Editura Trei
Colectia Psihologie psihoterapie
An aparitie : 2018 (Universitara), 2020
Editia a II-a
ISBN 978-606-40-0975-3
Nr pagini : 134
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 26,25 lei la carturesti (ed 2018), 21 lei la librarie.co (ed 2018)
pdf aici
Descriere: (din introducerea cartii)
Există o serie de infracțiuni extrem de grave cum sunt crima organizată, terorismul și gruparea extremistă-paramilitară ce au în comun stilul de raționalitate de tip „econ”, iar omorul, violența domestică, sexuală și tâlhărirea sunt mediate de cogniții și scheme emoționale dezadaptative timpurii de tip necondiționate și condiționate, dublate de factorii viscerali. Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetările din domeniul matematicii, economiei și a psihologiei sociale au fost o provocare pentru criminaliști, medici legiști și psihologi. Ca urmare a contribuțiilor științifice ale lui Herbert Alexander Simon, Milton Frienman, Gary Stanley Becker și Daniel Kahneman, Robert J. Shiller, au fost elaborate două paradigme validate științific: una normativă și una descriptivă. S-a observat existența unor discrepanțe în conceptualizarea proceselor decizionale. Teoria normativă face referire la potențialul computațional de reprezentare și calcul rațional a prelucrărilor informaționale, operate de decident, astfel încât orice decizie luată este reală și logică. A doua paradigmă, denumită descriptivă sau rațional limitată, ia în calcul deficitul resurselor de timp și date cognitive datorită prelucrării volumului mare de lucru a decidentului astfel încât individul nu se va raporta la cost-beneficiu sau la varianta optimă, ci mai degrabă la formula de calcul satisfăcătoare. Aceasta înseamnă că satisfacerea este mediată de percepții subiective de tip cognitiv sau afectiv și/sau emoțional.
Teoriile de mai sus au contribuit major la descrierea stilurilor decizionale umane, însă sunt insuficiente în abordarea procesului decizional în actul de omor. Majoritatea studiilor pe luarea deciziilor au fost validate pe comportamentul consumatorului, pe decizii în condiții non-clinice și pe optimizarea performanțelor profesionale în domeniul bancar, industrial și alte domenii asociate. Există foarte puține studii realizate din perspectiva raționalității limitate în cazul omorului cu premeditare, terorism și tâlhărie, iar studiile existente au la bază variabile precum factorul visceral, schemele cognitive și emoționale dezadaptative ca predictori ai crimei.
Studiul de față își propune să abordeze procesul decizional în actul deomor din perspectiva teoriilor normative și descriptive și ale paradigmelor cognitive, factoriale și dimensionale ale trăsăturilor de personalitate psihopatologice la un individ.
Cristian Delcea, este profesor universitar, doctor în Ştiinţe medicale, cadru didactic titular la Facultatea de Psihologie, Universitatea „Tibiscus” din Timişoara (UTT) și cadru didactic asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină „Iuliu Haţieganu” (UMF) din Cluj-Napoca. Este director al Centrului de Studii Avansate în Psihologie Medico-Legală din cadrul UTT și președintele Institutului de Sexologie din Romania (IS). În cadrul Universităților UTT și UMF predă: Neuropsihologie, Genetica comportamentului uman, Neuroștințe cognitive, Sexologie, Psihologie medico-legală și Etică și integritatea academică. A standardizat și validat științific baterii de teste pe populația din România, dintre care mai multe sisteme digitale. Sursa : Site-ul autorului
Dintre lucrarile sale:
Psihologia terorismului : studiu psihologic asupra teroristilor, Ed. Albastra 2004
Terorismul . Studii si cercetari asupra fenomenului terorist, Risoprint 2008
Procesul decizional în actul de omor. Modele teoretico-experimentale, Ed. Universul Academic 2018, Ed. Trei 2020
Cuprins:
Lista lucrărilor publicate VI
Indexul Figurilor VII
Indexul Tabelelor IX
Mulțumiri X
INTRODUCERE XI
PARTEA GENERALĂ
Capitolul 1 – PROCESUL DECIZIONAL 1
1.1. Abordări normative ale luării deciziei 3
1.1.1. Teoria deciziilor normative 31.1.2. Abordări din perspectiva teoriei deciziei normative în cazulautorilor omorului 7
1.2. Abordări descriptive ale luării deciziilor 11
1.2.1. Teoria deciziilor descriptive 121.2.2. Abordări din perspectiva teoriei deciziei descriptive în cazulautorilor omorului 13
1.3. Raționamentul 17
Capitolul 2 – PERSONALITATEA ȘI DECIZIA 19
2.1. Trăsăturile de personalitate psihopatologice 20
2.2. Schemele cognitive dezadaptative 26
2.3. Schemele cognitive dezadaptative timpurii 30
2.4. Schemele emoționale dezadaptative 33
PARTEA SPECIALĂ
Capitolul 3 – OBIECTIVUL ȘI IPOTEZELE DE LUCRU 38
3.1. Obiectivul general 38
3.2. Ipotezele de lucru 39
3.2.1. Diferențe între grupuri din penitenciar și non-penitenciar cuprivire la trăsăturile de personalitate, raționament și scheme cognitive 393.2.2. Diferențe între sexe în cazul subiecţilor din penitenciar și non- penitenciar în privința trăsăturilor de personalitate,raționamentului și schemelor cognitive 393.2.3. Asocierile între criminalitate și alte trăsături depersonalitate, raționament și scheme cognitive ca predictoriai criminalității 40
Capitolul 4 – METODA ȘI PROCEDURA 41
4.1. Participanți 41
4.1.1. Grupul din penitenciar (P) 414.1.2. Grupul control - non-penitenciar (NP) 42
4.2. Instrumente, materiale 43
4.2.1. Descrierea scalelor Chestionarului Eysenck Personality scales (EPQ) 444.2.2. Descrierea scalelor Chestionarului Raționamentul Analitic 464.2.3. Descrierea Chestionarului Schemelor Cognitive Young – forma scurtă (YSQ-S3) 47
4.3. Procedura 50
4.4. Prelucrarea datelor 55
Capitolul 5 – REZULTATE 58
5.1. Rezultate preliminare 58
5.1.1. Diferențe demografice între cele două grupuri 58
5.2. Diferențe între grupul din penitenciar și non-penitenciar în privința trăsăturilor de personalitate, raționament și scheme cognitive 59
5.2.1. Ipoteza 1 595.2.2. Ipoteza 2 625.2.3. Ipoteza 3 665.2.4. Ipoteza 4-6 72
5.2.4.1. Diferențe între sexe la trăsăturile de personalitate încazul grupului din penitenciar (P) 735.2.4.2. Diferențe între sexe în raționament la grupul dinpenitenciar (P) 755.2.4.3. Diferențe între sexe la schemele cognitive în cazulgrupului din penitencia (P) 77
5.2.5. Rezultatele la grupul non -penitenciar (NP) 79
5.2.5.1. Rezultate preliminare 795.2.5.2. Diferențe între sexe la trăsăturile de personalitate încazul grupului de non-penitenciar (NP) 805.2.5.3 . Diferențe între sexe la raționament în cazul grupuluide non-penitenciar (NP) 825.2.5.4. Diferențe între sexe în privința schemelor cognitive lagrupul de non-penitenciar (NP) 835.2.5.5. Interpretarea rezultatelor 86
5.3. Asocierile între criminalitate și alte trăsături de personalitate,raționament și scheme cognitive, ca predictori ai criminalității 90
5.3.1. Ipoteza 7-9 905.3.2. Ipoteza 10 945.3.3. Ipoteza 11 100
6. Discuții și concluzii ale studiului 102
7. Limitele cercetării și direcții viitoare de cercetare 108
Bibliografie 110
ANEXE I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu