30/06/2022

PSIHOLOGIE GENERALA. Fundamentele psihologiei si psihologia personalitatii


Autor: Mihaela Sterian, Dan Nicoara
Editura Pro Universitaria
Colectia de Stiinte Sociale
An aparitie :2017
Editia a I
ISBN 978-606-26-0876-7
Nr pagini : 222
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :30 lei la Editura, 25,50 lei la diverta, 27 lei la libris


Descrierea editurii:

        Probabil ca in istoria stiintei nu exista un alt concept a carui definire sa fi suscitat atatea dispute si controverse ca cel de psihic. Tocmai pe taramul lui s-a produs scindarea gandirii filosofice in materialista, care va subordona psihicul determinatiilor si insusirilor materiei, si idealista, care va lega psihicul de determinatifle pur spirituale, extramateriale, transcendentale.

        Definirea psihicului se realizeaza printr-o serie de raportari corelate, si anume:
    a) raportarea la lumea externa, din care rezulta natura sa existentiala de forma subiectiva, ideala de reflectare si de forma particulara de informatie la nivelul organismelor animale, bazata pe semnalizare-designare-reprezentare;
    b) raportarea la sistemul nervos, la creier, din care rezulta statutul lui de functie specifica a creierului realizata in cadrul comunicarii informationale a individului cu lumea externa; 
    c) raportarea la serviciile de adaptare si de reglare ale organismului animal, din care decurge statutul sau de forma specifica, calitativ superioara, a vietii de relatie, si rolul instrumental-reglator in desfasurarea comportamentului. 

Cuprins:

PARTEA I  9

Capitolul I
OBIECTUL PSIHOLOGIEI   9
1.1. Noţiunea de psihic   9
1.2. Apariţia psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare   12
1.3. Specificul cunoaşterii psihologice   16
1.4. Principiile metodologice ale psihologiei   18
1.5. Modul de functionare a legilor în psihologie   21

Capitolul II
COMPONENTA COGNITIVĂ ÎN STRUCTURA PERSONALITĂŢII UMANE PROCESELE DE CUNOAŞTERE   23
2.1. Procesele senzoriale   23
2.1.1. Definiție și caracterizare generală   23
2.1.2. Clasificarea senzaţiilor  24
2.1.3. Sensibilitatea şi legile ei  27
2.2. Percepţia   35
2.2.1. Caracterizare generală   35
2.2.2. Legile percepţiei  37
2.2.3. Particularităţile imaginii perceptive   39
2.2.4. Percepţia însuşirilor spaţiale   40
2.3. Reprezentările ca procese senzoriale superioare   42
2.3.1.Definirea şi caracterizarea reprezentărilor   42
2.3.2. Particularitățile imaginii reprezentării   44
2.3.3. Proprietăţile reprezentărilor   45
2.3.4. Tipurile reprezentărilor   49

Capitolul III
MECANISMELE INFORMAŢIONALE SUPERIOARE
ALE PSIHICULUI UMAN   53
3.1. Gandirea   53
3.1.1. Definiţie şi caracterizare generală   53
3.1.2. Structura psihologică internă a gândirii  56
3.1.3. Procesele gândirii   62
3.1.4. Funcţiile gândirii   64
3.1.5. Rezolvarea problemelor   66
3.2. Imaginaţia   69
3.2.1. Definirea şi caracterizarea generală a imaginaţiei  69
3.2.2. Procedeele imaginatiei   71
3.2.3. Clasificarea proeselor imaginatiei   74
3.2.4. Imaginaţia ca premisă a învăţării eficiente   76
3.3. Memoria   77
3.3.1. Definiţie şi caracterizare psihologică generală   77
3.3.2. Mecanismele neurofiziologice ale memoriei   79
3.3.3. Formele memoriei   80
3.3.4. Legităţile memoriei   83
3.3.5. Calităţile memoriei   85
3.3.6. Uitarea   85

Capitolul IV
MECANISMELE PSIHICE REGLATORII   87
4.1. Limbajul   87
4.1.1. Funcţiile limbajului   87
4.1.3. Relaţia dintre limbă şi limbaj   91
4.1.4. Teorii ale limbajului   92
4.1.5. Condiţiile (cerinţele) unei comunicări verbale optime   93
4.1.6. Formele (felurile) limbajului   93
4.1.7. Latura semantică şi latura acustică a cuvântului   95
4.1.8. Mecanismele neuro - fiziologice ale limbajului   96
4.2. Voinţa. Locul şi rolul voinţei în evidenţierea personalităţii umane   97
4.2.1. Noţiuni generale despre voinţă   97
4.2.2. Actele involuntare şi voluntare   100
4.2.3. Structurile neurofiziologice şi neurofuncţionale ale actelor voluntare   102
4.2.4. Formarea capacităţii voluntare a individului de-a lungul copilăriei   103
4.2.5. Voinţa ca modalitate superioară de autoreglaj verbal   105
4.2.6. Fazele actelor voluntare   107
4.2.7. Calităţile voinţei şi educarea lor la elevi   108
4.3. Atenţia   110
4.3.1. Definiţie şi caracterizare general   110
4.3.2. Mecanismele neuro-fiziologice ale atenţiei se bazează pe procesele de activare, orientare şi selecţie   111
4.3.3. Formele atenţiei   113
4.3.4. Calităţile atenţiei şi educarea lor   115

Capitolul V
MECANISMELE STIMULATIV-ENERGIZANTE ALE PSIHICULUI UMAN: MOTIVAŢIA   118
5.1. Definirea şi caracterizarea generală a motivaţiei   118
5.2. Trebuinţele   120
5.3. Alte structuri motivaţionale   123
5.4. Formele motivaţiei   125
5.5. Motivaţia comportamentului prosocial şi antisocial   126

PARTEA a II-a   129

Capitolul VI
PERSONALITATEA UMANĂ  129
6.1. Definirea conceptului de personalitate   129
6.2. Delimitãri conceptuale   131
6.3. Accepţiunile conceptului de personalitate   133
6.4. Paradigmele personalitãţii  135
6.5. Tipuri de definire a personalitãţii   138
6.6. Abordarea structural-sistemică a personalităţii   143
6.7. Principalele teorii ale personalităţii   153
6.8. Temperamentul – ca subsistem dinamico-energetic al personalităţii   174
6.8.1. Definiţie şi caracterizare generală   174
6.8.2. Tipologii temperamentale   174
6.9. Componenta instrumental-operaţională (aptitudinile)   190
6.9.1. Definiţie şi caracterizare generală   190
6.9.2. Predispoziţiile native ale aptitudinilor   192
6.9.3. Structura psihologică a aptitudinilor   193
6.9.4. Condiţionarea social-istorică a aptitudinilor   196
6.9.5. Aptitudini şi deprinderi   196
6.9.6. Clasificarea aptitudinilor   198
6.10. Caracterul ca latură relaţional-valorică a personalităţii şi de autoreglaj a personalităţii   203
6.10.1. Definiţie   203
6.10.2. Structura caracterului   205
6.10.3. Modele explicativ interpretative ale caracterului şi relevanţa lor teoretico-aplicativă   206
6.10.4. Trăsăturile negative cu caracter mai frecvent la copii şi la adolescenţi şi procedee de înlăturare a lor  209
6.11. Personalitatea şi relaţiile interpersonale   211
6.11.1. Criteriile de apreciere ale relaţiilor interpersonale   213
6.11.2. Stilurile comunicaţionale în familie şi rolul lor în formarea personalităţii copilului   214

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ   219

29/06/2022

CARTEA MEMORIEI

Autor: Alain Lieury
Editura Eikon
Colectia Psihologie franceza contemporana
An aparitie :2021
Editia I
Editia originala: Le livre de la mémoire, 2013
Traducerea Bogdan Popa
ISBN Bogdan Popa
Nr pagini : 242
Format 215 x 215
Pretul la data postarii : 150 lei la Editura, 150 lei la librariaonline


Descrierea editurii:

        Nu trebuie să fii psiholog, psihiatru sau neurolog ca să abordezi acest volum. Stilul accesibil se adresează tuturor celor care au o pregătire medie ori de specia - litate sau celor care, pur și simplu, doresc să cunoască cât mai mult despre ei, mai precis despre fenomenul numit memorie. Să încep cu o evocare. În anii de studiu m-am bucurat că un autor atât de original ca L. S. Vîgotski putea fi citit și în românește. Am deschis operele sale în două volume publicate la E. D. P. – 1972, în traducerea Valentinei Radu (cu Ludmila Slifca), distinsă cercetătoare la Institutul de Psihologie al Academiei din strada Frumoasă, într-un cartier care avea atunci, într-adevăr, ceva frumos prin arhitectură și ambianță discretă. Ea m-a consiliat în multe probleme de psihologie a copilului și pentru acest fapt îi păstrez – în memorie – o amintire deosebită. Mă interesa pe atunci, între altele, relația dintre gândire și limbaj. În volumul doi al operelor lui Vîgotski am citit studiul „Gândire și cuvânt”. Ca motto, autorul citează câteva versuri – nici acum nu știu originea lor – probabil dintr-o poezie. M-au impresionat și le reproduc aici, întrucât ele sună ca un ecou simplu, firesc al ființei umane în fața inexplicabilului, ca o stare de perplexitate și parcă de neputință: „Cuvântul l-am uitat Și tot ce-am vrut să spun, Iar gândul fără trup În țara umbrelor se-întoarce.” Desigur uitarea, pandant al memoriei, nu lasă indiferent pe nimeni, iar lucrul cel mai grav este atunci când în fazele ei grandioase, patologice, dezumanizează. 

        Nu numai că nu-ți aduci aminte evenimente sau fapte, dar poți fi confruntat cu situații dramatice, în care nici nu mai știi cine ești. Între gândire și cuvânt stă un liant, memoria. Ea stochează imagini, emoții, sentimente și cuvinte care conectate prin neurotransmițători formează gânduri, reprezentări, proiecte și, mai presus de orice, participă la actul creator. Fără memorie nu mai suntem noi înșine, nu mai avem istorie personală, nu ne mai putem integra social. Pentru Secenov, psiholog rus, memoria este „piatra unghiulară a dezvoltării psihice”. Memoria ne scade odată cu înaintarea în vârstă, iar spre finalul vieții sau chiar mai devreme în unele cazuri este amputată de boli neurologice ca Alzheimer, AVC sau Parkinson. Și bolile psihice degradează vitalitatea memoriei. Un pacient ale cărui atacuri de epilepsie s-au multiplicat odată cu maturizarea a ajuns să nu mai suporte violența lor. Chirurgii au hotărât ablația părții de mijloc a lobului temporal ce cuprindea și hipocampul în ambele emisfere cerebrale. Rezultatul operației a fost dramatic: toată existența sa a fost privată de amintiri noi, ele nu se mai puteau forma, nu se structurau într-o matrice stabilă. Tragismul pacientului era amplificat de faptul că ablația zonei în cauză l-a deposedat de putința de a-și imagina viitorul. Nu era capabil să-și imagineze o activitate pentru a doua zi. Viitorul său imediat nu mai putea fi reconstruit din contribuția unor informații ce aparțineau trecutului, operație susținută de hipocamp. În ce privește trecutul, neuropsihologul David Eagleman (2015) afirma: „Trecutul nostru nu este o înregistrare fidelă, ci o reconstrucție, care uneori poate friza mitologia.” Nu redăm întocmai trecutul, iar primul vinovat este uitarea care atenuează detaliile, sărăcind amintirea. Golul uitării este înlocuit de contribuția subiectivă a individului care, în dorința de a fi cât mai „fidel” faptelor rememorate, adaugă inconștient unele amănunte, distorsionând adevărul. Modelul cel mai bun ne este oferit de relatările martorilor participanți la un eveniment trecut.

        Scriitorii își au meritul lor, un spirit de observație ascuțit poate uneori valora mai mult decât o investigație laborioasă. Poate nu întâmplător Nietzsche spunea că a învățat mai multă psihologie din romanele lui Dostoievski decât din altă parte. Unele exemple pot servi drept modele (vezi învățarea prin modelare) unor generații viitoare care, fără îndoială, vor fi preocupate de prezentul lor, prezent care pentru noi cei de azi este un viitor ce nu poate fi intuit în adevărata sa dimensiune. Cum vor înțelege și integra ele trecutul nostru în prezentul și viitorul lor? Citind povestirile Rashomon și Într-un bunget de pădure de Ryunosuke Akutagawa sau urmărind filmul Rashomon, regizat de Akira Kurosawa în anul 1950 („Leul de Aur” la Veneția, 1951), asistăm la un vălmășag de mărturii în jurul unei crime petrecute într-o pădure. Acțiunea se petrece în evul mediu japonez. Un nobil este omorât, iar soția sa este siluită de un bandit. Acesta este prins și la anchetă fiecare martor povestește propria sa amintire legată de eveniment. Cei interogați sunt: soția rămasă în viață, banditul ucigaș, un tăietor de lemne, un preot budist, un polițist, etc. Relatările loc sunt confruntate cu povestirea nobilului ucis, considerată ca adevărată, așa cum a fost transmisă printr-un medium. Prin mediumul în transă vorbea nobilul dispărut. Aceasta e considerată ca reală. Le comparăm și vedem că nicio relatare nu coincide cu cealaltă. Fiecare adaugă ceva personal propriei mărturisiri, convins fiind că spune adevărul. Prin aceste adaosuri inconștiente se poate depăși limita veridicului, trecându-se în confabulație. Și azi în anchetele poliției se constată aceleași erori. Avem deci un bun exemplu care ilustrează pasajul spre mitologie. La formarea amintirilor despre un eveniment participă un număr mare de neuroni care prin conexiunile lor permit constituirea imaginilor care vor fi memo - rate. Or, aceiași neuroni care au format reprezentarea evenimentului, deși extrem de mulți ca număr, sunt întrebuințați să participe la activarea altor amintiri. Ei sunt permanent solicitați să formeze alte conexiuni, mai bine zis sunt forțați de dinamica neuronală. Astfel, ei destructurează amintirea formată prin sprijinirea unor noi reprezentări ale activității noastre cotidiene.

        Deci se încadrează în noi structuri neuronale în defavoarea celor vechi care le-au precedat. Vechea structură se destramă, multe detalii ale amintirii devin palide fără ca să ne dăm seama, iar noi trăim sentimentul uitării. Sunt concluziile cercetărilor lui Eagleman care spune că „dușmanul memoriei nu este timpul, ci celelalte amintiri”. Printre problemele neelucidate în prezent în studiul memoriei este și cea a sensului. Toate operațiile privind dinamica conexiunilor neuronale, a rețelelor din lobii creierului încep să fie cunoscute. De ce aceste semnale care se succed extrem de rapid, într-un ritm greu de urmărit, capătă un sens pentru subiect dar și pentru ceilalți semeni. Unele observații relevă faptul că sensul este dependent integral de asocierile care se produc ca urmare a experiențelor și trăirilor vieții tale. Toți suntem la fel și, totuși, toți atât de diferiți datorită bagajului ereditar, educației și experienței personale. În fond, nu e decât încă o confirmarea faptului că, până în prezent, suntem unici și irepetabili pe acest pământ, în acest univers. Gândind științifico-fantastic poate că avem un echivalent în alte lumi paralele sau în multivers. Dacă ar fi să fie așa, nu rămâne decât să trecem de la nivelul teoretic la cel practic, verificabil și cel mai credibil. Cum spunea un astronom, să gândim la scară mare. Alain Lieury, cel care ne-a părăsit acum câțiva ani, a scris o carte plină de surprize unde alături de relatări, idei și paradigme suntem însoțiți de imagini care atent privite ne ușurează înțelegerea conștiinței prin memorie. BOGDAN POPA

        Alain Lieury este profesor de psihologie cognitiva si sef al Laboratorului de Psihologie Experimentala din cadrul Universitatii Rennes 2. 

Dintre lucrarile publicate:
Cartea Memoriei, Eikon 2021

Cuprins:

Prefata 7

ANTICHITATEA (SEC AL VIII I.E.N. - 430)

Memoria in timpul Elenei si a lui Ulise 10
Mnemozina si originea cuvantului memorie 12
Muzele, zeitele cunoasterii 14
Legenda lui Simonide din Ceos 16
Metoda locurilor 18
Memoria - Cunoastere 20
Primul savant al memoriei 22
Folosirea zodiacului pentru memoria locurilor 24
Retorica lui Herentius: primul tratat de imagini 26
Arta de a pleda si memoria locurilor 28
Exercitiul si logica 30
Abstractia in memorie 32
Multiplicitatea memoriilor 34

EVUL MEDIU SI RENASTEREA (735 E.N. - 1584)

Memoria in timpul lui Carol cel Mare 36
Castele si manastiri 38
Doctorul admirabil 40
Rotulele: roti magice ale memoriei 42
Primele aparitii ale codului litera-imagine 44
Teatrul memoriei 46
Sistemele magice ale memoriei 48
Medicina memoriei 50
Arborescentele si logica 52
Sistemul mnemonic al umbrelor 54
Sigiliile memoriei 56

CLASICISMUL SI ILUMINISMUL

Prima agenda... Mana! 58
Arta adevarata ("Vray art") a memoriei 60
Descartes contra memoriei 62
Memoria intr-un tratat de matematica 64
Inventia codului cifra-litera 66
Inventatorul calculului infinitezimal se intereseaza de codul cifra-litera 68
Filozofii englezi si memoria 70
Primele procedee fonetice. cenzura Regelui Soare 72
"Memorial lines" 74

SECOLUL AL XIX-LEA

Mecanismele asocierilor memoriei 76
Noua arta a memoriei 78
Inventia tabelului de memorie 80
Inventia stenografiei memoriei 82
Memorarea numerelor sau a datelor cu codul cifra-litera 84
Tabelul cronologic al regilor frantei 86
Descoperirea afaziei 88
Cum memoram numarul Pi cu 128 zecimale...   90
Asocierile intre amintiri 92
Regesia amintirilor 94
Amnezia retrograda si consolidarea mnezica 96
Masura memoriei si a uitarii 98
Procedeele fonetice ale memoriei 100
Amnezia lui Korsakov 102
Conditionarea 104
Teoria memoriilor partiale 106
Recunoasterea 108
Memoria vizuala a jucatorilor de sah 110
Memoria calculatorilor minune 112
Originea mnemotehnicii in Statele Unite 114
Memoria adevarata si memoria obisnuinta 116
Cand apar primele amintiri din copilarie 118
Invatarea prin incercare si eroare 120
Curba invatarii 122

SECOLUL AL XX-LEA

Invatarea labirintului 124
Transferul de invatare 126
Lapsusuri si asocierile memoriei 128
Boala Alzheimer 130
Memoria mirosurilor 132
Memorie si cunostinte 134
Memoria copilului 136
Absenta de amintiri din prima copilarie 138
Memoria pe termen scurt 140
Capacitatea limitata si numarul magic 7   142
Cerebelul - sediul automatismelor 144
Organizare si memorie 146
Ictusul amnezic 148
Hipocampul - inregistrator al memoriei 150
A pune nume unui chip 152
Memoria iconica 154
Amnezia fetelor 156
Repetitie si memorie 158
Cuvantul de pe varful limbii 160
Indicii de recuperare 162
Mecanismele uitarii 164
Imbatranirea memoriei 166
Memoriile senzoriale 168
Modele modulare ale memoriei 170
Memoria procedurala 172
Categorizarea: o organizare semantica 174
Descoperirea memoriei semantice 176
Economia cognitiva: o memorie inteligenta 178
Memoria cu imagini 180
Teoria dublului. Codal al imaginilor 182
Planuri de recuperare si fraze cheie 184
Memoria lexicala 186
Veniamin, o memorie vizuala prodigioasa 188
Metoda locurilor folosita de un mnemonist 190
Emisfera cerebrala dreapta si scrierea ideografica 192
Memoria vizuospatiala 194
Memoria episodica 196
Potentializarea pe termen lung 198
Memoria de lucru 200
Camera de filmat umana: o memorie vizuala prodigioasa 202
Dobandirea unui vocabular printr-un cuvant cheie cu imagine 204
Bizarerie si organizare 206
Memorie lexicala si patologia lecturii 208
Amintirile flash-uri 210
Memorie episodica si memorie semantica 212
Fete si expresii emotive 214
Memoria actiunii si codajul motor 216
A invata ascultand cantece 218
O memorie prodigioasa 220
Amigdala: creierul emotiv al amintirilor 222
Plasticitatea cerebrala la copil 224
False amintiri si memorie 226
Programele de antrenament cerebral si memoria 228


POSTFATA 231

BIBLIOGRAFIE 235 

EXPERIMENTE DE PSIHOLOGIE PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALA

Autor: Alain Lieury
Editura Polirom
Colectia HEXAGON -> Practic
An aparitie :2008
Editia I 
Traducerea Elena Girlea
ISBN 978-973-46-0916-1
Nr pagini : 320
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU


        De ce vedem viata in roz? Putem invata in timp ce dormim? Cum se formeaza instinctele? Activitatea cerebrala are la baza mecanisme fascinante, care au fost analizate si explicate de numerosi cercetatori din domeniul psihologiei. Prin experimentele descrise, volumul prezinta descoperirile cele mai surprinzatoare din psihologia cognitiva, ce ne permit sa intelegem modul in care functioneaza perceptia, memoria, inteligenta sau limbajul, sa ne dezvoltam aptitudinile si sa ne imbunatatim performantele la locul de munca sau in viata de zi cu zi.

        „Este important sa cunoastem mai multe despre inteligenta, despre limbaj, despre perceptie, memorie, motivatie etc. Este exact ceea ce reuseste sa ne ofere Alain Lieury.” (Ion-Ovidiu Panisoara)

        Alain Lieury este profesor de psihologie cognitiva si sef al Laboratorului de Psihologie Experimentala din cadrul Universitatii Rennes 2. 

Dintre lucrarile publicate:
Cartea Memoriei, Eikon 2021

Cuprins:

Prefata (Ion-Ovidiu Panisoara)  13
Cuvant inainte  17 

1. Limbajul si inteligenta 

1. Sintem cu adevarat logici? 
       Multitudinea de aptitudini intelectuale 25
2. Este limbajul apanajul fiintei umane ?
       Invatarea unui limbaj la antropode  30
3. Cate cuvinte cunoastem?
       Inteligenta si vocabularul 32
4. TV. bac., prof....De ce prescurtam cuvintele?
       Principiul minimului efort 35
5. Cum poate disparea limbajul?
       Limbaj, imagine si specializare emisferica  37
6. Elevii eminenti sunt slabi la sport?
       Nivelul inteligentei si coeficientii de corelatie  39
7. Se poate citi inteligenta in scrisul nostru?
       Grafologia si inteligenta  42
8. De unde vine expresia "a fi tare la matematica"?
       Dimensiunea craniului si inteligenta  45
9. De ce au fost inventate testele de inteligenta? 
       Nivelul inteligentei si testele psihometrice 47
10. Ce este coeficientul de inteligenta?
       Masurarea nivelului intelectual si reusita scolara si profesionala  49
11. Tinerii din ziua de azi sunt mai.. prosti sau mai inteligenti?
       Efectul Flynn  53
12. Cat de utile sunt testele din reviste?
       Teste si evaluari ale inteligentei  56
13. Suntem cu adevarat logici?
       De la ilogismul natural la metodele stiintifice 59
14. Copilul dumneavoastra este supradotat... si trebuie tratat preferential?
       Testele de inteligenta si precocitatea 65
15. Pestisorul meu rosu este inteligent?
       Inteligenta animala si evolutia creierului  69
16. Inteligenta este ereditara?
       Impactul zestrei genetice asupra inteligentei  71
17. Gemenii au acelas grad de inteligenta?
       Inteligenta si gradul de rudenie 73
18. Unde se afla gena inteligentei?
       Anomalii genetice si deficiente mentale 77
19. Omul preistoric era inteligent?
       Mediul cultural si dezvoltarea inteligentei 79
20. Putea fi Mowgli inteligent?
       Educatia si dezvoltarea inteligentei 82
21. Este necesara gimnastica mintii?
       Stimularea si dezvoltarea cerebrala 84
22. Copilul dumneavoastra trebuie mai degraba sa citeasca sau sa se uite la televizor?
       Influenta formatelor de prezentare 87
23. Ceea ce aveti in farfurie va va transforma intr-un laureat al premiului Nobel?
       Alimentatia si functioanarea creierului 89

2. Memoria 

24."Amintiri, amintiri"
       Primele amintiri si rememorarea copilariei 97
25. De ce ne amintim mai bine intamplarile in care sunt implicate anumite emotii? 
       Amintirile -flash si memoria 100
26. Amintirile noastre sunt intotdeauna adevarate ?
       Falsele amintiri si memoria 102
27. Corpul nostru are o memorie proprie?
       Conditionarea si deprinderile senzorio-motorii 104
28. De ce mersul pe bicicleta nu se uita niciodata?
       Memoria procedurala si automatismele 107
29. Memoria copilului este mai buna decat a noastra?
       Memoria, antrenamentul si varsta 109.
30. De ce alcoolul si tutunul sunt nocive pentru memorie?
       Substantele nocive pentru memorie si imbatranirea 111
31. Alcool, tutun, droguri...De ce viata noastra psihica depinde atat de mult de anumite substante?
       Influxurile nervoase si neurotansmitatorii 114
32. "Eu sunt un vizual"!
       Memoria iconica si memoria in imagini 118
33. Fir-ar sa fie! Cum il cheama? Imi sta "pe varful limbii"
       Memoria semantica si cea lexicala 121
34. De ce retinem mai usor citind decat ascultand?
       Lectura si memorarea 123
35. De ce esterepetitia fundamentala, in ciuda faptului ca e considerata "stupida" in tara lui Decartes?
       Repetitia si deprinderile 126
36. De ce este bine sa verbalizam atunci cand invatam, chiar daca nu suntem papagali?
       Verbalizarea si eficienta memorarii 129
37. De ce nu trebuie niciodata sa lasam pe maine ce putem face azi?
       Memoria pe termen scurt si memoria pe termen lung 131
38. Memoria noastra este bine ordonata?
       Memoria semantica si clasificarea 134
39. "Mananc cu  o ...burculita!" De unde vine lapsusul?
       Memoria lexicala si clasamentul fonetic 136
40. Cum se explica uitarea?
       Memoria si indicii recuperarii 139
41. Incepem intr-adevar sa batem campii la batranete?
       Memoria episodica si amintirile 142
42. Care este secretul memoriilor uimitoare?
       Memoria, dispozitiile biologice si antrenamentul  146

3. Perceptia

43. "Va mangaie sau va gadila?"
       Densitatea punctelor sensibile in functie de regiunile corpului 156
44. De ce miliardarii pot pierde un milion la jocurile de noroc?
       Stimularile fizice si senzatiile psihologice  159
45. De ce alimentele nu mai au gust atunci cand suntem raciti?
       Gustul si senzatiile gastronomice 162
46. De ce cainele meu are un miros mai bun decat al meu?.
       Mirosul si chemoreceptorii 165
47. Exista oare un parfum care sa te faca sa te indragostesti?
       Feromonii sexuali si atractia  168
48. De ce anumite sunete ni se par armonioase, iar altele total disonante?
       Undele sonore si auzul  170
49. De ce muzica ne starneste dorinta de a dansa?
       Urechea interna si miscarile ondulatorii  172
50. De ce este periculos sa ascultam muzica la maxim?
       Efectele fiziologice ale zgomotului 175
51. De ce aveti ameteli?
       Urechea interna si echilibrul 178
52. Ce este lumina?
       Spectrul luminii si vazul 179
53. Stiati ca ar trebui sa vedem rasturnat?
       Globul ocular si formarea imaginii pe retina 181
54. De ce vedem viata in roz?
       Perceperea culorilor 182
55. Ochii: doua aparate fotot cu 130 de miliarde de pixeli !
       Foveea si acuitatea vizuala 185
56. De ce ii este asa de greu copilului Dumneavoastra sa gaseasca ouale de Pasti?
       Explorarea vizuala si constructia formelor 188
57. De ce lectura nu poate fi globala?
       Oscilatiile oculare si lectura 191
58. Unde s-a dus... a douazeci si cincea imagine?
       Perceptia subliminala si influentarea 193
59. De ce obiectele indepartate par mai mici ?
       Legea optica si perspectiva 197
60. Un bilet pentru spatiu?
       Perceptia 3D  200
61. Telepatie, telechinezie etc. Avem puteri paranormale?
         Psihologia stiintifica si parapsihologia 204

4. De la timp la constiinta 

62. De unde vine decalajul orar?
       Ceasul biologic  213
63. Stiati ca somnul are mai multe faze? 
       Neurobiologia somnului 216
64. Este adevarat ca invatam mai bine in timpul somnului?
       Cronopsihologia si actul invatarii 219
65. Traiasca siesta! Suntem la fel de vigileenti pe parcursul intregii zile?
       Vigilenta si ritmurile scolare 220
66. De ce nu se impaca sofatul cu alcoolul?
       Efectele substantelor psihotrope asupra vigilentei  222
67. Cum se vorbeste la o petrecere?
       Atentia selectiva 224
68. De ce nu este bine sa vorbim la telefon cand conducem masina?
       Atentia distributiva 227
69. "Eu invat cu televizorul deschis. Ma ajuta sa ma concentrez..."
       Atentia distributiva si scoala 231
70. Unde se afla inconstientul dumneavoastra? 
       Emisfera stanga si emisfera dreapta 234
71. "Ochiul era in mormant..." Ce este constiinta?
       Constiinta istorica si conceptia executiva 236


5. Motivatiile, emotiile si personalitatea 

72. Foame, sete, atractie esxuala...
       Nevoile biologice si deprinderile sociale 243
73. Cum se explica misterul migratiei pasarilor?
       Componentele innascute si dobandite ale instinctelor 245
74. Ce declansaza motivatiile noastre?
       Neurobiologia motivatiei  257
75. Stiati ca aveti un al treilea ochi?
       Influenta soarelui in biologia motivatiilor 250
76. De ce se grabesc sa ne ajute vanzatorii din unele magazine (iar cei din altele nu) ?
       Legea stimularii 252
77. "Enervat, incoltit, frustrat, dezgustat?"
       Resemnarea dobandita 254
78. De ce vrem intotdeauna mai mult? 
       Anticipatia si autoeficienta 258
79. Spune-mi ce joci ca sa-ti spun cine esti
       Nevoia de apreciere si de autodeterminare 261
80. Este adevarat proverbul "Toate trec mai intai prin stomac"?
       Ierarhia motivatiilor 264
81. De ce resimtim emotiile?
       Psihologia emotiilor 267
82. Stiati ca o emisfera rade, iar cealalta plange?
       Creierul si distribuirea emotiilor 270
83. Ce anume ne face placere si ce ne face sa "bombanim"
       Cele patru mari circuite ale emotilor 272
84. Ce ne inspaiminta si ce ne face sa plingem?
       Neurobiologia si chimia emotiilor. 275
85. Emotiile noastre sunt instinctive?
       Modelele sociale de raspuns 278
86. Sentimentul si reactia fiziologica : cine pe cine declanseaza?
       Viteza raspunsurilor nervoase si hormonale 280
87. Este adevarat ca o mare nenorocire ne poate imbolnivi?
       Stresul: sistemul de urgenta 283
88. "Inima are ratiuni pe care ratiunea le ignora..."
       Emotia si ratiunea 285
89. Autoritarul J.F. il cauta pe timidul J.H. Ce este personalitatea?
       Cei cinci factori esentiali ai personalitatii 287
90. Sentimental, cald. disciplinat...Cum se explica varietatea de fatete ale personalitatii? 
       Cei cinci factori esentiali ai personolitatii si interacliunile lor 291
91. Grafologia este un test bun pentru recrutare ?
       Validitatea grafologiei ca test de recrutare 294
92. Ni se poale citi caracterul in propriul scris?
       Corelotia dintre scris si personalitate 296
93. Semnele zodiacale pot prezice caracterul nostru?
       Corelatii intre gemenii monozigoti si cei dizigoti 298

Index de termeni 303
Index de nume proprii 309

MANUAL DE PSIHOLOGIE GENERALA

Autor: Alain Lieury
Editura Antet
An aparitie :1990, 1998
Editia a II-a
Editia originala: Manuel de psychologie générale.
Traducerea Iulia Hasdeu
ISBN 973-9241-13-1
Nr pagini : 224
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15  lei pe okazii, 10,99 lei la targul cartii
Disponibilitate BCU 

Despre autor:

        Alain Lieury este profesor de psihologie cognitiva si sef al Laboratorului de Psihologie Experimentala din cadrul Universitatii Rennes 2. 

Dintre lucrarile publicate:
Cartea Memoriei, Eikon 2021

Cuprins:

Cuvant inainte 3
Introducere 5

Cap.1. Psihologia: istoric si mari domenii 9

1. Obiectul psihologiei
1.1. Cunoasterea sufletului 9
1.2. Stiinta comportamentului 10
- Inceputurile psihologiei stiintifice 10
- Watson si behaviorismul 11
- Neobehaviorismul 12
- Psihologia experimentala in Franta 13
- Empirismul asociationist 14
1.3. Stiinta comportamentelor si structurile mentale 14
- Teoria gestalt-ului 14
- Structuralismul 15
- Influenta ciberneticii si a informaticii 15
2. Panorama specializarilor in psihologie 16
3. Metoda stiintifica in psihologie 20

Cap.2. Perceptia 22

1. Modalitati senzoriale si notiuni de psihanaliza 22
1.1. Sensibilitati tactile si praguri perceptive 24
1.2. Gustul 24
1.3. Mirosul 26
1.4. Auditia si psihanaliza muzicii 26
     1.4.1. Mecanismele receptoare 26
     1.4.2. Psihofizica auditiei si a muzicii
- Frecventa 29
- Intensitatea 29
- Timbrul 30
2. Psihofiziologia vazului 31
2.1. Descrierea sistemului vizual 31
     2.1.1. Globul ocular 31
     2.1.2. Retina 31
     2.1.3. Caile vizuale 33
2.2. Prelucrarea luminii 34
     2.2.1. Lumina 34
     2.2.2. Vederea foveala si perifoveala 35
- Fovea 35
- Periferia 35
     2.2.3. Mecanismele de contur si de contrast 36
     2.2.4. Hipercoloanele si trasaturile vizuale elementare 38
2.3. Vederea culorilor 38
- Teoria tricromatica a lui Young si Helmholz 40
- Teoria culorilor complementare a lui Hering 40
- Rezultatele psihologice
- Rezultatele fizicochimice 41
- Rezultatele electrofiziologice 41
3. Perceperea formelor
3.1. Forma: "atomul" perceptiei 42
3.2. Miscarile oculare 44
     3.2.1. Cele doua sisteme ale vazului 44
- Identificarea 44
- Localizarea 44
     3.2.2. Sacadele si fixarea 45
3.3. Strategiile explorarii oculare 46
3.4. Prelucrarea informatiei si perceptia 
- Cunostintele anterioare 49
3.5. Iluziile perceptive 50
- Iluziile de contrast 50
- Iluziile de asimilare 51
4. Perceptia spatiului 52
4.1. Perspectiva 52
4.2. Constanta perceptiva 53
     4.2.1. Vederea binoculara 53
     4.2.2. Vederea monoculara 55

Cap. 3. Invatarea  56

1. Conditionarea clasica 56
1.1. Dobandirea conditionarii 57
1.1.2. Contiguitatea temporala 58
1.2. Extinctie, recuperare si inhibitie 58
1.3. Generalizare si diferentiere 59
1.4. Conditionarea de ordin superior 60
1.5. Nevroza experimentala 60
2. Conditionarea operanta 61
2.1. Conditionarea operanta: standardul invatarii 61
     2.1.1. Cutia lui Skinner 62
     2.1.2. Conditionarea operanta discriminatorie 62
     2.1.3. Conduite superstitioase si contiguitate temporala 63
2.2. Conditionarea operanta si conditionarea clasica 63
     2.2.1. Puncte comune 63
     2.2.2. Diferentele 64
- Conditionarea clasica 64
- Conditionarea operanta 64
     2.2.3. Interactiunile 64
2.3. Intariri si programe de intarire 66
     2.3.1. Programele de intarire 67
2.4. Aplicatiile conditionarii 68
3. Procesele asociative si cognitive ale invatarii 69
3.1. Teoriile asociative 69
     3.1.1. Motivatie si invatare 70
     3.1.2. Raspunsurle fractionale 70
     3.1.3. Gradientul de tinta 71
3.2. Teoriile cognitive 71
     3.2.1. Invatare a locului si invatare a raspunsului 71
     3.2.2. Invatarea latenta 72
     3.2.3. Structura semn 73
     3.2.4. Harta mentala 73
3.3. Procesele cognitive: resurse si limite la animale 76
4. Invatarea de simboluri 77
4.1. Invatarea sociala 77
     4.1.1. Imitatia la animale 78
     4.1.2. Invatarea prin observatie 79
     4.1.3. Imitatia simbolica 80
4.2. Invatarea unui limbaj 81

Cap. 4. Memoria 

1. Memorie de lunga durata si memorie de scurta durata 83
1.1. Capacitatea limitata: numarul magic 7   83
1.2. Uitarea de scurta durata 85
     1.2.1. Tehnica Brown-Peterson 85
     1.2.2. Efectele seriale 85
     1.2.3. Amnezia Korsakoff 87
2. Codurile memoriei 87
2.1. Codul lexical, interfata memoriei 87
     2.1.1. Verbalizarea si coduri non-verbale 87
     2.1.2. Subvocalizarea si lectura 88
     2.1.3. Vocabular si memorie semantica 88
     2.1.4. Alexia 89
2.2. Codul imagine 89
     2.2.1. Superioritatea imaginilor asupra cuvintelor 90
     2.2.2. Dubla codare 90
     2.2.3. Dubla codare si timpul necesar denumirii 92
2.3. Modelele memoriei 92
3. Organizare si memorie 94
3.1. Capacitate si organizare 94
3.2. Moduri de organizare 96
     3.2.1. Categorizarea 96
     3.2.2. Imagine si organizare 97
3.3. Memoria semantica 98
     3.3.1. Efectele frecventei 98
     3.3.2. Ierarhie categoriala si economie cognitiva 99
     3.3.3. Trasaturi semantice si anomalii semantice 101
4. Procesul recuperarii si uitarea 102
4.1. Indicii de recuperare 102
4.2. Capacitate de reamintire 103
- Capacitate de reamintire 103
- Planul reamintirii 104
4.3. Recunoastere si memorie episodica 105
- Recunoasterea 105
- Context si memorie episodica 105
- Aspecte episodice si generice ale memoriei 107
4.4. Uitarea 107
     4.4.1. Interferentele 107
     4.4.2. Uitare si mecanisme de recuperare 107

Cap. 5. Limbaj si imagine 109

1. Limbajul 109
1.1. Semn si simbol 109
1.2. Asociatii si categorii de limbaj 110
1.3. Teoria informatiei 112
- Incertitudine si timp de producere 112
- Frecventa si redundanta 113
- Legea efortului minim 115
1.4. Gramatica generativa 116
1.5. Semantica 118
- Categoriile 118
- Trasaturile semantice 119
- Marcajul semantic 120
2. Imaginea 120
2.1. Codul alfanumeric si codul analogic 120
2.2. Limbaj, imagine si specializare emisferica 121
     2.2.1. Afazia 121
     2.2.2. Imagine si scriere ideografica 123

Cap. 6. Inteligenta 125

1. Dezvoltarea inteigentei 125
1.1. Nivelul senzorio-motor al inteligentei 126
1.2. Nivelul simbolic al inteligentei 126
- Abstractia 127
- Intuitia 127
- Categoriile cunoasterii 128
2. Operatiile intelectuale 129
2.1. Invariantiile lumii fizica 129
2.2. Operatiile concrete 131
2.3. Operatiile formale  132
3. Masurarea inteligentei 134
3.1. Alfred Binet si scala psihometrica 134
3.2. "Standardizarea" inteligentei 136
- Alcatuirea scalei 137
- QI-ul standard 138
- Subtestele care tin sau nu tin de varsta 138
4. Analiza factoriala a inteligentei 139
4.1. Notiuni despre analiza factoriala  139
4.2. Factorul G al inteligentei 140
4.3. Aptitudinile primare 142
4.4. Teoriile ierarhice 143
5. Ereditate si mediu 145
5.1. Determinismul genetic 146
     5.1.1. Anomaliile genetice 146
     5.1.2. Selectia animala 146
     5.1.3. Gradul de rudenie si inteligenta: cazul gemenilor 147
     5.1.4. Adoptiile 150
5.2. Rolul mediului 151
     5.2.1. Evolutia istorica a cunostintelor 152
     5.2.2. Copiii salbatici 152
     5.2.3. Mediu si stimulari precoce 153
- Imbogatirea senzorio-motorie si perioada critica 154
- Mediul saracit si mediu imbogatit 154
- Diferentele senzoriale la om
     5.2.4. Mediul cultural: familia si scoala 156
5.3. Interactiunea ereditate-mediu 159

Cap. 7. Motivatie, emotii si personalitate 161

1. Motivatia 161
1.1. Motivatia: instinct sau invatare 161
     1.1.1. Mecanisme innascute ale declansarii 162
- Declansatorii innascuti 162
- Feromonii 162
     1.1.2. Componente innascute si cele dobandite: exemplul migratiei pasarilor 163
1.2. Bazele fiziologice 164
     1.2.1. Hormonii 164
     1.2.2. Hipotalamusul: " creierul vegetativ"  164
     1.2.3. Sistemul de recompensa, centrul placerii 166
1.3. Invatarea in motivatie 167
     1.3.1. Trebuintele conditionate 167
     1.3.2. Efectul placebo 168
     1.3.3. Dragostea este o trebuinta conditionata 169
     1.3.4. Procesele simbolice 170
1.4. Reglarea trebuintelor 171
     1.4.1. Modelul homeostaziei 171
     1.4.2. Frustrarea si mecanisme de derivare 172
     1.4.3. Conflictul 172
1.5. Motivatia umana 176
2. Emotiile 178
2.1. Sistemele de comanda a emotiilor 178
     2.1.1. Placerea 179
     2.1.2. Mania 179
     2.1.3. Frica 180
     2.1.4. Disperarea 180
2.2. Conditionarea si emotiile 181
     2.2.1. Conditionarea emotiilor 181
     2.2.2. Conditionare si tulburari psihosomatice 182
     2.2.3. Aspectul cognitiv al emotiilor: sentimente 183
3. Personalitatea
3.1. Analiza factoriala a personalitatii: trasaturile 185
     3.1.1. Inventarele de personalitate 185
     3.1.2. Trasaturile de personalitate 188
3.2. Temperament sau situatie?
     3.2.1. Constanta trasaturilor si inconstanta comportamentelor 191
     3.2.2. Determinarea situatiei 193

100 de intrebari pentru testarea cunostintelor 196
Raspunsuri corecte 2015

Bibliografie 207
Index 217
Cuprins 219

28/06/2022

PERSPECTIVE MODERNE IN INTERVENTIA PSIHOLOGICA

Autor: Monica Nastasa (coord)
Editura Universitara
An aparitie : 2020
Editia I
ISBN 978-606-28-1129-7 
Nr pagini : 244
Format 140 x 210

Pretul la data postarii :35 lei la Editura, 29,75 lei la diverta, 33,25 lei la libris
Disponibilitate BCU



Cuprins:

Interventii psihoterapeutice pentru atacurile de panica. Analiza tranzactionala si terapia cognitiv-comportamentala - Monica Nastasa /7

 Interventii terapeutice in tratamentul anxietatii si al depresiei in psihoterapia integrativa - Coralina Chiriac/ 40

 Interventii psihoterapeutice in adictia alimentara - Andreea Elena Mustata/ 64

Programe si strategii de preventie pentru depresie, anxietate si stress- Roxana Vlad/95

Interventii pentru anxietatea sociala  - Adriana Chitescu/ 126

 Analiza interventiilor psihologice de actualitate in asistenta maternala: o abordare sistemica - Flavia Teculeasa /168

 Interventii psihologice la personalul medical - Raluca Andreea Adam / 214

 Tehnici, abordari si programe de interventie psihologica/ 217


ABORDARI PSIHODINAMICE ALE SCHIMBARII COMPORTAMENTALE

Autor: Fredric N. Busch
Editura Trei
Colectia Psihologie - psihoterapie
An aparitie : 2019
Editia I
Editia originala: Psychodynamic Approaches to Behavioral Change
Traducerea Sorana Otetea
ISBN 978-606-40-0700-1
Nr pagini : 224
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 29,75 lei la Editura, 21 lei la elefant, 35 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Schimbarea comportamentală poate fi vizată direct în psihoterapia psihanalitică? Sau apare doar ca efect al insight-ului și conștientizării aspectelor inconștiente? În volumul de față, bazându-se pe dovezi clinice și argumente teoretice, Fredric N. Busch arată cum eforturile de schimbare a comportamentului pot fi o parte a desfășurării terapiei psihodinamice și pot fi utilizate pentru a spori înțelegerea de sine și analiza transferului. Numeroase ilustrări clinice arată modul în care aceste tehnici psihodinamice pot fi utilizate în psihoterapie pe măsură ce psihoterapeutul și pacientul colaborează pentru a face schimbări concrete în viața pacientului. Scrisă într-un limbaj accesibil, cartea va permite psihologilor, psihiatrilor, studenților și tuturor celor care folosesc diferite metode terapeutice să fie mai eficienți în cabinet.

        Elucidarea conflictelor inconștiente și o relație terapeutică productivă pot contribui la schimbarea comportamentului, însă pacienții (și oamenii în general) adesea cer intervenții suplimentare pentru schimbarea comportamentelor. Într‑adevăr, comportamentul se dovedește adesea destul de rezistent la schimbare, deoarece mulți factori contribuie la persistența tiparelor automate sau obișnuite. Fredric N. Busch

        Cunoștințele despre inconștient și despre tipurile de conflicte intrapsihice și problemele de personalitate cu care se luptă pacienții ajută terapeuții să estimeze și să identifice atât tipurile de dificultăți comportamentale care ar putea apărea, cât și strategiile prin care să le abordeze. Analiștii pot lucra împreună cu pacienții la clarificarea modului în care evenimentele survenite în perioada de dezvoltare, apărările, fantasmele sau principalele reprezentări ale sinelui și ale obiectului pot interfera cu eforturile de a schimba anumite comportamente. Fredric N. Busch

        Fredric N. Busch este profesor de psihiatrie la Weill Cornell Medical College și la Columbia University Center for Psychoanalytic Training and Research din New York. A scris numeroase articole și cărți despre abordările psihodinamice ale anxietății, panicii și depresiei.

Cuprins:

Prefata 9

1. Înțelegerea schimbării comportamentale în tratamentele psihanalitice 15
2. Înțelegerea factorilor psihodinamici care împiedică schimbarea comportamentului 33
3. Identificarea și gestionarea riscurilor în abordarea schimbării comportamentale 50
4. Utilizarea tehnicilor psihodinamice în abordarea schimbării comportamentale 69
5. Stabilirea unui cadru pentru abordarea schimbării comportamentale 89
6. Identificarea factorilor dinamici care contribuie la comportamentele problematice 113
7. Identificarea comportamentelor alternative 132
8. Identificarea factorilor care perturbă implementarea comportamentelor alternative 149
9. Lucrul cu susținerea schimbărilor comportamentale și cu reacția celorlalți 163
10. Implicarea pacientului în abordarea problemelor omportamentale­specifice 179
11. Abordarea problemelor comportamentale legate de traumă și de experiențele negative din perioada de dezvoltare 201

Exemple de caz 219