ATASAMENT SI DISCOMPORTAMENT

Autor: Calin Scripcaru
Editura Sedcom Libris
An aparitie : 2012
Editia I
ISBN 978-973-670-450-5 
Nr pagini : 246
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici

Descrierea editurii:

        Abraham Lincoln spunea ca „cel mai sigur mod de a vedea caracterul cuiva nu este sa-l supui la adversitati, ci sa-i dai putere". Ce este, de fapt, setea de putere daca nu o acumulare de frustrari si insatisfactii din copilarie?! Setea de putere poate fi o manifestare discomportamentala generata de carenta de atasament, mai ales familial. Din pacate, multi dintre noi uitam, cu timpul, radacinile sentimentale ale discomportamentului ce ne caracterizeaza. Setea de putere devine, astfel, o trasatura genetica de comportament pe care ne este mult mai confortabil sa demon slayer costume o acceptam ca atare, fara sa-i gasim o scuza.

        Oamenii inteligenti gandesc prospectiv si retrospectiv. Prospectiv inseamna ce voi face maine sau saptamana viitoare. Retrospectiv inseamna ce voi face inainte de a incheia socotelile cu aceasta viata, cu o saptamana inainte, cu o luna inainte. Apogeul existentei fiecaruia dintre noi este in momentul cand cele doua se intalnesc. Cu cat cele doua se intalnesc mai tarziu in viata, cu atat nu mai au aplicabilitate practica.

Cuprins:

Capitolul 1

Date istorice privind ataşamentul / 7

Capitolul 2

Trăsăturile ataşamentului şi argumentarea sa ştiinţifică / 11

Capitolul 3

Riscuri privind perturbarea atașamentului / 19

Capitolul 4

Cercetări multidisciplinare / 23

Capitolul 5

Studiul multilateral şi interdisciplinar asupra copiilor și tinerilor, în vederea optimizării factorilor ce influențează dezvoltarea comportamentului / 29

Capitolul 6

Paradigme privind devianţa comportamentală / 51

Capitolul 7

Punct de vedere privind geneza devianţei şi delincvenţei / 57

Capitolul 8

Curente, teorii şi şcoli ale etiologiei devianţei / 71

Capitolul 9

Conceptul triunic privind etiologia devianţei / 81

Capitolul 10

Structurarea și specificul comportamentului uman / 95

Capitolul 11

Destructurarea comportamentului uman / 101

Capitolul 12

Mediul anomic şi comportamentul uman / 111

Capitolul 13

Personalitatea cu predispoziţie anomică / 117

Capitolul 14

Panjuridismul excesiv şi redundanta „cultură a violenţei“ / 131

Capitolul 15

Personalitatea cu predispoziţie tiranică / 135

Capitolul 16

Factori biologici şi sociali determinanţi ai personalităţii radicale / 139

Capitolul 17

Victima ca persoană şi condiţie criminologică / 159

Capitolul 18

Principiile eticii medicale ale Asociaţiei Americane de Psihiatrie, cu adnotări aplicabile în special în psihiatrie / 181

Capitolul 19

Rezoluţia 818 a Parlamentului European / 189

Capitolul 20

Rezoluţia Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei nr. 2/1983 privind protecţia juridică a persoanelor atinse de tulburări mintale / 193

Capitolul 21

Criminologie și suicid / 199

Capitolul 22

Libertate şi suicid / 207

Capitolul 23

Devianţa şi delincvenţa infantilo-juvenilă / 223

Capitolul 24

Previziuni evolutive în ştiinţa comportamentului. Etologie versus anomie / 231

Bibliografie / 241

SIGMUND FREUD. Implicatii criminale

Autor: Catalina Velicu
Editura Tritonic
Colectia Sens
An aparitie : 2022
Editia I
ISBN 978-606-749-631-4
Nr pagini : 118
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 34 lei la Editura,  42 lei la libris

Descrierea editurii:

        Filolog de formatie, Catalina Velicu vine in domeniul criminologiei cu deschiderea culturala necesara, fiind capabila sa deconstruiasca opera lui Freud cu subtilitatea analistului de text literar si descoperind inauntru sugestii actuale pentru intelegerea psihologiei deviante. Aceasta coborare in partea intunecata a sufletului omenesc seamana cu miticele coborari in Infern ale eroului, pentru a gasi, undeva in tenebre, acea scanteie de lumina ce trebuie recuperata. Fara indoiala, cartea Catalinei este binevenita si poate reprezenta un punct de plecare pentru viitoare cartografii ale omenescului. - Ioana-Ruxandra Fruntelata, Conferentiar universitar doctor

Cuprins:

ABREVIERI   9 

ARGUMENT  11

CAPITOLUL 1 - SIGMUND FREUD  15 

1.1. INCURSIUNE IN VIAŢA LUI SIGMUND FREUD   16 

1.2. PSIHANALIZA  28 

1.3. CONCLUZII   35

 

CAPITOLUL 2 - TEORIILE LUI SIGMUND FREUD  38 

2.1. O CONTEXTUALIZARE A INCONSTIENTULUI RAPORTAT LA CONSTIENT. EUL, SINELE ŞI SUPRAEUL  39 

2.2. IPOSTAZELE SEXUALITĂŢIL. COMPLEXUL OEDIPIAN  46 

2.3. FENOMENUL CRIMINAL IN VIZIUNEA LUI SIGMUND FREUD  59 

2.3.1. INCESTUL  60 

2.3.2. UCIDEREA   63 

2.4. CONCLUZII  69 

CAPITOLUL 3 - FENOMENUL CRIMINAL  68 

3.1. INTRODUCERE  68 

3.2. FENOMENUL CRIMINAL  69 

3.3. CRIMA  70 

3.4. CRIMINALUL  76 

3.5. CRIMINALITATEA  77 

3.6. CONCLUZII  79 

CAPITOLUL 4 - CRIMINALUL IN SERIE DIN ESTUL EUROPEI  82 

4.1. CONTEXTUL CRIMELOR  83 

4.1.1. SITUATIA IN FAPT RETINUTĂ IN CAZUL VICIIMEI NN  83 

4.1.2. SITUATIA IN FAPT RET1NUTĂ hV CAZUL VICTIMEI MM  .88 

4.2. COMPONENTA PSIHANALITICĂ 93 

4.2.1. MOTIVAREA CRIMELOR - DETERMINAREA MOTIVATIEI INCULPATULUI 93 

4.2.2. RATIUNEA COMPORTAMENTULUI CRIMINAL - DESCĂRCĂRILE AGRESIVE ŞI DISFUNCTIONALITĂTILE CRIMINALULUI  100 

4.3. CONCLUZII  105 

CONCLUZII FINALE 109 

BIBLIOGRAFIE  112 

PROCESUL DECIZIONAL IN ACTUL DE OMOR. Modele teoretico-experimentale

Autor: Cristian Delcea
Editura Trei
Colectia Psihologie psihoterapie
An aparitie : 2018 (Universitara), 2020
Editia a II-a
ISBN 978-606-40-0975-3
Nr pagini :  134
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 26,25 lei la carturesti (ed 2018), 21 lei la librarie.co (ed 2018)
pdf aici

Descriere: (din introducerea cartii)

        Există o serie de infracțiuni extrem de grave cum sunt crima organizată, terorismul și gruparea extremistă-paramilitară ce au în comun stilul de raționalitate de tip „econ”, iar omorul, violența domestică, sexuală și tâlhărirea sunt mediate de cogniții și scheme emoționale dezadaptative timpurii de tip necondiționate și condiționate, dublate de factorii viscerali. Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetările din domeniul matematicii, economiei și a psihologiei sociale au fost o provocare pentru criminaliști, medici legiști și psihologi. Ca urmare a contribuțiilor științifice ale lui Herbert Alexander Simon, Milton Frienman, Gary Stanley Becker  și Daniel Kahneman, Robert J. Shiller, au fost elaborate două paradigme validate științific: una normativă și una descriptivă. S-a observat existența unor discrepanțe în conceptualizarea proceselor decizionale. Teoria normativă face referire la potențialul computațional de reprezentare și calcul rațional a prelucrărilor informaționale, operate de decident, astfel încât orice decizie luată este reală și logică. A doua paradigmă, denumită descriptivă sau rațional limitată, ia în calcul deficitul resurselor de timp și date cognitive datorită prelucrării volumului mare de lucru a decidentului astfel încât individul nu se va raporta la cost-beneficiu sau la varianta optimă, ci mai degrabă la formula de calcul satisfăcătoare. Aceasta înseamnă că satisfacerea este mediată de percepții subiective de tip cognitiv sau afectiv și/sau emoțional. 

        Teoriile de mai sus au contribuit major la descrierea stilurilor decizionale umane, însă sunt insuficiente în abordarea procesului decizional în actul de omor. Majoritatea studiilor pe luarea deciziilor au fost validate pe comportamentul consumatorului, pe decizii în condiții non-clinice și pe optimizarea performanțelor profesionale în domeniul bancar, industrial și alte domenii asociate. Există foarte puține studii realizate din perspectiva raționalității limitate în cazul omorului cu premeditare, terorism și tâlhărie, iar studiile existente au la bază variabile precum factorul visceral, schemele cognitive și emoționale dezadaptative ca predictori ai crimei. 

        Studiul de față își propune să abordeze procesul decizional în actul deomor din perspectiva teoriilor normative și descriptive și ale paradigmelor cognitive, factoriale și dimensionale ale trăsăturilor de personalitate psihopatologice la un individ. 

         Cristian Delcea, este profesor universitar, doctor în Ştiinţe medicale, cadru didactic titular la Facultatea de Psihologie, Universitatea „Tibiscus” din Timişoara (UTT) și cadru didactic asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină „Iuliu Haţieganu” (UMF) din Cluj-Napoca. Este director al Centrului de Studii Avansate în Psihologie Medico-Legală din cadrul UTT și președintele Institutului de Sexologie din Romania (IS). În cadrul Universităților UTT și UMF predă: Neuropsihologie, Genetica comportamentului uman, Neuroștințe cognitive, Sexologie, Psihologie medico-legală și Etică și integritatea academică. A standardizat și validat științific baterii de teste pe populația din România, dintre care mai multe sisteme digitale. Sursa : Site-ul autorului

        Dintre lucrarile sale:

Psihologia terorismului : studiu psihologic asupra teroristilor, Ed. Albastra 2004

Terorismul . Studii si cercetari asupra fenomenului terorist, Risoprint 2008

Procesul decizional în actul de omor. Modele teoretico-experimentale, Ed. Universul Academic  2018, Ed. Trei 2020

Cuprins:

Lista lucrărilor publicate   VI

Indexul Figurilor   VII

Indexul Tabelelor  IX

Mulțumiri   X

INTRODUCERE   XI

PARTEA GENERALĂ

 

Capitolul 1 – PROCESUL DECIZIONAL  1

1.1. Abordări normative ale luării deciziei  3

1.1.1. Teoria deciziilor normative   3

1.1.2. Abordări din perspectiva teoriei deciziei normative în cazulautorilor omorului  7

1.2. Abordări descriptive ale luării deciziilor   11

1.2.1. Teoria deciziilor descriptive 12

1.2.2. Abordări din perspectiva teoriei deciziei descriptive în cazulautorilor omorului 13

1.3. Raționamentul  17

Capitolul 2 – PERSONALITATEA ȘI DECIZIA  19

2.1. Trăsăturile de personalitate psihopatologice  20

2.2. Schemele cognitive dezadaptative  26

2.3. Schemele cognitive dezadaptative timpurii 30

2.4. Schemele emoționale dezadaptative 33

PARTEA SPECIALĂ

 

Capitolul 3 – OBIECTIVUL ȘI IPOTEZELE DE LUCRU  38

3.1. Obiectivul general  38

3.2. Ipotezele de lucru  39

3.2.1. Diferențe între grupuri din penitenciar și non-penitenciar cuprivire la trăsăturile de personalitate, raționament și scheme cognitive  39

3.2.2. Diferențe între sexe în cazul subiecţilor din penitenciar și non- penitenciar în privința trăsăturilor de personalitate,raționamentului și schemelor cognitive  39

3.2.3. Asocierile între criminalitate și alte trăsături depersonalitate, raționament și scheme cognitive ca predictoriai criminalității  40

Capitolul 4 – METODA ȘI PROCEDURA  41

4.1. Participanți  41

4.1.1. Grupul din penitenciar (P)  41

4.1.2. Grupul control - non-penitenciar (NP)  42

4.2. Instrumente, materiale  43

4.2.1. Descrierea scalelor Chestionarului Eysenck Personality scales (EPQ)  44

4.2.2. Descrierea scalelor Chestionarului Raționamentul Analitic 46

4.2.3. Descrierea Chestionarului Schemelor Cognitive Young  – forma scurtă (YSQ-S3)  47

4.3. Procedura  50

4.4. Prelucrarea datelor   55

Capitolul 5 – REZULTATE   58

5.1. Rezultate preliminare  58

5.1.1. Diferențe demografice între cele două grupuri  58

5.2. Diferențe între grupul din penitenciar și non-penitenciar în privința trăsăturilor de personalitate, raționament și scheme cognitive  59

5.2.1. Ipoteza 1   59

5.2.2. Ipoteza 2    62

5.2.3. Ipoteza 3     66

5.2.4. Ipoteza  4-6    72

5.2.4.1. Diferențe între sexe la trăsăturile de personalitate încazul grupului din penitenciar (P)   73

5.2.4.2. Diferențe între sexe în raționament la grupul dinpenitenciar (P)   75

5.2.4.3. Diferențe între sexe la schemele cognitive în cazulgrupului din penitencia (P)   77

5.2.5. Rezultatele la grupul non -penitenciar (NP)  79

5.2.5.1. Rezultate preliminare  79

5.2.5.2. Diferențe între sexe la trăsăturile de personalitate încazul grupului de non-penitenciar (NP)  80

5.2.5.3 . Diferențe între sexe la raționament în cazul grupuluide non-penitenciar  (NP)  82

5.2.5.4. Diferențe între sexe în privința schemelor cognitive lagrupul de non-penitenciar (NP)  83

5.2.5.5. Interpretarea rezultatelor   86

5.3. Asocierile între criminalitate și alte trăsături de personalitate,raționament și scheme cognitive, ca predictori ai criminalității 90

5.3.1. Ipoteza 7-9    90

5.3.2. Ipoteza 10   94

5.3.3. Ipoteza 11  100

6. Discuții și concluzii ale studiului 102

7. Limitele cercetării și direcții viitoare de cercetare  108

Bibliografie 110

ANEXE I

PSIHOPATOLOGIA FANTASMELOR SEXUALE. Metodologia investigarii psihologiei criminologice. I.Homicidul

Autor: Alin Les
Editura Editura Universul Juridic
In afara colectiilor
An aparitie :2018
Editia I
ISBN 978-606-39-0221-5
Nr pagini : 128
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 18,75 lei la Editura, 23,75 lei la delfin
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        "Salutam aparitia lucrarii profesorului Alin Les in cadrul careia autorul evidentiaza rolul extrem de important al expertizei psihocriminologice atat in faza investigarii infractiunilor cu motivatie sexuala, cat si in faza de judecata sau de executare a pedepselor".

Mihail Udroiu, Judecator

        "Din discutiile cu profesorul Alin Les am inteles ca expertiza psihocriminologica ia in considerare toate coordonatele pe linie de psihodinamica a actului criminal, oferind o perspectiva integrativa a situatiei criminale, pe cand expertiza clinica judiciara accentueaza mai mult latura cognitiva a actului/tabloului infractional (adulti), respectiv latura emotional-proiectiva a situatiei victimogene (copii/adolescenti). Ambele tipuri de expertiza isi au utilitatea lor, negresit. Insa trebuie sa admitem ca utilitatea doar a uneia in detrimentul celeilalte nu este o abordare eficienta si nici rationala pentru sistemul de justitie, cu atat mai putin pentru beneficiarii directi."Cezar Giosan-PhD., The City University of New York, Berkely College

        "Alin Les intreprinde din nou ambitioasa lucrare de a introduce, in falia dintre legalismul „faptei” si determinismul „comportamentului” dimensiunea fantasmica, in deja consacratul lui stil sistematic, de inspiratie enciclopedica dar punctat, pe intelesul oricarui invatacel. Les e un lacanian coborat printre muritori, pe cat de curios pe-atat de sceptic, dar inzestrat cu intuitia luminii intr-o abisala intunecime."  Gabriel Diaconu MD, Psihiatru, psiho-traumatolog

        ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.

        Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.

        Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim: 

Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)

Criminologie si psihologie criminologica (Oscar Print, 2013),  

Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)

Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)

Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)

In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015), 

Simulare versus disimulare (Paideia, 2015), 

Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)

Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)

Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018), 

Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020), 

101 llibertati  in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020), 

Despre minciuna (Editura Universitara, 2020), 

Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)

Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)

Cuprins:

Argument  9

Prefaţă (1)  12

Prefaţă (2)  15

Prefaţă (3)  18

1. Conţinut constitutiv generic şi factori subiectivi ai infracţiunii – elemente de individualizare calitativă a pedepsei din Dreptul Penal  25

1.1. Factorul obiectiv  26

1.2. Factorul subiectiv  26

1.2.1. Vinovăţia – problematică psihologică din perspectiva intenţiei şi culpei  26

Perspectiva penală I  26

1.2.1.1. Concepţia psihologică  27

1.2.1.2. Concepţia normativă  29

Perspectiva penală II  30

1.2.1.3. Vinovăţia – element subiectiv al conţinutului de infracţiune  30

1.2.2. Mobilul  31

1.2.3. Scopul  32

1.2.3.1. Funcţia de destinaţie  33

1.2.3.2. Funcţia de rezultat  33

1.2.3.3. Funcţia de element circumstanţial  34

1.3. Factori subiectivi  34

1.3.1. Factorul subiectiv al infracţiunii intenţionate  34 

1.3.1.1. Infracţiunea intenţionată comisivă  38

1.3.1.2. Infracţiunea intenţionată omisivă  38

1.3.2. Factorul subiectiv al infracţiunii culpabile  39

1.3.2.1. Infracţiunea culpabilă omisă din uşurinţă  40

1.3.2.2. Infracţiunea culpabilă produsă din neglijenţă  41

1.3.3. Factorul subiectiv al infracţiunii praeterintenţionate  42

2. Homicidul. Perspectiva pluridiscplinară Psihologie criminologică – Drept Penal  44

2.1. Mobil, motiv şi motivaţie în explicarea trecerii la act  44

2.2. Vechiul Cod Penal  45

2.3. Noul Cod Penal  45

3. Fantasme şi fantezii sexuale  46

3.1. Fantezie şi fantasmă – conceptualizare  46

3.2. Fantasma originară – fundament al vieţii psihice  47

3.3. Fantasmele perverse – catharsis pentru cuplu  48

3.4. Fantasme perverse, perversiuni sexuale şi comportamente antisociale  49

3.5. Dorinţă sexuală, stimulare sexuală, excitaţie genitală, excitaţie sexuală  50

3.5.1. Dorinţa sexuală şi ostilitatea în economia perversiunii  51

3.5.1.1. Ostilitatea în sistemul vulnerabilităţii  52

3.5.2. Fantasme sexuale violente  52 

3.6. Comportamentul parafilic individual şi în cuplu  54

3.7. Fantasme, fantezii, agresivitate, violenţă, ataşament şi rolul lor deviant în mecanismul trecerii la actul homicidar  56

4. Ataşament, agresivitate, violenţă conjugală  67

4.1. Baze de explicare neurochimică şi interpretare psihodinamică ale comportamentului agresiv şi violent  67

4.1.1. Neurochimia agresivităţii  68

4.1.1.1. Creierul criminal  68

4.1.2. Agresivitatea ca instinct  70

4.1.3. Agresivitatea ca reacţie  72

4.1.4. Agresivitatea ca simptom  73

4.1.5. Rolul conflictelor inconştiente: perspectiva psihologiei criminologice (psihocriminologiei)  74

4.1.6. Gena violenţei în interacţiunea genă – mediu  76

4.1.7. Violenţa conjugală şi agresivitatea: dimensiuni şi elemente de psihopatologie  78

4.1.7.1. Gelozia malignă  80

5. Personalitatea în context criminal  82

5.1. De ce un anumit instrument de măsurare?  82

5.2. MMPI 2 în penitenciar  83

5.3. Tulburare de personalitate antisocială?  85

5.4. Tulburare exploziv-intermitentă?  86

5.5. Tulburare de personalitate borderline?  87

5.6. Tulburarea de personalitate pasiv-agresivă  92

6. Conţinut  95

6. 1. Introducere  95

6.2. Cadrul teoretic al problemei studiate  97

6.3. Obiective şi ipoteză  99

6.4. Metodologia cercetării  100

6.5. Procedura de lucru  103

6.6. Rezultatele cercetării şi discutarea/interpretarea lor  104

6.7. Concluzii generale şi implicaţii  110

6.8. Limite şi studii viitoare  115

7. Referinţe  117

8. Anexe  122 

INOCENTA SI VIOLENTA EROTICA. Abuzul sexual exercitat în familie asupra minorilor

Autor: Sorin M. Radulescu
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2010
Editia I
ISBN 978-973-758-218-8
Nr pagini : 422
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Cuprins:

INTRODUCERE  23

CAPITOLUL I
PERSPECTIVE TEORETICE ŞI CERCETARI EMPIRICE IN DOMENIUL ABUZULUI SEXUAL ÎMPOTRIVA MINORILOR  25
1. Abuzul sexual asupra copiilor ca problemă socială  25
2. Formele de manifestare ale abuzului sexual  27
3. Incestul ca jormă de abuz intrafamilial  31
4. Multitudinea definiţiilor date abuzului sexual asupra copiilor 37

CAPITOLUL II
INCIDENTA ABUZULUI SEXUAL ÎN LUMEA CONTEMPORANA  44
1. Amploarea abuzului sexual în întreaga lume  44
2. Tendinţe ale abuzului sexual asupra copiilor evidenţiate în statisticile diferitelor state  45
    2.1. Statele Unite  45
    2.2. Canada 46
    2.3. Australia  48
    2.4. America Centrală şi America de Sud  50
    2.5. Africa  51
    2.6. Orientul Mijlociu  52
    2.7. Asia  52
    2.8. Europa  53
        2.8.1. Franţa  53
        2.8.2. Marea Britanie  54
        2.8.3. Germania  55
        2.8.4. Spania  56
        2.8.5. Elveţia  57
        2.8.6 Suedia  57
        2.8.7. Polonia  57
        2.8.8. Letonia  58
        2.8.9. Rusia  58
3. Studii şi evaluări la nivel internaţional cu privire la ratele de prevalentă ale fenomenului de abuz sexual asupra copiilor  58
4. Abuzul sexual comis de femei asupra copiilor şi adolescenţilor  60

CAPITOLUL III
TEORII ŞI MODELE EXPLICATIVE ALE FENOMENULUI DE ABUZ SEXUAL COMIS ASUPRA COPIILOR  66
1. Explicatii/e biologice sau biologiste  66
2. Explicatii/e psihologice msihologiste} şi psihiatrice  70
    2.1. Teoriile psihanalitice 70
    2.2. Teoriile psiho- sociale 73
        2.2.1. Teoria învăţării sociale  73
        2 2.2. Teoria ataşamentului  75
        2.2.3. Rolul iactoril or familialiin geneza agresivităţii şi în comiterea abuzului sexual asupra copiilor  76
3. Explicaţiile sociologice  79
    3.1. Agresivitatea sexuală ca formă de socializare  80
    3.2. Teoria „raportului între anomie şi oportunitate“  82
    3.3. Teoria controlului social  83
4. Teorii cu caracter ideologic  84
    4.1. Modelul umanist  84
    4.2. Perspectiva feministă  84
5. Teorii şi cercetări cu privire la caracteristicile principale ale agresorilor sexuali şi la etiologia abuzului sexual împotriva copiilor 87
    5.1. Congruenţa emoţională  89
    5.2. Excitaţia sexuală  91
    5.3. Blocajul  92
    5.4. Dezinhibarea  95
6. Factori de risc care potenteaza comiterea actelor de abuz sexual  98
    6.1. Vârsta  99
    6.2. Sexul  101
    6.3. Alţi factori de risc şi diverse variabile care influenţează incidenţa abuzului sexual  102
7. Perspective critice asupra teoriilor cu privire la abuzul sexual asupra minorilor elaborate până in prezent  104

CAPITOLUL IV
PROBLEME PRIVIND INVESTIGAREA CONCRETA A ABUZULUI SEXUAL CONTRA MINORILOR  106
1. Obstacole şi probleme cu care se confruntă cercetarea empirică in domeniul abuzului sexual comis asupra copiilor  106
2. Preocupări actuale în domeniul metodologiei investigaţiei abuzului sexual contra minorilor  107
    2.1. Evaluarea gradului de credibilitate şi sugestibilitate a minorilor, victime ale abuzului sexual comis de adulţi  107
    2.2. Estimări privind fidelitatea declaraţiilor minorilor cu privire la actele de abuz sexual comise asupra lor  108
    2.3. Rolul interviurilor-diagnostic şi al experimentelor cu rol simulator în estimarea veridicităţii relatărilor minorilor  111
    2.4. Factori care determină sau influenţează riscul de sugestionare a copiilor  115
3. Necesitatea optimizării tehnicilor de chestionare a copilului abuzat sexual 119
4. Deficienţe şi insuficiente metodologice în investigarea fenomenului de abuz sexual asupra copilului in România  122

CAPITOLUL V
ESTIMAREA AMPLORII CU CARE SE MANIFESTA ÎN ROMANIA FENOMENUL DE ABUZ EXERCITAT DE CATRE PARINTI ASUPRA COPIILOR - ANALIZA SECUNDARA  126
1. Studii si cercetări întreprinse in România asupra abuzului contra copiilor 126
    1.2. Studiul cu reprezentativitate naţională ”Copilul abuzat şi neglijat în România”, realizat de Agenţia Naţională Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  127
2. Analiza datelor statistice existente la nivelul diverselor instituţii cu privire la amploarea cazurilor de abuz comise in familie asupra copilului  137
    2.1. Informaţii oferite de statisticile Agenţiei Naţionale Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  137
    2.2. Date rezultate din Rapoartele Organizaţiei ”Salvaţi Copiii” în perioada 2004—2008  146

CAPITOLUL VI
CE SPUN STATISTICILE OFICIALE DESPRE FENOMENUL DE ABUZ ŞI EXPLOATARE SEXUALA A COPIILOR ÎN ROMANIA  157
1. Penuria relativă a datelor cu privire la abuzul intrafamilial 157
2. Date aflate in evidenta Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea
Criminalităţii din Inspectoratul Poliţiei  158
    2.1. Evoluţia diverselor forme de violenţă aplicate copiilor, evidenţiată de statisticile organelor de poliţie  176
    2.2. Compararea abuzului comis asupra minorilor cu cel comis asupra populaţiei generale, indiferent de vârstă  181
        2.2.1. Violul ca formă frecventă de abuz sexual  182
        2.2.2. Infracţiunile comise prin violenţă  184
3. Analiza secundară a informaţiilor existente in statisticile penitenciarelor din subordinea Administraţiei Nationale a Penitenciarelor  186
    3.1. Caracteristici ale Victimelor abuzului sexual asupra copiilor  187
    3.2. Indicatori principali care caracterizează victimele violenţei întreprinsă asupra copiilor  194
    3.3. Informaţii suplimentare cu privire la infracţiunile cu caracter fizic si sexual comise în familie de către infractorii închişi în Penitenciarele din România în luna decembrie 2009  201
        3.3.1. Caracteristici generale ale deţinuţilor agresori  203
        3.3.2. Câteva trăsături ale victimelor infracţiunilor comise de către deţinuţii agresori în cadrul familiei  222
4. Statisticile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Analiză victimologică  233
    4.1. Distribuţia victimelor infracţiunilor de natură sexuală în anul 2006  233
    4.2. Evoluţia ponderii victimelor infracţiunilor de natură sexuală în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  238
    4.3. Caracteristici ale victimelor infracţiunilor comise prin violenţă în familie, în anul 2006  244
    4.4. Evoluţia ponderii victimelor violenţei familiale în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  249

CAPITOLUL VII 
CERCETARI EMPIRICE INTREPRINSE, IN CADRUL INSTITUTULUI DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMANE, CU PRIVIRE LA COPIII ABUZATI SEXUAL  259
1. Constatări rezultate din ancheta întreprinsă, in luna mai 2008, de Institutul Gallup  259
    1.2. Caracteristici principale ale copiilor abuzati sexual şi modalităţile de comitete a abuzului  260
2. Victime şi agresori în domeniul abuzului sexual comis in familie - studii de caz  276
    2.1. Utilitatea studiilor de caz în analiza abuzului sexual comis asupra minorilor  276
    2.2. Studii de caz în domeniul abuzului sexual comis în familie contra minorilor  277
        2.2.1. Factori principali cu rol favorizant în comiterea actelor de abuz sexual  278
        2.2.2. Caracteristicile principale ale victimelor agresiunilor sexuale  279
    2.3. Trăsături generale ale agresorilor  280
3. Cazuri concrete de minori abuzati  281
    3.1. A.M. (internată în Centrul de Plasament ”Sf. Maria", Vălenii de Munte, judeţul Prahova)  281
    3.2. T.I. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucuresti)  285
    3.3. V.D. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti) 291
    3.4. R.M. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti)  300
    3.5. M.R. (internată în Casa de Tip Familial Găvana - Piteşti)  306
    3.6. A.D. (internată în Complexul de apartamente "Floare de colt" din Botoşani)  318
    3.7. I.D. - adultă care a fost victimă, în cursul copilăriei, a unui act de abuz sexual (deţinută la Penitenciarul Târgşor)  323
4. Cazuri de abuzatori adulti  328
    4.1.G.M. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  328
    4.2. C.V. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  332
    4.3. T.D. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  341
    4.4. M.C. (deţinut în Închisoarea din Ploieşti)  346
    4.5. CB. (deţinut în Penitenciarul din Mărgineni)  350
    4.6. MP. (deţinut în Închisoarea din Mărgineni)  355
    4.7. O.S. (deţinut în Penitenciarul din Iaşi)  359
    4.8. D.M. (deţinut in Închisoarea din Miercurea Ciuc)  363
5. Constatări rezultate din convorbirile realizate cu reprezentantii diferitelor instituţii implicate in activitatea de protectie a copilului abuzat  367
    5.1. Dificultăţi existente în activitatea de asistenţă şi protecţie a minorilor abuzaţi în familie  367
        5.1.1. Absenţa resurselor financiare şi insuficienţa personalului calificat  367
        5.1.2. Deficienţe în colaborarea reprezentanţilor instituţiilor de asistenţă şi protecţie a copilului abuzat cu celelalte instituţii de la nivel comunitar  370
        5.1.3. Carenţe ale legislaţiei în vigoare cu privire la măsurile care se impun în cazul copilului abuzat  371
    5.2. Aprecieri cu privire la factorii principali care determină sau favorizează abuzurile sexuale şi asupra caracteristicilor victimelor şi abuzatorilor  373
6. Câteva concluzii vizând constatările studiilor de caz si opiniile expertilor 378
    6.1. Principalii factori de risc in comiterea actelor de abuz sexual asupra minorilor din familie  378
    6.2. Caracteristici comune ale agresorilor  379
    6.3. Trăsături distinctive ale victimelor  380

CAPITOLUL VIII
REGLEMENTARI LEGISLATIVE VIZAND PREVENIREA ŞI SANCTIONAREA ABUZULUI SEXUAL ASUPRA COPIILOR, PRECUM ŞI PROTECTIA ACESTORA  382
1 Promovarea la nivel internaţional a drepturilor copilului  382
2 Evoluţia legislatiei in domeniul protecţiei şi asistenţei sociale a copilului in România 387
    2.1. Documente juridice internaţionale ca bază a reglementărilorjuridice interne  388
    2.2. Organizarea şi funcţionarea sistemului institutional de protecţie şi asistenţă socială a copilului  390
    2.3. Protecţia copiilor şi a celorlalţi membri ai familiei împotriva actelor de violenţă  394
    2.4. Proiecte şi activităţi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPCD)  400
    2.5. Prevenirea şi combaterea traficului de copii, inclusiv protejarea acestora de exploatarea sexuală sau exploatarea prin muncă  402
    2.6. Perfecţionarea legislaţiei cu privire la drepturile copilului  407

ÎN LOC DE CONCLUZII  412

FEMEI UCIGASE. Psihanaliza crimei

Autor: Tudorel Badea Butoi
Editura Phobos
An aparitie : Ed. Societatea Stiinta & Tehnica S.A 1996, 2001,

Phobos 2003
Editia a III-a 
ISBN 973-86637-0-9
Nr pagini : 220
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
Pdf aici (ed. 1996)



Descrierea editurii:

       "Col. Tudorel Butoi a trimis după gratii sute de ucigaşi feorce. Tudorel Butoi - şef al laboratorului de detecţie psihologică a comportamentului simulat din cadrul serviciului criminalistic al Poliţiei Capitalei, este ceea ce peste ocean se cheamă profiler. Cu alte cuvinte, vânător de criminali. Pentru lumea poliţiştilor, domnia sa este o legendă vie, contribuind la descoperirea a sute de ucigaşi, dintre care unii se dovediseră adevăraţi aşi în arta disimulării.Cel dintâi expert român în tehnica de detecţie a comportamentului duplicitar, psihologul criminalist Tudorel Butoi, are o carte de vizită impresionantă. Este doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, membru asociat al celebrei American Polygraph Association A.P.A. (Asociaţia americană a experţilor în tehnica poligraf), specializat în laboratoarele de detecţie ştiinţifică a crimei: Rijeka, Splitz, Zagreb şi Belgrad, autor a peste 120 de articole, comunicări, studii şi lucrări de specialitate."

(Revista Investigaţii - Eugenia Popescu)

        Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.

        A publicat numeroase tratate, manuale, monografii, studii şi cercetări de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, dar şi al ştiinţelor juridice, criminalisticii etc. Preşedinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

    Din lucrarile publicate: 

Criminali in serie. Psihanaliza crimei, Phobos 2003, Prouniversitaria 2019

Femei ucigase (psihanaliza crimei), Phobos 2003

Criminologie. Comportamente criminale, Solaris Print 2009

Masterat. Psihologie judiciara. Victimologie. Compendiu universitar, Solaris Print 2011

Psihologie judiciara. Curs universitar, Ed. Fundatia Romania de Maine 2004,Trei 2012

Tratat universitar de psihologie judiciara, Phobos 2003, 2006, Pro Universitaria 2019

Interogatoriul. Psihologia confruntarii in procesul judiciar – ghid teoretic si practic pentru psihologi criminalisti, procurori, judecatori de instructie si politisti anchetatori, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019

Detectia comportamentelor duplicitare (simulate), Enmar 2002 (sub titlul "Psihologia interogatoriului judiciar"), Pro Universitaria 2019

Victimologie. Curs universitar. Perspectiva juridica, socio-psihologica si medico-legala asupra cuplului penal victima-agresor, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019

Victimologie si psihologie victimala (compendiu universitar), Pinguin Book 2008

Sinuciderea, subtila enigma a unui sumbru paradox, Ed St Medicale 2001, Pro Universitaria 2019

Analiza comportamentala in procesul penal. Compendiu universitar, Pro Universitaria 2014

Analiza comportamentala din perspectiva psihologiei judiciare, victimologiei si tacticii criminalistice,  Pro Universitaria 2019

Masterat interdisciplinar. Elemente de asistenta victimala. Expertiza psiho-legala. Consiliere psihologica. Medicina/Drept, Pro Universitaria 2022

        Lucrarile publicate se regasesc atat sub numele de Tudorel Butoi, cat si sub numele de Tudorel Badea Butoi, Tudorel Badea Butoi-Severin, Tudorel Severin B. Butoi sau Tudorel Butoi-Severin, Tudorel B. Butoi-Severin

Cuprins:

Prefaţa  7

A. PARTEA TEORETICA

Secţiunea I — Omorul
Capitolul 1
Comportamentul omucidar - perspectiva etiologică 16
Capitolul 2
Constituţia psihopatică  22
Capitolul 3
Perspectiva psihanalitică A explicaţii asupra gestului criminal  28
Capitolul 4
Mecanisme şi interpretări psihanaiitice  42

Secţiunea II - Suicidul

Capitolul 5
Consideraţii juridice asupra abordării psihologice şi medico-legale ale suiciduiui  58
Capitolul 6
Caracterul psihologic al suicidului  79
Capitolul 7
Abordarea psihanalitioă & gestului suicidar 95

B. PARTEA PRACTICA

Secţiunea III - Speţe exemplificative, analize de caz
Karolina S.  102
lnocenţa ucisă  109
Când nu ştii să pierzi  116
Fiul ucis  121
Premonitia crimei  126
Complice cu Morpheu şi Bachus  132
Paradoxul criminal  135

C. PARTEA INSTRUMENTAL-OPERATIONALA

Capitolul 8
lnterogatoriul psihanalitic (repere orientativ-tactice, explicaţii şi interpretări psihanalitice) vis-â-vis de identificarea fâptuitorilor 148
Capitolul 9
Demersul psihanalitic în argumentarea patologiei judiciare  173

D. OBSERVATII, INTERPRETARI ŞI CONCLUZII
Observaţii, interpretări şi concluzii  182

În toc de final  185

Bibliografie  189

Itinerariu criminogen în labirintul demersului etiologic al suprimării vieţii  191

REPERE PENTRU O SOCIOLOGIE A RECIDIVEI

Autor: Cristina Damboeanu
Editura Tritonic
Colectia Sociologie
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN  606-749-079-4
Nr pagini : 198
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : lei la Editura, 39 lei la libraria eminescu, 35 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU

Cuprins:

Prefata  9

Capitolul 1 - Noţiunea de recidivă. Delimitări teoretice şi conceptuale  13
1.1. Criminalitate şi recidivă  13
1.2. Criterii folosite de criminologi în definirea recidivei  15
1.3. Recidiva versus carieră infracţionaiă: definiţii oferite din perspectivă sociologică  24
1.4. Paradigma carierei infractionale  32
1.5. implicaţii practice ale paradigmei carierei infractionale  37
1.6. Principalele critici ale paradigmei carierei infractionale  38

Capitolul 2 - Modele explicative ale recidivei oferite din perspectiva „cursului vieţii" 41
2.1.Teoriile psihologice şi psihopatologice  47
    2.1.1. Psihopatia şi recidiva  5
    2.1.2. Recidiva şi stilul de viaţă infracţional  53
    2.1.3. Lipsa de autocontrol ca „simptom"generai al comportamentului antisocial  56
    2.1.4. Critici aduse teoriilor psihologice şi psihopatologice  60
2.2. Argumente sociologice oferite recidivei  61
    2.2.1. Reacţie spciaiă, etichetare şi recidivă  62
    2.2.2. Recidiva ca efect al "acurnulării dezavantajelor sociale" 63
    2.2.3. Tehnici de neutralizare şi naraţiuni identitate 66
    2.2.4. Recidiva din perspectiva alegerii raţionale  68
    2.2.5. Critici ale modeleior sociologice de abordare a recidivei 70

Capitolul 3 - Expiicaţii oferite desistării infracţionale  73
3.1. Clarificări conceptuale 74
3.2. Implicaţii practice ale studlilor privrnd desistarea infracţională  76
3.3. Modele explicative oferite desistării infractionale  76
    3.3.1. Desistarea infracţională ca rezultat al procesului de „maturizare”  77
    3.3.2. Controlului social informal şi desistarea infracţională  80
    3.3.3. Naratiuni biografice şi schimbarea identităţii infractionale  84
    3.3.4. Teoriile transformării cognitive  87
    3.3.5..„Asocieri diferenţiale"şi socializarea în roluriie prosociale  89
3.4. Abordarea tipologică. Teoria taxonomiei duale  91

Capitolul 4 - Teorii criminologice şi penologice  97
4.1. Şcoala clasică de criminologie şi argumentele utilitariste ale disuasiunii  98
4.2. Orientarea pozitivistă şi teoria reabllltării  106
4.3..„Noua penologle" şi managementul riscului de recidivă  110

Capitolul 5 - Este pedeapsa cu închisoarea o măsură eficientă în reducerea recidivei? 117
5.1. „Penitenciarizare" vs „instltutionalizare"  118
5.2. Experienţa închisorii şi „suferinţele privarii de libertate"  124
5.3. Regim penitenciar, climat carceral şi efectele încarcerării  133

Capitolul 6 - Consecinţe colaterale ale pedepsei cu închisoarea 145
6.1. Efectele incarcerării asupra relaţiilor de familie ale deţinuţilor 145
    6.1.1. Factori care influenţează pattern-urile de adaptare famiială la încarcerare 147
    6.1.2. Pedeapsa cu închisoarea şi riscul destrămării familiei 154
6.2. Efectele'incarcerării asupra capitalului uman al deţinuţilor 158
    6.2.1. Capital uman versus capital infracţional 158
    6.2.2. Studii asupra nivelurilor de participare a foştilor deţinuţi pe piata muncii 163
6.3. !mpactui încarcerării asupra reţelor sociale ale deţinuţilor 168

În loc de încheiere 173
Bibliografie 177

IN LOGICA STIINTELOR CRIMINALE. Analize juridice si strategii de coping in materie penala. Valorificarea psihologiei criminologice si criminologiei in actul de justitie.

Autor: Alin Les, Ruxandra Rascanu
Editura: Pro Universitaria
Colectia Psihologie
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-606-26-0612-1
Nr pagini : 160
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 22,50 lei la universjuridic




Descrierea editurii:

        Dintru inceput, aducem la cunoștința cititorului ca aceasta lucrare este una de sinteza. Perspectivele din care au fost abordate subiectele tratate includ Noul Cod Penal și Vechiul Cod Penal (printr-o analogie), drept procesual penal comparat, proceduri speciale, drept execuțional penal, infracțiuni prevazute in legi speciale, investigarea fenomenului criminalitații organizate, metodica, tactica și tehnica criminalistica, psihologie criminologica, elemente de psihologie penitenciara, psihiatrie și psihopatologie clinica. Autorii au avut in vedere integrarea cunoștințelor acelor studii și formari profesionale intr-un corpus metodologico-științific in care fie magistratul, fie avocatul sau procurorul, fie studentul la psihologie, drept, sociologie, medicina sau criminologie sa poata apela cu perspicacitate, tenacitate și chiar ochi critic. Elementele supuse dezbaterii pe tema criminalitații sunt un scurt exemplu de acceptare a pluri-, inter- și transdisciplinaritații care coboara tot mai mult in spațiul juridic.

        Orice magistrat are in vedere ca, pentru individualizarea calitativa a pedepsei, adesea este nevoit sa recurga la starea de „dispoziție” (regasita in coping și strategiile de coping din psihologie) in sentințarea acesteia. Ori, individualizarea calitativa a pedepselor stipuleaza tocmai un alt tip/soi de expertiza, cea psihologic-criminologica sau psiho-criminologica (diferita in forma de cea medico-legala, dar apropiata de fondul acesteia), știindu-se ca expertiza medico-legala vizeaza patologia/psihopatologia persoanei, pe cand expertiza psiho- criminologica aspectele ce țin de recidiva persoanei, chiar daca vorbim sau nu de o boala psihica implicata. Dar ce sunt strategiile de coping? Influențați de latura psihologiei și a psihopatologiei clinice, mai ales in cadrul diverselor expertize care sunt cerute și se efectueaza in planul penal și civil, am ajuns la concluzia ca cea mai buna forma de exprimare a tendinței juridicului de a se ralia și laturii calitative (umane) in actul deciziei din procesul justițional (pe langa psihologia martorului, a marturiei – mincinoase sau nu – sau al interogatoriului judiciar) se poate realiza prin apel la puterea analogiei. In psihologia clinica, psihologul clinician face adesea referire (atat in teorie cat și in practica, mai ales in redactarea raportului psihologic, cand poate direcționa și trimite la psihoterapeut persoana respectiva) la mecanismele de aparare și/sau la strategiile de coping. Sau așa ar trebui. Parerile sunt imparțite in literatura de specialitate, cel mai adesea aratandu-se ca mecanismele de aparare sunt folosite mai ales de catre terapiile psihodinamice, pe cand strategiile de coping de terapiile cognitive, comportamentale și cognitiv-comportamentale. Neintrand in profunzime aici, aratam doar ca unii specialiști din spațiul psihologiei (Jerome Blackman) afirma ca mecanismele de aparare sunt mai mult de o suta, alți autori sau cadre universitare afirmand ca exista doar un singur mecanism de aparare.

        Sa revenim la intrebarea principala: cum se definesc strategiile de coping? Din perspectiva psihologiei și a psihopatologiei clinice, am ales acel punct de vedere, acea definiție de plecare in demersul nostru considerata cea mai potrivita: aceea a lui Lazarus și Folkman. Lazarus și Folkman (1984) definesc coping-ul ca ansamblul eforturilor cognitive și comportamentale destinate controlarii, reducerii sau tolerarii exigențelor interne și externe care amenința sau depașesc resursele unui individ. Chiar daca tipurile de coping sunt de mai multe feluri – centrat pe emoție (vizand reglarea tulburarii emoționale), centrat pe problema (vizand gestionarea problemei aflate in prim-planul psihic al persoanei), centrat pe evitare (vizand reducerea tensiunii emoționale prin apelarea la fuga, refuz, resemnare, evitare, impotrivire etc.) și centrat pe vigilența (vizand tot ceea ce este acțiune in viața subiectului, ca modalitate de a fi „la zi” cu tot ceea ce ii poate oferi satisfacție: cautarea informațiilor, a mijloacelor, a susținerii sociale etc.), itemii discutați in diferitele instrumente de evaluare a coping-ului pot cuprinde o serie de problematici și de strategii prin care se pot face fața problemelor (situațiilor noi/vechi fara ieșire). Dar ceea ce ne intereseaza cel mai mult este ideea conform careia coping-ul este perceput ca o trasatura stabila de personalitate/raspuns la anumite situații stresante specifice: coping-ul este studiat din ce in ce mai mult intr-o perspectiva integrativa, care ține cont deopotriva de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context”. Prin extrapolare, avand la baza acest model și exemplu, putem afirma ca intervențiile autorilor, pe langa literatura de specialitate in domeniul dreptului citata (intr-o continua dinamica) au vizat acele „locații-cheie” juridice in care psihologia și criminologia ar trebui mult mai bine/mult fructificate pentru a) om, ca persoana și membru al unei societați cu standarde tot mai inalte și confuze, b) pentru societate, ca și colectivitate care decide, prin norme, legi, prejudecați, stigme și stereotipii, soarta unui membru al ei și c) pentru justiție, ca entitate de sine statatoare care concura, prin toți membrii ei, la asumarea unor decizii cand aplaudate, cand vehement combatute.

        ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.

        Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.

        Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim: 

Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)

Criminologie si psihologie criminologica (Oscar Print, 2013),  

Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)

Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)

Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)

In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015), 

Simulare versus disimulare (Paideia, 2015), 

Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)

Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)

Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018), 

Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020), 

101 llibertati  in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020), 

Despre minciuna (Editura Universitara, 2020), 

Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)

Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)

        Ruxandra Rășcanu este profesor universitar emerit la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, unde predă cursuri de psihanaliză, psihosomatică și psihologie clinică. Cu o formație puternică de psiholog clinician, veghează ca această ramură a psihologiei să fie cât mai adecvat reprezentată și îmbrățișată de tinerii studenți, făcând eforturi pentru integrarea studenților în diferite zone ale activității umane (spitale, grădinițe, școli pentru persoane cu dizabilități, centre de dezintoxicare pentru persoane dependente de droguri etc.).

        Alte carti ale autorului

Psihologia comportamentului deviant, Ed. Univ din Bucuresti, 1994

Neuropsihofiziologia devianţei la adolescenţi şi tineri, 1999

Psihologie aplicata, 2007

Dependenta si drog : aspecte teoretice si clinic ameliorative, 2008

Psihologie clinica: de la traditie la modernitate (coord), 2009

Copilul: un candidat la umanitate sau un complex cu multiple necunoscute?(coautor), 2011

Dezvoltare, diferente, disfunctii în peisajul psihologic actual (coord), 2011

In logica stiintelor criminale. Analize juridice si strategii de coping in materie penala (coautor), 2016

Destainuiri cu psihologul: de la copilarie la vârsta întelepciunii, 2017

Cuprins:

In loc de introducere   11
Cuvânt înainte I  14
Cuvânt înainte II  15

SECȚIUNEA 1
1/ Analiză comparativă a reglementării participației în vechiul cod penal și în noul cod penal  17
2/Urmele de spermă. tehnică criminalistică, expertiză judiciară și infracțiuni cu privire la viața sexuală  29
3/ Investigarea actelor de terorism. analiză de factură juridic-criminologică, psihologic-criminologică (psihiatrică, psihopatologică) și de tactică criminalistică   45

SECȚIUNEA 2
4/ Aspecte de drept procesual penal comparat privind procedura arestării preventive în codul penal român și în codul penal german. prevederi ale cedo în materie   61
5/ Drogurile și infracțiunile privind regimul și consumul ilicit al acestora. aspecte generale, subiecții infracțiunii, laturile subiectivă și obiectivă, cauzalitate, psihologie, psihiatrie și psihopatologie clinică  71
6/ Dependența de drog. fenomen complex psiho-social al tranziției românești   87
7/ Incidente la locul de detenție. aspecte și analize din perspectivă juridică, psihologică și psihiatrică  97
8/ Proceduri speciale privind procedura în cauzele cu minori cu comportament delincvențial. Analiză juridică și psihologică   109

SECȚIUNEA 3
9/ Spălarea banilor. analiză juridică și criminologică   123
10/ Răspunderea penală a persoanei juridice. ajutorul persoanei fizice, infracțiuni și sancțiuni ale persoanei juridice, cumul de infracțiuni „persoane fizice - persoane
juridice”, pedepse complementare  135

11/  Noua reglementare a formelor pluralității de infracțiuni în noul cod penal  145