida P.R.I.N.T. şi contextualizarea contextualismului  Pag?

Cap. 11. Mass-media occidentală creează o revoluţie romana horror: manipularea de emoţii negative şi nume mari in decembrie 1989  Pag?

Cap. 12. Tehnici de manipulare in GRECIA: cum se face premierul frate cu poporul pana trece criza?  Pag?

Cap. 13. Piramida P.R.I.N.T. - variabile comune pentru protectii sociale, muzica şi declaratii de razboi?   Pag?

Cap. 14. Iliescu, cenuşareasa şi Audi 8: manipulare sau doar PR?   216

Cap. 15. Filantropii, fetiţele Powerpuff şi The Lord Of The Rings   224

Cap. 16. Manipularea in discursuri războinice: Hillary Clinton, Bush, Churchill şi De Gaulle   245

Cap. 17. Manipularea aurului la roşia montana: cum poţi adormi simţul civic prin culpabilizarea majoritaţii?   265

Cap. 18. Manipulare sociala dinspre răsărit: nevoia de ţap ispaşitor extern in explicarea protestelor anti-Voronin (2009)  251

Cap. 19. Manipularea negocierii şi negocierea manipularii: cum se manipuleaza rapitorii?  290

Cap. 20. Structura puterii şi feţele realitaţii: de la Ceauşescu la Castro, Che Guevara, Ch. Chaplin şi chiar la Jack Nicholson    297

Cap. 21. FBI, CIA, Vatican şi Al Quaeda - diferiţi intru scopuri, dar una intru scheme de manipulare  320

Cap. 22. Piramida nevoilor şi piramida P.R.I.N.T. a controlului nevoilor  332

Cap. 23. Religie, politica şi Lady Gaga: tehnici comune de manipulare?    330

Cap. 24. Tehnici de manipulare in manifeste artistice revoluţionare: futurism - cubism - suprematism  353

Concluzii: Rezistenţa la manipulare şi respingerea efectului

de conformitate   370

Bibliografie    379

METACRIMINOLOGIE

Autor : Iancu Tanasescu , Gabriel Tanasescu , Camil Tanasescu                

Editura C.H. Beck

Colectia Curs universitar

An aparitie :2008, 2010

Editia a II-a      

ISBN 978-973-115-811-2

Nr pagini :480

Format 160 x 230

Pretul la data postarii : 55,17 lei la Editura, 58,50 lei la librariabucuresti ,58,40 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

           Metacriminologie constitutie o manieră diferită de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a problemelor criminologice tradiţionale, a semnificaţiei conceptelor în noua conjuctură social.economică şi politică a lumii (referitoare la structura efectivă a crimei şi statutul participanţilor), de definire a stitudinii statului în orientarea către identificarea şi eradicarea fenomenului criminal, de a pune de acord tezele criminologice principale cu definirea rolului personalităţii criminale în cadrul realităţii sociale, a experienţei şi a practicii  criminale.

          Crima nu este doar un fenomen pur obiectiv, ci este şi un fenomen subiectiv aflat într-o unitate concretă. Aceasta reprezintă procesul social activ, al producerii agresiunii în viaţa socială, ca o rezultantă a concepţiei individului sau grupării de indivizi în raporturile lor economice, religioase, politice, care au o natură depreciativă, devalorizatoare faţă de ordinea socială. 

Cuprins:

CARTEA I. CRIMINOLOGIE  1

Titlul I. Epoca străveche şi epoca veche a civilizaţiei umane  1
    Subtitlul I. Vestigiile paleoliticului  1
    Subtitlul II. Fundamente teoretice ale comportamentului uman  2
        Capitolul I. Era precreştină  2
            Secţiunea 1. Reflecţii timpurii despre comportamentul uman  2
            Secţiunea a 2-a. Ideile antichităţii privind comportamentul uman  3
        Capitolul II. Era Creştină  7
            Secţiunea 1. Noul Testament  7
            Secţiunea a 2-a. Gândirea medievală despre comportamentul uman  8
            Secţiunea a 3-a. Gândirea Renaşterii despre comportamentul uman  9
            Secţiunea a 4-a. Epoca raţionalismului despre comportamentul uman  13
            Secţiunea a 5-a. Epoca iluminismului despre comportamentul uman   16

Titlul II. Teoriile precriminologice şi bazele criminologiei  22
    Subtitlul I. Criminologia etiologică (a cauzelor)  22
        Capitolul I. Teoriile precriminologice    24
            Subcapitolul I. Cesare Beccaria (1738-1794)  24
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  24
                Secţiunea a 2-a. Raportul lui Beccaria cu tradiţia   24
                Recomandări bibliografice   32
            Subcapitolul II. Şcoala clasică de drept penal (criminal)  32
                Secţiunea 1. Caracteristici  32
                Secţiunea a 2-a. Francesco Carrara (1805-1888)  34
                Secţiunea a 3-a. Importanţa Şcolii clasice de drept penal  35
            Subcapitolul III. Şcoli presociologice de stabilire a fenomenului criminalităţii    36
                Secţiunea 1. Şcoala cartografică sau geografică (Şcoala franco-belgiană a mediului social)   36
                Secţiunea a 2-a. Şcoala marxistă (socialistă)  38
                Secţiunea a 3-a. Şcoala interpsihologică  42
                Secţiunea a 4-a. Şcoala lyoneză (Şcoala mediului social)  43
            Subcapitolul IV. Şcoala sociologică  44
                Secţiunea 1. Caracteristici  44
                Secţiunea a 2-a. Emile Durkheim (1858-1917)  45
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor Şcolii sociologice    48
            Subcapitolul V. Şcoala pozitivistă de drept penal  48
                Secţiunea 1. Caracteristici  48
                Secţiunea a 2-a. Thomas Robert Malthus (1766-1834)  49
                Secţiunea a 3-a. Franz Joseph Gall (1758-1828)  49
                Secţiunea a 4-a. Auguste Comte (1798-1857)  50
                Secţiunea a 5-a. Benedict August Morel (1809-1873)  50
                Secţiunea a 6-a. Charles Robert Darwin (1809-1882)  51
            Subcapitolul VI. Cesare Lombroso (1835 - 1909)  51
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  52
                Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia   52
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Lombroso  60
                Recomandări bibliografice  62
            Subcapitolul VII. Enrico Ferri (1856 - 1929)  62
                Secţiunea 1. Viaţa şi opera  62
                Secţiunea a 2-a. Raportul cu tradiţia   63
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de Ferri  67
                Recomandări bibliografice   69
        Capitolul II. Bazele criminologiei  69
                Secţiunea 1. Caracteristici  69
                Secţiunea a 2-a. Raffaele Garofalo (1852 - 1934)  70
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţia teoriilor enunţate de R. Garofalo  77
                Recomandări bibliografice   77
        Capitolul III. Teoriile psiho-biologice  78
                Secţiunea 1. Teoria bio-tipologică  78
                Secţiunea a 2-a. Teoria inadaptării bio-psihice (teoria inadaptării, teoria inadaptării biologice)   80
        Capitolul IV. Criminologie clinică    83
            Subcapitolul I. Teoria constituţiei criminale    83
                Secţiunea 1. Caracteristici  83
                Secţiunea a 2-a. Benigno di Tulio   83
            Subcapitolul II. Teoria genetică (a aberaţiei cromozomiale)   84
                Secţiunea 1. Caracteristici  84
                Secţiunea a 2-a Semnificaţia teoriei    85
            Subcapitolul III. Teoriile psiho-sociale  86
                Secţiunea 1. Teoria asociaţiilor diferenţiate  86
                Secţiunea a 2-a. Teoria conflictelor de cultură (teoria conflictelor culturale, teoria zonelor criminale, teoria ecologică)  89
                Secţiunea a 3-a. Teoria anomiei   91
                Secţiunea a 4-a. Teoria angajamentului  93
            Subcapitolul IV. Teoriile psiho-morale   96
                Secţiunea 1. Teoria psihanalizei  96
                    Subsecţiunea 1. Perioada prepsihanalizei  96
                    Subsecţiunea a 2-a. Sigmund Freud (1856-1939)  97
                    Recomandări bibliografice  107
                    Subsecţiunea a 3-a. Alţi „psihanalişti”  107
                Secţiunea a 2-a. Teoria criminalului nevrotic  108
                Secţiunea a 3-a. Teoria personalităţii antisociale  110
            Subcapitolul V. Teorii psiho-morale „autonome”  111
                Secţiunea 1. Teoria instinctelor  111
                Secţiunea a 2-a. Teoria personalităţii criminale (delincvente)  112
    Subtitlul II. Criminologia dinamică (a actului)  114
        Capitolul I. Teoriile dinamice complementare (fază secundară, pregătitoare)  114
            Subcapitolul I. Trecerea la act  114
                Secţiunea 1. Modelul propus de Etienne de Greeff  115
                Secţiunea a 2-a. Modelul propus de Jean Pinatel  116
                Secţiunea a 3-a. Modelul propus de Howard S. Becker  116
                Secţiunea a 4-a. Modelul propus de Albert Cohen  116
            Subcapitolul II. Teoriile dinamice principale (faza principală, finală)  117
                Secţiunea 1. Teoria reţinerii (,,a barierelor”)  117
                Secţiunea a 2-a. Teoria strategică  118
                Secţiunea a 3-a. Semnificaţiile Criminologiei dinamice  119
    Subtitlul III. Criminologia actului (Criminologia de l’acte, empirică)  120
    Subtitlul IV. Criminologia pragmatică  120
    Subtitlul V. Criminologia critică (Noua criminologie, Anticriminologia)  121

Titlul III. Criminologia românească  122
    Subtitlul I. Criminologia generală  122
        Capitolul I. Teorii precriminologice  122
            Subcapitolul I. Evoluţia umană şi organizarea socială  122
                Recomandări bibliografice  126
            Subcapitolul II. Reflecţii ale gândirii româneşti despre comportamentul uman  126
                Secţiunea 1. Idei despre educaţie şi morală  126
                Secţiunea a 2-a. Forme de manifestare a ştiinţei criminologice româneşti  127
    Subtitlul II. Criminologie analitică  151
        Capitolul I. Obiectul criminologiei analitice  151
            Subcapitolul I. Definiţia şi obiectul criminologiei analitice  154
            Subcapitolul II. Teze despre comportamentul delincvenţial  156
                Secţiunea 1. Teza privind unitatea dintre latura biologică, latura psihologică şi latura socială în realizarea actului delincvenţial  157
                Secţiunea a 2-a. Teza privind fenomenologia delictului  158
                Secţiunea a 3-a. Teza privind practica umană criminală ca geneză a delictului  159
                Secţiunea a 4-a. Teza redobândirii demnităţii umane ca fiinţă absolut liberă  160
        Capitolul II. Factorii care determină comportarea delincvenţială  161
            Subcapitolul I. Caracteristici  162
                Secţiunea 1. Trăsături de personalitate  162
                Secţiunea a 2-a. Abordarea şi evaluarea personalităţii  167

Titlul IV. Criminologia ca ştiinţă  172
        Capitolul I. Obiectul, funcţiile şi raporturile criminologice  172
                Secţiunea 1. Obiectul criminologiei  172
                Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea în criminologie  173
                Secţiunea a 3-a. Funcţiile criminologiei  174
                Secţiunea a 4-a. Criminologia şi ştiinţele sociale  176
        Capitolul II. Metode şi metodologia de investigare criminologică  183
                Secţiunea 1. Metode de investigare în criminologie  183
                Secţiunea a 2-a. Metode adiacente  191
                Secţiunea a 3-a. Metodologia de cercetare în criminologie  196
        Capitolul III. Crima şi criminalitatea  204
                Secţiunea 1. Criminalitatea convenţională şi criminalitatea organizată  205

CARTEA A II-A. AGRESOLOGIE  218

        Capitolul I. Agresologia ca ştiinţă  218
                Secţiunea 1. Definirea agresivităţii şi a agresologiei  218
                Secţiunea a 2-a. Cauzalitatea agresivităţii  219
        Capitolul II. Delincvenţa juvenilă  224
                Secţiunea 1. Preliminarii  224
                Secţiunea a 2-a. Teoria generală a psihologiei adolescenţei  233
                Secţiunea a 3-a. Teoria generală a personalităţii delincvenţiale  240
                Secţiunea a 4-a. Particularităţile individual-tipologice, temperamentale şi de caracter   244
                Secţiunea a 5-a. Personalitatea delincventului minor  249
                Secţiunea a 6-a. Alcoolicul   254
                Secţiunea a 7-a. Drogatul   254
        Capitolul III. Agresiunea individului şi agresiunea mulţimii   254
                Secţiunea 1. Agresiunea individului  255
                Secţiunea a 2-a. Agresivitatea colectivă  299
        Capitolul IV. Agresivitatea teroristă  316
                Secţiunea 1. Terorism politico-religios  318
                Secţiunea a 2-a Terorism politic  328
                Recomandări bibliografice  352
                Secţiunea a 3-a Terorism religios  352
                Secţiunea a 4-a. Terorismul religios. Cauze. Organizaţii  369
                Secţiunea a 5-a. Terorism economic   374
                Secţiunea a 6-a Terorismul rasial (xenofob)  393
                Secţiunea a 7-a Terorism de stat  395

CARTEA A III-A. VICTIMOLOGIE  404

        Capitolul I. Victimologia ca ştiinţă   404
                Secţiunea 1. Preliminarii  404
                Secţiunea a 2-a Raportul dintre victimă şi agresor  410
                Secţiunea a 3-a Definiţia şi obiectul victimologiei  412
                Secţiunea a 4-a. Istoricul victimologiei  417
                Secţiunea a 5-a. Implicaţiile psihologice ale actului agresiunii privind agresorul şi victima  427
        Capitolul II. Interacţiunea victimologiei cu ştiinţele sociale    434
                Secţiunea 1. Preliminarii  434
                Secţiunea a 2-a. Corelaţia victimologiei cu politica penală  434
                Secţiunea a 3-a. Corelaţia victimologiei cu agresologia  436
                Secţiunea a 4-a. Corelaţia victimologiei cu penologia  437
                Secţiunea a 5-a. Corelaţia victimologiei cu criminologia  438
                Secţiunea a 6-a. Corelaţia victimologiei cu detentologia  439
                Secţiunea a 7-a. Corelaţia victimologiei cu psihologia  440
                Secţiunea a 8-a. Corelaţia victimologiei cu sociologia  441
        Capitolul III. Metode şi tehnici de cercetare în victimologie  442
                Secţiunea 1. Preliminarii  442
                Secţiunea a 2-a. Metoda logică   442
                Secţiunea a 3-a. Metoda tipologică   443
                Secţiunea a 4-a. Metoda clinică   444
                Secţiunea a 5-a. Metoda comparativă   445
                Secţiunea a 6-a. Metoda statistică   446
        Capitolul IV. Agresorul, victima şi pedeapsa  447
                Secţiunea 1. Cauzalitatea victimală  447
                Secţiunea a 2-a Conştientul, inconştientul şi stilul victimal  450
        Capitolul V. Clasificarea victimală   451
                Secţiunea 1. Grupele victimale  451
                Secţiunea a 2-a. Subgrupele victimale   453

CARTEA A IV-A. DETENTOLOGIE  455
        Capitolul I. Detentologia ca ştiinţă    455
                Secţiunea 1. Preliminarii  455
                Secţiunea a 2-a Definirea detentologiei   455
                Secţiunea a 3-a Obiectul detentologiei  456
                Secţiunea a 4-a Originea detentologiei   456
                Secţiunea a 5-a Funcţiile detentologiei   456
                Secţiunea a 6-a Izvoarele detentologiei  457
                Secţiunea a 7-a Principiile detentologiei  457
                Secţiunea a 8-a Corelaţia detentologiei cu alte ştiinţe sociale  458
                Secţiunea a 9-a. Metode şi tehnici de cercetare în detentologie  461
                Secţiunea a 10-a. Structura detentologiei  461
        Capitolul II. Detentologia ca ştiinţă a dreptului execuţional penal   463
                Secţiunea 1. Preliminarii  463
                Secţiunea a 2-a. Executarea pedepsei prin muncă în libertate  463

MANUAL DE CRIMINOLOGIE

Autor : Valerian Cioclei                

Editura C.H. Beck

Colectia Manuale Beck

Ani aparitie :2003,...,2007,2011

Editia a V-a    

ISBN 978-973-115-861-7

Nr pagini :288

Format ?

Pretul la data postarii : 42,42 lei la Editura, 44,91 lei la hamangiu ,44,90 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

Absolvenţii care urmează o formă de pregătire post-universitară, în cadrul căreia se studiază şi disciplina Criminologie, pot găsi, la rândul lor, în acest manual, elementele teoretice de bază şi referinţele bibliografice minime, necesare perfecţionării cunoştinţelor în domeniu.
Din anumite puncte de vedere, lucrarea poate prezenta interes şi pentru practicieni, fie pentru cei implicaţi în mod nemijlocit în activitatea de justiţie penală, fie pentru cei angajaţi în diferite activităţi cu caracter social, legate de fenomenul criminal sau deviant.

Cuprins:

Prefaţă la ediţia a V-a  IX
Abrevieri  XI

Introducere  1
        Destinaţia şi cadrul lucrării  1
        Problematica lucrării  2
        Planul general  3

PARTEA I. CERCETAREA CRIMINOLOGICĂ  5
        Problematică  7
        Plan  8

Capitolul I. Obiectul cercetării criminologice  9
        Problematică  9
        Plan  10
    Secţiunea 1. Fenomenul criminal - un prim obiect al cercetării criminologice  10
        §1. Crima  12
        §2. Criminalul  23
        §3. Criminalitatea  25
    Secţiunea a 2-a. Practica anticriminală - al doilea obiect al cercetării criminologice  37
        §1. Dublul caracter al cercetării criminologice  38
        §2. Conţinutul practicii anticriminale  39
Capitolul II. Modalităţi de cunoaştere, procedee, finalitate în cercetarea criminologică  42
        Problematică  42
        Plan  42
    Secţiunea 1. Modalităţi de cunoaştere în cercetarea criminologică  42
        §1. Cunoaşterea descriptivă  43
        §2. Cunoaşterea cauzală  45
        §3. Cunoaşterea dinamică  47
        §4. Cunoaşterea axiologică  48
    Secţiunea a 2-a. Procedee în cercetarea criminologică  49
        §1. Metode  49
                1.1.  Metode generale  50
                1.2.  Alte metode; clasificări diverse  53
        §2. Tehnici  54
    Secţiunea a 3-a. Finalitatea cercetării criminologice  60
        §1. Scopul cercetării criminologice  60
        §2. Funcţiile cercetării criminologice  61
Capitolul III. Definirea criminologiei  63
        Problematică  63
        Plan  63
    Secţiunea 1. Domeniul criminologiei  64
        §1. Dreptul penal şi criminologia  65
        §2. Politica anticriminală şi criminologia  67
        §3. Controlul fenomenului criminal  70
    Secţiunea a 2-a. Definiţia criminologiei  72

PARTEA A II-A. CRIMINOLOGIA ETIOLOGICĂ. PRINCIPALELE TEORII CAUZALE  75

Definiţia criminologiei etiologice  77
        Problematică  78
        Plan  79
Capitolul I. Primele explicaţii cu privire la fenomenul criminal  80
        Problematică  80
        Plan  80
    Secţiunea 1. Beccaria, precursor al gândirii criminologice  80
        §1. „Despre delicte şi pedepse” - conjunctură  81
        §2. Principalele idei din Tratatul lui Beccaria  84
        §3. Actualitatea ideilor lui Beccaria  90
        §4. Dimensiunea criminologică  92
    Secţiunea a 2-a. Principalele şcoli criminologice  93
        §1. Şcoala  geografică (sau cartografică)  94
        §2. Şcoala  lyoneză  96
        §3. Şcoala  socialistă  98
        §4. Şcoala  interpsihologică  100
        §5. Şcoala  sociologică  103
Capitolul II. Pozitivismul italian  105
        Problematică  105
        Plan  105
    Secţiunea 1. Premisele pozitivismului italian  106
    Secţiunea a 2-a. Cesare Lombroso (1835-1909). Teoria anormalităţii biologice  109
        §1. Teoria anormalităţii biologice  110
        §2. Importanţa operei lombrosiene  113
    Secţiunea a 3-a. Raffaele Garofalo (1851-1934). Teoria anormalităţii morale  115
        §1. Teoria anormalităţii morale  116
        §2. Importanţa operei lui Garofalo  119
    Secţiunea a 4-a. Enrico Ferri (1856-1929). Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale  121
        §1. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale  122
        §2. Contribuţia lui Ferri la dezvoltarea gândirii criminologice  126
    Secţiunea a 5-a. Caracteristicile şcolii pozitiviste  127
Capitolul III. Teoriile etiologice moderne  129
        Problematică  129
        Plan  130
    Secţiunea 1. Teoriile psiho-biologice  130
        §1. Teoria bio-tipologică  130
        §2. Teoria inadaptării bio-psihice  132
        §3. Teoria constituţiei criminale  135
        §4. Teoria genetică  136
    Secţiunea a 2-a. Teoriile psiho-sociale  140
        §1. Teoria asociaţiilor diferenţiate  141
        §2. Teoria conflictelor de culturi  143
        §3. Teoria anomiei  146
        §4. Teoria angajamentului  149
    Secţiunea a 3-a. Teoriile psiho-morale  151
        §1. Teoriile psiho-morale de orientare psihanalitică  152
                1.1.  Contribuţia lui Freud la dezvoltarea gândirii criminologice  152
                1.2.  Teoria criminalului nevrotic  157
                1.3.  Teoria personalităţii  antisociale  158
        §2. Teoriile psiho-morale „autonome”  159
                2.1.  Teoria instinctelor  159
                2.2.  Teoria personalităţii  criminale  161

PARTEA A III-A. CRIMINOLOGIA DINAMICĂ. PRINCIPALELE TEORII NONCAUZALE  163
Definiţia criminologiei dinamice  165
        Problematică  166
        Plan  166
Capitolul I. Trecerea la act ca prelungire a explicaţiilor etiologice  167
        Problematică  167
        Plan  167
    Secţiunea 1. Modele particulare de trecere la act  167
    Secţiunea a 2-a. Un model general (modelul „arborelui”)  167
Capitolul II. Teoriile dinamice  167
        Problematică  167
        Plan  167
    Secţiunea 1. Teoria „reţinerii”  167
    Secţiunea a 2-a. Teoria strategică  167
Capitolul III. Stadiul actual al cunoştinţelor criminologice  167
        Problematică  167
        Plan  167
    Secţiunea 1. Imposibilitatea unei teorii general valabile  167
    Secţiunea a 2-a. Conjugarea diverselor eforturi explicative  167

PARTEA A IV-A. STUDII CRIMINOLOGICE  167
        Problematică  167
        Plan  167
    Studiul nr. 1. Aspecte criminologice privind noile dimensiuni ale terorismului islamist  167
        Problematică  167
        Plan  167
        I.  Particularităţi ale terorismului islamist actual  167
        II.  Aspecte criminologice privind terorismul islamist actual  167
    Studiul nr. 2. Ucigaşul în serie - repere criminologice  167
        Problematică  167
        Plan  167
        I.  Definirea ucigaşului în serie  167
        II.  Tipologia ucigaşului în serie  167
        III.  Particularităţile trecerii la act  167
        IV.  Prioritatea demersului preventiv  167
    Studiul nr. 3. Consumul ilicit de droguri - probleme de ordin penal şi criminologic  167
        Problematică  167
        Plan  167
        I.  Sancţionarea consumului ilicit de droguri, din perspectiva legislaţiei române în vigoare  167
        II.  Oportunitatea incriminării consumului ilicit de droguri, în contextul social actual, din perspectiva criminologiei juridice  167

Referinţe bibliografice  167

OPEN OFFICE SI SPSS CU APLICATII IN SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE

Autor : Cristian Mihai Pomohaci, Cosmin Lungu                

Editura C.H. Beck

Colectia Cariere

An aparitie :2010

ISBN 978-973-115-817-4

Nr pagini :128

Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 10,95 lei la Editura, 17,52 lei la librariaonline, 19,70 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

Această carte dorim să fie utilă pentru utilizatorii computerului indiferent de nivelul lor de cunoaştere a acestuia. De aceea am optat pentru un stil mai accesibil, respectiv un limbaj simplificat.

Această carte îşi propune să ajute cititorul să parcurgă primii paşi în utilizarea a două tipuri de softuri: Open Office şi SPSS. Printre subiecte întâlnim:
• o trecere rapidă în revistă a editorului Word şi a Spreadsheet-ului Excel din Microsoft Office;
• scurtă prezentare a Open Office: 
- descrierea editorului de texte specific,
- aplicaţia OpenOffice Calc, ce se poate folosi pentru analiza primară a datelor (cu acesta putându-se realiza şi diagrame),
- modalitatea de a realiza o pagină de web,
- prezentarea profesională a datelor cu ajutorul OpenOffice Impress.

Ceea ce încearcă lucrarea de faţă să aducă în plus faţă de un manual obişnuit este faptul că autorii nu s-au limitat la prezentarea soft-urilor, ci au folosit de cele mai multe ori un exemplu concret, încercând să prezinte cât mai multe din problemele ce pot apărea în utilizarea unui computer

Cuprins:

Introducere  1

Capitolul 1. Câteva noţiuni despre Microsoft Office  3
        1.1. Editorul de texte Word   3
                1.1.1. Prezentarea mediului de lucru   3
                1.1.2. Lista de fişiere recent utilizate  4
                1.1.3. Inserarea unei note de subsol   5
                1.1.4. Tipărirea unui document   5
        1.2. Utilizarea Excel-ului   7
                1.2.1. Prezentarea ecranului în Excel   7
                1.2.2. Bara de formule  8
                1.2.3. Foi de calcul   8
                1.2.4. Selecţia unor celule  9
                1.2.5. Alinierea în celule  10
                1.2.6. Operaţii matematice elementare   10

Capitolul 2. OpenOffice  11
        2.1. Editorul de texte - Writer   11
                2.1.1. Primii paşi în utilizarea Writer-ului   11
                2.1.2. Iniţializarea paginii  14
                2.1.3. Note de subsol şi numerotarea paginilor  16
                2.1.4. Inserarea unei imagini în text   16
                2.1.5. Crearea şi modificarea unui tabel   18
                2.1.6. Inserarea de formule în text   20
        2.2. OpenOffice.org Calc   21
                2.2.1. Istoric al spreadsheet-urilor  21
                2.2.2. Celule şi Bara de formule    22
                2.2.3. Despre tipurile de date din OpenOffice.org Calc  23
                2.2.4. Selectarea unui bloc de celule    25
                2.2.5. Selectarea, inserarea şi ştergerea unor coloane sau linii    26
                2.2.6. Inserarea unei diagrame    27
                2.2.7. Funcţii statistice  30
                        2.2.7.1. Accesarea funcţiilor în OpenOffice.org Calc cu ajutorul Function Wizard  30
                        2.2.7.2. Funcţia COUNT   32
                        2.2.7.3. Funcţiile MIN, MAX şi MODE  32
                        2.2.7.4. Funcţia MEDIAN   33
                        2.2.7.5. Funcţia AVERAGE şi STDEV   34
                        2.2.7.6. Funcţia COUNTIF   35
                        2.2.7.7. Funcţia CORREL   36
                        2.2.7.8. Funcţiile FORECAST, TREND   37
                2.2.8. Baze de date în OpenOffice.org Calc   39
                        2.2.8.1. Sortarea într-o bază de date  40
                        2.2.8.2. Asocierea unui filtru la o bază de date  42

Capitolul 3. Realizarea unei pagini de web cu ajutorul OpenOffice  45
        3.1. Documente HTML  45
                3.1.1. Ce este HTML?   45
                3.1.2. Ce este Hypertextul?  45
                3.1.3. TAG   46
                3.1.4. Generarea primului document HTML   47
                3.1.5. Semnificaţia TAG-urilor de bază   49
                3.1.6. Instrucţiuni privind aşezarea în pagină  51
                3.1.7. Link-uri   53
        3.2. Realizarea paginilor web cu ajutorul OpenOffice  54
                3.2.1. Link intern  57
                3.2.2. Link-uri locale (în cadrul aceluiaşi site)   60
                3.2.3. Legături globale    63

Capitolul 4. Realizarea de slide-uri cu ajutorul OpenOffice Impress  65
        4.1. Descrierea mediului OpenOffice Impress   65
        4.2. Realizarea unei noi prezentări    67

Capitolul 5. Utilizarea SPSS   71
        5.1. Ferestre şi fişiere în SPSS  71
        5.2. Introducerea datelor  72
        5.3. Crearea unui fişier de date    73
        5.4. Importarea unei baze de date din Excel   77
        5.5. Statistica descriptivă a bazei de date   79
        5.6. Corelaţia   82
        5.7. Comparaţia între mediile a două loturi  84
        5.8. Testul x2 (hi-pătrat)   90
        5.9. Coeficientul alpha   97

În loc de concluzie, nişte precizări  98

Anexe  103
Anexa 1. Descrierea tastaturii   98
Anexa 2. Deschiderea unei aplicaţii cu un alt program decât cel cu care a fost realizată   98
Anexa 3. Gestionarea directoarelor în Windows  98
Anexa 4. Comenzi pentru forma textului   98
Anexa 5. Funcţii statistice în OpenOffice.Org Calc  98

Bibliografie   98