COMUNICAREA SIMBOLICA. Arhitectura discursului publicitar

Autor: Vasile Sebastian Dancu
Editura Eikon
An aparitie : 1999, 2001 (Dacia), 2009
Editia a III-a
ISBN 973-757-271-4
Nr pagini : 268
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 19 - 49  lei pe okazii,
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii: (preluata libris)

        In situatii de criza economica, sociala, culturala sau ideologica, se reactiveaza spontan un mod de gandire simbolica, care face recurs la un fond imagistic fundamental. Acest lucru isi are explicatia in faptul ca simbolicul poate transcende timpul si istoria si, in plus, are si o valoare anticipativa, poate lansa constiinta colectiva spre cautarea unei noi identitati1. Aceasta regresie spre simbolic si mitic poate fi inteleasa si ca o reactie de autoaparare, recrudescenta imaginilor arhetipale in cadrul reprezentarilor colective putand avea si semnificatia pregatirii unor importante schimbari de natura sociala. Lumea primordiala pe care o regasim in imaginarul simbolic este una mult mai bogata decat simbolismul ideologic al oricarui moment istoric concret. Prin publicitate si prin spectacolul ei se proiecteaza poate mersul inainte spre noi forme de civilizatie. Mesianismul publicitar este un spectacol care ascunde foarte bine, prin imaginile paradisiace, armaturi ideologice care nu mai au singure forta de a duce inainte societatea. (VASILE SEBASTIAN DANCU)

        Vasile Sebastian Dancu este in prezent profesor universitar la Facultatea de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti, dar si la Facultatile de Sociologie si de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii de la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Cuprins:

CAPITOLUL I

SOCIETATE ȘI SIMBOL. PERSPECTIVA SOCIOLOGIEI IMAGINALE  5

Abordarea sociologică a simbolicului  5

Medierea simbolică fundamentală. Ce estemedierea simbolică?  11

Sociologia și fenomenele de mediere simbolică  13

Metafora sistemului integrat  17

Societatea ca interacţiune simbolică 18

Discurs și simbol  19

Interpretare și simbol  22

Sociologia imaginală și arhetipologia  24

CAPITOLUL II

CRITICA PUBLICITĂŢII. PRESTRUCTURARE ȘI RECONSTRUCŢIE SIMBOLICĂ A REALITĂŢII  29

Televiziunea și publicitatea  30 

Analizele (devenite) clasice ale publicităţii  33

Persuasiune clandestină  33

Factor de democraţie  36

Perspectiva comunicaţională  37

O publicitate specială: marketingul politic  41

Publicitatea clandestină  43 

Analiza repertoriului tematic  45 

Analiza psiho-comunicaţională  48 

Acţiunea culturală a publicităţii  55

O sociologie a acţiunii simbolice 59

Noua critică a publicităţii  65

Publicitatea ordine socială  65

Discursul publicitar și reconstrucţia unor forme sociale  69 

Natura conflictuală a publicităţii  70

CAPITOLUL III

COMUNICAREA PUBLICITARĂȘI CONSTRUCŢIA DE SENS  75

Sensul și contextele constitutive ale situaţiei de comunicare  76

Contextualizarea  81

a. Contextul spaţial  81

b. Contextul fizic sau senzorial  82

c. Contextul temporal  83

d. Structurarea relaţiilor sociale și poziţionarea  84

e. Contextul cultural-normativ  86

f. Construcţia de referenţi relaţionali  89

g. Expresia identitară  90

h. Remarci finale  92

Concepţia comunicaţională asupra influenţei. Analiza imaginii publicitare  94

Publicitatea și comunicarea implicită  97

CAPITOLUL IV 

ANALIZA IMAGINII PUBLICITARE  103

Imaginea 103

Retorica imaginii (Roland Barthes)  107

Semiotica și codurile vizuale  109

Umberto Eco: critica iconismului  110

Structuralismul radical – Louis Porcher  113

Semiotica structuralistă a lui J. M. Floch  115

Limitele demersului semiotic și semiologic  119

Retorica iconicităţii (J. M. Adam, M. Bonhomme)  120

Receptarea interpretativă 123 

Analiza compoziţională  124

Publicitate pentru RENAULT 19. Studiu de caz.  127

CAPITOLUL V 

RETORICA ARGUMENTĂRII PUBLICITARE  135

Argumentarea prin alte violări ale logicii  143 

Argumentarea descriptivă  151 

Argumetare narativă  152

Intertextualisme  155

Substituţia în formulele-stereotip  156

Condiţii ale lizibilităţii  159

Utilizarea funcţiilor limbajului  160

CAPITOLUL VI

COMUNICAREA OLFACTIVĂ IMAGINEA PUBLICITARĂ LA PARFUMURI  165

Sensul olfactiv  165

Comunicarea olfactivă  169 

Analiza imaginii publicitare la parfumuri  175

Construcţia personajelor  184

Tipologia personajelor  189

CAPITOLUL VII

REPERTORIUL ARHETIPOLOGIC AL PUBLICITĂŢII  195

Prezenţa imaginarului sacru  195

Repertoriul arhetipal al publicităţii  204

Cerul  204 

Apa  205

Pământul  206

Focul 207

Remarci finale  207

CAPITOLUL VIII

RETORICĂ ȘI DISCURS PUBLICITAR  211

Retorica discursului publicitar  211

Retorica tradiţională și discursul publicitar  216

Fundamentul intersubiectival retoricii publicitare  221

Filosofiile construcţiei simbolice  224

Tipuri de discursuri publicitare  227

Bibliografie  235

REPERE IN ABORDAREA COPILULUI DIFICIL. Instrument de lucru pentru cadre didactice si consilieri

Coord: Silvia Tinica
Editura Eikon
Colectia Educational
An aparitie : 2004, 2007
Editia a II-a
ISBN 978-973-757-082-6
Nr pagini : 128
Format 145 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd

Descrierea editurii: (preluare libris)

        N-am planuit sa livram o contributie stiintifica, un tratat sau ceva asemanator in domeniul psihopedagogiei. Nu ne-am propus sa fim originali sau exhaustivi in aceasta arie.

Tot ce ne-am propus a fost sa facem dintr-un proiect reusit(de formare la nivelul profesorilor si activitati directe cu copiii) un instrument de lucru pentru dascalul de azi, de regula sceptic la aceasta problema, de cele mai multe ori "infrant" de copilul "dificil", dar care a pastrat un rest de optimism pedagogic.

        Rezolvarea problemelor pe care le pun copiii "dificili" necesita cunostinte, observatie atenta, curaj, stapanire de sine si imaginatie. Speram ca informatiile oferite de echipa multidisciplinara, alcatuita din psihologi, psihiatri, asistenti sociali vor folosi celor interesati ca sa poata invata sa evite fabricarea copiilor "dificili".

Cuprins:

1. Argument cognitiv  (Veronica Bogorin)  5

2. Argument afectiv  (Aurelia Campean)  7

3. Probleme de sanatate mintala la copil si adolescenti (Daniela Campean) 11

4. Abordarea copiilor cu cerinte speciale - Tulburari de invatare (Lazar Alpar Alexandru) 19

5. Copii hiperactivi (Veronica Bogorin)  43

6. Metode de interventie pentru copiii cu tulburari de comportament (Veronica Bogorin) 50

7. Etichetarea (Silvia Tinica) 66

8. Repere privind abordarea copilului cu dificultati - cadru normativ (Aurelia Campean, Daniela Salagean)  71

9. Activitatea de preventie a tulburarilor de comportament la preadolescenti (Mihaela meza, Lucia Samochis, Anca Botos, Lazar Sarolta) 76

10. Mesaje de ramas bun (copiii "dificili")  88

11. Exemplu de buna practica  (Lucia Samochis, Aurelia Campean)  93

Anexe  99

Epilog  123

Summary/Soummaire  125

INCONSTIENTUL. Un expozeu pentru a intelege. Un eseu pentru a medita

Autor: Christiane Lacote
Editura Eikon
Colectia Oriens
An aparitie :2012
Editia I
Editia originala: L'Inconstient .Un exposé pour comprendre.Un essai pour méditer..
Traducerea Robert Arnautu, Virgil Ciomos
ISBN 978-973-757-669-9
Nr pagini : 158
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 16,38 lei la diverta, 19,27 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Psihanaliza este, inainte de toate, rodul transferului dintre Freud si elevii lui. Rostul discutiilor si al corespondentei lui Freud cu Fliess si Jung, cu Ferenczi si Abraham, cu Lou Andreas-Salome si Groddeck n-a vizat instaurarea unui domeniu stiintific definitiv asigurat - acela al inconstientului. El urmareste o noua asezare umana, atenta la ceea ce inconstientul insusi face sa ne parvina in act. Autoarea demonstreaza cum anume, in cazul psihanalizei freudiene si lacaniene, obiectul coincide intotdeauna cu metoda si ca miza ei fundamentala rezida in disponibilitatea noastra pentru ceea ce ne depaseste si, adesea, ne contrariaza.

Cuprins:

Prefaţă la ediţia română 7

Cuvânt mainte 12

CONSISTENŢA DINAMICĂ A CONCEPTUIUI DE INCONŞTIENT

Inventarea inconştientului, transferul inclus 

Plecând de la „ceea ce nu merge" 25

Pentru dragostea Marthel 26

Inventarea unei noi relaţii cu celălalt 28

Miza „Schiţei pentru o psihologie ştiinţifică" 30

O memorie fondată pe diferenţele dintre facilităţi 32

Inconştientul este psihicul însuşi 34

Refularea 37

Proces primar şi proces secundar 38

O regulă de cercetare 41

Scrisorile lui Freud: invenţia inconştientului necesită raportul cu celălalt 43

Elaborarea conceptelor fundamentale

Unicitatea libidoului, miza corespondenţei cu Jung 45

Combinatorica freudiană 47

Refularea originară 50

Dimensiunea de attentate a inconştientului 51

Situarea mitului 56

„Alegerea" nevrozei  57

Inconştientul este o cunoaştere 60

Automatismul de repetiţie 60

O alegere epistemologică deranjantă 63

REFUNDAMENTAREA CONCEPTULUI DE INCONŞTIENT

Ireductibilitatea inconştientului

A doua topică freudiană 67

Importanţa reprezentărilor verbale 71

Sine, eu, supraeu: noţiuni clinice 73

Freud şi Groddeck, şinele şi domeniul psihosomatic 76

Care sunt limitele inconştientului? 78

Redefiniri şi resituări ale operaţiilor de refulare şi sublimare 82

Denegarea, legătura cu pulsiunea de moarte 85

Interpretarea kleiniană a pulsiunii de moarte 89

Nou-născutul in conflict 91

Construcţiile in psihanaliză 95

Un hiatus fundamental

Intoarcerea la Freud plecând de la concluziile trase din „Dincolo de principiul plăcerii" 99

Lectura: o ternaritate de fond 100

Inconştientul nu este o „piesă detaşată" 102

Există un „subiect al inconştientului" 104

„ Wo Es war, soll Ich werden " 106

Servituti şi stăpâniri imaginare 109

Subiectul inconştientului se află în creaţia poetică 110

Aimée 111

„Inconştientul este structurat ca un limbaj" 112

Perspectiva asupra metaforei 114

Conceptul de juisare 115

„Inconştientul e ultimul observator obscur al hazardului" 119

Determinarea subiectului prin repetiţie 121

Pasiunea semnificantului. Divizarea subiectului 123

Cunoaşterea inconştientă inventează pe marginea cavităţii care este realul 125

Incompletitudinea Celuilalt ca argument al transmiteri psihanalizei.... 128

Conceptul de inconştient este etic 129

ANEXE

Glosar 135

Bibliografie 147

Index. 151

CARTEA MEMORIEI

Autor: Alain Lieury
Editura Eikon
Colectia Psihologie franceza contemporana
An aparitie :2021
Editia I
Editia originala: Le livre de la mémoire, 2013
Traducerea Bogdan Popa
ISBN Bogdan Popa
Nr pagini : 242
Format 215 x 215
Pretul la data postarii : 150 lei la Editura, 150 lei la librariaonline

Descrierea editurii:

        Nu trebuie să fii psiholog, psihiatru sau neurolog ca să abordezi acest volum. Stilul accesibil se adresează tuturor celor care au o pregătire medie ori de specia - litate sau celor care, pur și simplu, doresc să cunoască cât mai mult despre ei, mai precis despre fenomenul numit memorie. Să încep cu o evocare. În anii de studiu m-am bucurat că un autor atât de original ca L. S. Vîgotski putea fi citit și în românește. Am deschis operele sale în două volume publicate la E. D. P. – 1972, în traducerea Valentinei Radu (cu Ludmila Slifca), distinsă cercetătoare la Institutul de Psihologie al Academiei din strada Frumoasă, într-un cartier care avea atunci, într-adevăr, ceva frumos prin arhitectură și ambianță discretă. Ea m-a consiliat în multe probleme de psihologie a copilului și pentru acest fapt îi păstrez – în memorie – o amintire deosebită. Mă interesa pe atunci, între altele, relația dintre gândire și limbaj. În volumul doi al operelor lui Vîgotski am citit studiul „Gândire și cuvânt”. Ca motto, autorul citează câteva versuri – nici acum nu știu originea lor – probabil dintr-o poezie. M-au impresionat și le reproduc aici, întrucât ele sună ca un ecou simplu, firesc al ființei umane în fața inexplicabilului, ca o stare de perplexitate și parcă de neputință: „Cuvântul l-am uitat Și tot ce-am vrut să spun, Iar gândul fără trup În țara umbrelor se-întoarce.” Desigur uitarea, pandant al memoriei, nu lasă indiferent pe nimeni, iar lucrul cel mai grav este atunci când în fazele ei grandioase, patologice, dezumanizează. 

        Nu numai că nu-ți aduci aminte evenimente sau fapte, dar poți fi confruntat cu situații dramatice, în care nici nu mai știi cine ești. Între gândire și cuvânt stă un liant, memoria. Ea stochează imagini, emoții, sentimente și cuvinte care conectate prin neurotransmițători formează gânduri, reprezentări, proiecte și, mai presus de orice, participă la actul creator. Fără memorie nu mai suntem noi înșine, nu mai avem istorie personală, nu ne mai putem integra social. Pentru Secenov, psiholog rus, memoria este „piatra unghiulară a dezvoltării psihice”. Memoria ne scade odată cu înaintarea în vârstă, iar spre finalul vieții sau chiar mai devreme în unele cazuri este amputată de boli neurologice ca Alzheimer, AVC sau Parkinson. Și bolile psihice degradează vitalitatea memoriei. Un pacient ale cărui atacuri de epilepsie s-au multiplicat odată cu maturizarea a ajuns să nu mai suporte violența lor. Chirurgii au hotărât ablația părții de mijloc a lobului temporal ce cuprindea și hipocampul în ambele emisfere cerebrale. Rezultatul operației a fost dramatic: toată existența sa a fost privată de amintiri noi, ele nu se mai puteau forma, nu se structurau într-o matrice stabilă. Tragismul pacientului era amplificat de faptul că ablația zonei în cauză l-a deposedat de putința de a-și imagina viitorul. Nu era capabil să-și imagineze o activitate pentru a doua zi. Viitorul său imediat nu mai putea fi reconstruit din contribuția unor informații ce aparțineau trecutului, operație susținută de hipocamp. În ce privește trecutul, neuropsihologul David Eagleman (2015) afirma: „Trecutul nostru nu este o înregistrare fidelă, ci o reconstrucție, care uneori poate friza mitologia.” Nu redăm întocmai trecutul, iar primul vinovat este uitarea care atenuează detaliile, sărăcind amintirea. Golul uitării este înlocuit de contribuția subiectivă a individului care, în dorința de a fi cât mai „fidel” faptelor rememorate, adaugă inconștient unele amănunte, distorsionând adevărul. Modelul cel mai bun ne este oferit de relatările martorilor participanți la un eveniment trecut.

        Scriitorii își au meritul lor, un spirit de observație ascuțit poate uneori valora mai mult decât o investigație laborioasă. Poate nu întâmplător Nietzsche spunea că a învățat mai multă psihologie din romanele lui Dostoievski decât din altă parte. Unele exemple pot servi drept modele (vezi învățarea prin modelare) unor generații viitoare care, fără îndoială, vor fi preocupate de prezentul lor, prezent care pentru noi cei de azi este un viitor ce nu poate fi intuit în adevărata sa dimensiune. Cum vor înțelege și integra ele trecutul nostru în prezentul și viitorul lor? Citind povestirile Rashomon și Într-un bunget de pădure de Ryunosuke Akutagawa sau urmărind filmul Rashomon, regizat de Akira Kurosawa în anul 1950 („Leul de Aur” la Veneția, 1951), asistăm la un vălmășag de mărturii în jurul unei crime petrecute într-o pădure. Acțiunea se petrece în evul mediu japonez. Un nobil este omorât, iar soția sa este siluită de un bandit. Acesta este prins și la anchetă fiecare martor povestește propria sa amintire legată de eveniment. Cei interogați sunt: soția rămasă în viață, banditul ucigaș, un tăietor de lemne, un preot budist, un polițist, etc. Relatările loc sunt confruntate cu povestirea nobilului ucis, considerată ca adevărată, așa cum a fost transmisă printr-un medium. Prin mediumul în transă vorbea nobilul dispărut. Aceasta e considerată ca reală. Le comparăm și vedem că nicio relatare nu coincide cu cealaltă. Fiecare adaugă ceva personal propriei mărturisiri, convins fiind că spune adevărul. Prin aceste adaosuri inconștiente se poate depăși limita veridicului, trecându-se în confabulație. Și azi în anchetele poliției se constată aceleași erori. Avem deci un bun exemplu care ilustrează pasajul spre mitologie. La formarea amintirilor despre un eveniment participă un număr mare de neuroni care prin conexiunile lor permit constituirea imaginilor care vor fi memo - rate. Or, aceiași neuroni care au format reprezentarea evenimentului, deși extrem de mulți ca număr, sunt întrebuințați să participe la activarea altor amintiri. Ei sunt permanent solicitați să formeze alte conexiuni, mai bine zis sunt forțați de dinamica neuronală. Astfel, ei destructurează amintirea formată prin sprijinirea unor noi reprezentări ale activității noastre cotidiene.

        Deci se încadrează în noi structuri neuronale în defavoarea celor vechi care le-au precedat. Vechea structură se destramă, multe detalii ale amintirii devin palide fără ca să ne dăm seama, iar noi trăim sentimentul uitării. Sunt concluziile cercetărilor lui Eagleman care spune că „dușmanul memoriei nu este timpul, ci celelalte amintiri”. Printre problemele neelucidate în prezent în studiul memoriei este și cea a sensului. Toate operațiile privind dinamica conexiunilor neuronale, a rețelelor din lobii creierului încep să fie cunoscute. De ce aceste semnale care se succed extrem de rapid, într-un ritm greu de urmărit, capătă un sens pentru subiect dar și pentru ceilalți semeni. Unele observații relevă faptul că sensul este dependent integral de asocierile care se produc ca urmare a experiențelor și trăirilor vieții tale. Toți suntem la fel și, totuși, toți atât de diferiți datorită bagajului ereditar, educației și experienței personale. În fond, nu e decât încă o confirmarea faptului că, până în prezent, suntem unici și irepetabili pe acest pământ, în acest univers. Gândind științifico-fantastic poate că avem un echivalent în alte lumi paralele sau în multivers. Dacă ar fi să fie așa, nu rămâne decât să trecem de la nivelul teoretic la cel practic, verificabil și cel mai credibil. Cum spunea un astronom, să gândim la scară mare. Alain Lieury, cel care ne-a părăsit acum câțiva ani, a scris o carte plină de surprize unde alături de relatări, idei și paradigme suntem însoțiți de imagini care atent privite ne ușurează înțelegerea conștiinței prin memorie. BOGDAN POPA

        Alain Lieury este profesor de psihologie cognitiva si sef al Laboratorului de Psihologie Experimentala din cadrul Universitatii Rennes 2. 

Dintre lucrarile publicate:

Manual de psihologie generala, antet 1996, 2004

Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personala, Polirom 2008

Cartea Memoriei, Eikon 2021

Cuprins:

Prefata 7

ANTICHITATEA (SEC AL VIII I.E.N. - 430)

Memoria in timpul Elenei si a lui Ulise 10

Mnemozina si originea cuvantului memorie 12

Muzele, zeitele cunoasterii 14

Legenda lui Simonide din Ceos 16

Metoda locurilor 18

Memoria - Cunoastere 20

Primul savant al memoriei 22

Folosirea zodiacului pentru memoria locurilor 24

Retorica lui Herentius: primul tratat de imagini 26

Arta de a pleda si memoria locurilor 28

Exercitiul si logica 30

Abstractia in memorie 32

Multiplicitatea memoriilor 34

EVUL MEDIU SI RENASTEREA (735 E.N. - 1584)

Memoria in timpul lui Carol cel Mare 36

Castele si manastiri 38

Doctorul admirabil 40

Rotulele: roti magice ale memoriei 42

Primele aparitii ale codului litera-imagine 44

Teatrul memoriei 46

Sistemele magice ale memoriei 48

Medicina memoriei 50

Arborescentele si logica 52

Sistemul mnemonic al umbrelor 54

Sigiliile memoriei 56

CLASICISMUL SI ILUMINISMUL

Prima agenda... Mana! 58

Arta adevarata ("Vray art") a memoriei 60

Descartes contra memoriei 62

Memoria intr-un tratat de matematica 64

Inventia codului cifra-litera 66

Inventatorul calculului infinitezimal se intereseaza de codul cifra-litera 68

Filozofii englezi si memoria 70

Primele procedee fonetice. cenzura Regelui Soare 72

"Memorial lines" 74

SECOLUL AL XIX-LEA

Mecanismele asocierilor memoriei 76

Noua arta a memoriei 78

Inventia tabelului de memorie 80

Inventia stenografiei memoriei 82

Memorarea numerelor sau a datelor cu codul cifra-litera 84

Tabelul cronologic al regilor frantei 86

Descoperirea afaziei 88

Cum memoram numarul Pi cu 128 zecimale...   90

Asocierile intre amintiri 92

Regesia amintirilor 94

Amnezia retrograda si consolidarea mnezica 96

Masura memoriei si a uitarii 98

Procedeele fonetice ale memoriei 100

Amnezia lui Korsakov 102

Conditionarea 104

Teoria memoriilor partiale 106

Recunoasterea 108

Memoria vizuala a jucatorilor de sah 110

Memoria calculatorilor minune 112

Originea mnemotehnicii in Statele Unite 114

Memoria adevarata si memoria obisnuinta 116

Cand apar primele amintiri din copilarie 118

Invatarea prin incercare si eroare 120

Curba invatarii 122

SECOLUL AL XX-LEA

Invatarea labirintului 124

Transferul de invatare 126

Lapsusuri si asocierile memoriei 128

Boala Alzheimer 130

Memoria mirosurilor 132

Memorie si cunostinte 134

Memoria copilului 136

Absenta de amintiri din prima copilarie 138

Memoria pe termen scurt 140

Capacitatea limitata si numarul magic 7   142

Cerebelul - sediul automatismelor 144

Organizare si memorie 146

Ictusul amnezic 148

Hipocampul - inregistrator al memoriei 150

A pune nume unui chip 152

Memoria iconica 154

Amnezia fetelor 156

Repetitie si memorie 158

Cuvantul de pe varful limbii 160

Indicii de recuperare 162

Mecanismele uitarii 164

Imbatranirea memoriei 166

Memoriile senzoriale 168

Modele modulare ale memoriei 170

Memoria procedurala 172

Categorizarea: o organizare semantica 174

Descoperirea memoriei semantice 176

Economia cognitiva: o memorie inteligenta 178

Memoria cu imagini 180

Teoria dublului. Codal al imaginilor 182

Planuri de recuperare si fraze cheie 184

Memoria lexicala 186

Veniamin, o memorie vizuala prodigioasa 188

Metoda locurilor folosita de un mnemonist 190

Emisfera cerebrala dreapta si scrierea ideografica 192

Memoria vizuospatiala 194

Memoria episodica 196

Potentializarea pe termen lung 198

Memoria de lucru 200

Camera de filmat umana: o memorie vizuala prodigioasa 202

Dobandirea unui vocabular printr-un cuvant cheie cu imagine 204

Bizarerie si organizare 206

Memorie lexicala si patologia lecturii 208

Amintirile flash-uri 210

Memorie episodica si memorie semantica 212

Fete si expresii emotive 214

Memoria actiunii si codajul motor 216

A invata ascultand cantece 218

O memorie prodigioasa 220

Amigdala: creierul emotiv al amintirilor 222

Plasticitatea cerebrala la copil 224

False amintiri si memorie 226

Programele de antrenament cerebral si memoria 228

POSTFATA 231

BIBLIOGRAFIE 235 

SOMNUL RATIUNII

Autor: Dumitru Constantin Dulcan
Editura Eikon
An aparitie : 2014
Editia a III-a revizuita
ISBN 978-606-711-051-7
Nr pagini : 172
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 38 lei la libris
Disponibilitate BCU (editie anterioara)
Comanda cartea pe siteul autorului

Descrierea editurii:

        SOMNUL RAŢIUNII este o carte antropo-centristă; de aceea şi începe cu o pagină remarcabilă, în care îşi manifestă atitudinea faţă de ambivalenţa umană. Antropologia autorului nu idealizează fiinţa umană, ale cărei laturi negative îl intrigă. Aceasta însă nu‑l duce la o atitudine negativă faţă de om, aşa cum au încercat unii gnostici.

        Viziunea sa pozitivă despre fiinţa umană îl duce în mod logic la acceptarea (şi nu culpabilizarea) sexualităţii, care este privită cu admiraţie, ca una dintre tainele creaţiunii, şi căreia îi conferă conotaţii magice şi chiar un anumit grad de sacralitate, care ne aminteşte de Cântarea Cântărilor, de un el Arabi şi, mai recent, de unele reflecţii ale lui Evdokimov.

        Din paginile cărţii rezultă însă că secretul fiinţei umane, posibilităţile perfecţionării şi eliberării ei de sub presiunea factorilor nocivi care o apasă nu pot fi în imanent, ci numai în transcendent. De aceea, autorul îşi încheie cartea cu un fel de confesiune, în care îşi exprimă orientarea dualistă şi încrederea în miracol, citând însă autori mai aproape de o spiritualitate apocrifă, decât de una canonică.

        Este interesant că autorul, remarcabil om de ştiinţă şi cugetător, încearcă să înţeleagă unele antinomii aparente între ştiinţă şi cosmologia sa sacralizantă şi proneatorie. În acest spirit prezintă probleme delicate, ca cea a conştiinţei (conştienţei), a geneticii, a determinismului şi hazardului, a cauzelor finale (teleologice), a unei eventuale inteligenţe cosmice.

        În cu totul altă ordine de idei, autorul face o prezentare a epilepsiei, aşa‑numitul morbus sacer, abordând relaţia cu potenţialul creator. Ca o completare, trece în revistă câteva personalităţi istorice reale care au prezentat simptome din seria epilepsiei. Mi se pare extrem de interesantă opinia personală a autorului privind aşa‑zisele crize de epilepsie ale geniilor. Cred că este prima dată când se face o asemenea analiză.

        Tot în această carte, cititorul va găsi trei micro‑biografii ale unor personalităţi marcante din medicina românească: Vlad Voiculescu, Petre Brânzei şi Ştefan Odobleja, completate cu o analiză interesantă a bolii lui Eminescu.

        La sfârşitul cărţii – două interviuri ale autorului cu scriitorul Al. Văduva (care, de altfel, s‑a îngrijit de editarea acestui volum) ne redă o adevărată profesiune de credinţă, ce reflectă personalitatea complexă şi frământată a doctorului Dumitru Constantin‑Dulcan.

        Această carte completează fericit pe cea despre Inteligenţa materiei, cu care autorul s‑a afirmat în cultura noastră contemporană.

                                                                                    Academician Constantin Bălăceanu‑Stolnici

Dumitru Constantin-Dulcan (n. 6 noiembrie 1938, Mârghia, Argeş) a fost Şeful Catedrei de Neurologie la Spitalul Militar Central (1992- 2005) şi Şeful Catedrei de Neurologie şi Neuropsihosomatică de la Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti (2005-2016). A absolvit Facultatea de Medicină Generală din Bucureşti (1962), avand specializare în Neurologie şi Psihiatrie. Este Doctor in stiinte medicale si a fost nominalizat între cei 100 de români pentru istoria lumii (ştiinţă şi cultură).

A elaborat ca autor unic sau coautor o serie de lucrări de specialitate, dar si lucrari cu conţinut eseistic sau filosofic printre care:

        Inteligenţa materiei, Ed.Militară, 1981 (ed. a II-a, revizuită şi adăugită, Ed. Teora, 1992, Ed. Eikon, 2009 

        Somnul raţiunii, Ed. Sinopsis, 2001 (ediţia a II-a şi a III-a, revizuite şi adăugite, Ed. Eikon, 2014

        In căutarea sensului pierdut (voi. I şi II), Ed. Eikon, 2008; 

        Către noi înşine  Ed. Eikon, 2010, 2013; 

        Mintea de dincolo. Sinteza şi semnificaţia experienţelor morţii clinice, Ed.Eikon, 2013 , Ed. Şcoala Ardeleană, 2015 ediţia a II-a, revăzută şi adăugită

        Creierul si Mintea Universului, Scoala Ardeleana 2019

Cuprins:

Cuvânt înainte la ediţia I de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici  9

Cuvântul autorului la cea de a treia ediţie  13

Notă asupra ediţiei  17

Quo vadis, homine?  19

Somnul raţiunii naşte monştri  21

Panem et circenses  27

Eşecul religiei sau comentarii la un război  29

Filosofie şi medicină  33

Evoluţia - conştiinţă sau hazard?  37

Cu viata pe moarte călcând sau comentarii la o carte a unui confrate  49

Gânduri răzleţe la o descoperire anunţată  61

Lumina profesorului Vlad Voiculescu  69

Petre Brânzei - omul  73

Odobleja - neşansa geniului  77

De ce, Doamne...?  83

Boala şi arta  87

Relaţia dintre geniu şi boala epileptică  93

    Iulius cezar (100-44 î.c.)  98

    Napoleon bonaparte (1769-1821)  99

    Gustave flaubert (1821-1880)  100

    F.m. dostoievski (1821-1881)  101

    Vincent van gogh (1853-1890)  104

Sexualitatea ca mister şi finalitate  107

Cum gândim sau cum putem fi induşi în eroare  121

Drumuri spre Eminescu (interviu acordat scriitorului Al. Văduva)  133

Intre inteligenta materiei şi somnul raţiunii (interviu acordat scriitorului Al. Văduva)  157

DEMASCAREA SECOLULUI: Ce face din noi creierul. Introducere in neurostiintele dezvoltarii

Autor : Dragos Cirneci             

Editura Eikon

Colectia Universitas

An aparitie :2004

ISBN 973-7987-33-0

Nr pagini :328

Format 165 x 225
Anticariat

La data postarii nu am gasit oferte de vanzare

Disponibilitate BCU

Download pdf  pe scribd

Descrierea editurii:

Cartea de fata se adreseaza psihologilor, psihopedagogilor, medicilor neurologi si psihiatri, studentilor in psihologie si psihopedagogie speciala, precum si tuturor celor interesati de noile evolutii ale neurostiintelor cognitive, comportamentale si afective, a neurostiintelor dezvoltarii si psihodiagnosticului. Din capitolele acestei lucrari se evidentiaza cateva preocupari ale autorului dintre care amintim: limitele folosirii sintagmelor descriptive pentru explicarea comportamentelor: problema mecanismelor cognitive postulate a exista iar apoi considerate reale si cu valoare explicativa; descompunerea comportamentelor in componente minimale si investigarea cauzalitatii fiecarei componente.
Prof. univ. dr. Vasile PREDA

Dr. Dragos Cirneci este psiholog, expert in neurostiinte, Profesor la Universitatea Spiru Haret

Pagina personala a autorului

Video 1

Video 2

Video 3

Alte lucrari ale autorului

Creierul de Homo Sapiens. Ghid de utilizare

Stresul din mintea noastra si razboiul din lumea celulelor

Cuprins:

Prefaţă…5 

1. Dinspre ezoteric spre ştiinţele biologice… 7 

1.1. in căutarea sufletului…7 

1.2. apariţia psihologiei…9

1.3. ce este ştiinţa?… 12 

1.4. cum se face ştiinţă…13 

1.5. introspecţia – o metodă eficientă?… 20

1.6. „relaţia cogniţie – emoţie”…21 

1.7. creierul - o colecţie de module…27

1.8. omul - specia cu instinctele de învăţare şi instinctele de gândire cele mai numeroase…30 

2. Instincte de învăţare: percepţia feţelor şi limbajul…36 

2.1. percepţia feţei umane…36

    2.1.1. sisteme neurale specializate în procesarea feţei umane?… 36

    2.1.2. dezvoltarea procesării feţei umane…39 

        2.1.2.1. percepţia feţelor la nou-născuţi… 39 

        2.1.2.2. percepţia feţelor în primul an de viaţă…41 

        2.1.2.3. perioada l-2 ani… 47 

    2.1.3. sisteme neurale adiţionale implicate în percepţia fetelor…48 

    2.1.4. de la procesarea feţelor la procesarea intenţionalitătn…50

    2.1.5. legătura dintre aspectele „theory of mind” şi socializare…51 ? 

2.2. limbajul.56

    2.2.1. emergenţa şi dezvoltarea limbajului în prime 2 ani de viaţă…56

        2.2.1.1. preferinţa pentru stimuli verbali la nounăscuţi… 56

        2.2.1.2. învăţarea primelor cuvinte… 58

    2.2.2. neurobiologia limbajului…60

    2.2.2. procesarea ortografică şi fonetică… 60 

        2.2.2.2. procesarea semantică…61 

        2.2.2.3. rolul atenţiei în procesarea vizuală a cuvintelor… 63

    2.2.3. „relaţia limbaj-memorie”…65

    2.2.4. plasticitatea corticală în deprinderea citirii şi în învăţarea limbilor. 69 

    2.2.5. modelul „declarativ/procedural” al limbajului…72 

        2.2.5.1 dovezi psiholingvistice… 74 

        2.2.5.2. dovezi neuroimagistice…75 

        2.2.5.3. dovezi furnizate de tulburările de dezvoltare…76 

3. Investigaţia psihologică între realitate şi iluzie…79 

3.1. sunt probele de inteligenţă un predictor al succesului în viaţă?… 79 

3.2. o ştiinţă specializată în redescoperiri?… 84 

3.3. simţul comun ca şi sursă de teorii ştiinţifice…87 

3.4. corelaţie comportamentală sau înrudire semantică?… 89 

3.5. limbajul psihologic = reformulare a relaţiilor logice din limbajul comun?…90 

3.6. clasificarea tulburărilor de comportament pusă sub semnul întrebării…91 

3.7. clasificări diagnostice „sponsorizate”…94 

3.8. un secol de corelaţii…96 

4. Atenţie sau memorie?… 100 

4.1. atenţia selectivă – istoria modelelor filtrajului…100 

4.2. modelul laminar al integrării trăsăturilor…102; 

4.3. atenţia executivă…105 

4.4. atenţia ca sistem de resurse cognittve…108 

    4.4.1. bătălia pentru resurse între cognitiv şi emoţional…109 

4.5. modelul laminar al memoriei de lucru…113 

4.6. procesele executive ale memoriei de lucru…114 

    4.6.1. mnezic/executiv…114 

    4.6.2. menţinere/manipulare…117 

5. Controlul cognitiv şi managementul comportamentului orientat spre un scop… 119 

5.1. arhitectura neurală a controlului cognitrv…119 

5.2. componentele controlului cognitiv… 123 

    5.2.1. dezangajarea şi reangajarea… 123 

    5.2.2. monitorizarea şi corectarea erorilor… 124 

    5.2.3. memoria de lucru – menţinere şi manipulare…128 a 

    5.2.4. mecanismele implicate în luarea deciziior… 134 

5.3. exemplificare a rolului unor componente ale controlului cognitiv în comportamentul cotidian… 138 

6. Cum vă place?… 143

6.1. sistemul de căutare a recompenselor…143 

6.2. circuitele plăcerii…146 

6.3. sweet dreams are made of these… 152 

6.4. stimul + recompensă = învăţare?… 153 

6.5. „unde dai şi unde crapă” sau motivaţia dependentă de memoria spaţială… 155 

6.6. incertitudinea primirii recompensei = drog?… 160

6.7. învăţarea mediată de recompensă – substratul „extraversiunii?… 162

6.8. alela a2 = insatisfacţie continuă… 166

 

7. Tulburările comportamentului orientat spre recompensă…170

7.1. depresia…170 

7.2. tulburările de comportament…178 

    7.2.1. tulburarea de deficit atenţional/hiperactivitate…178

        7.2.1.1. particularităţi neuroanatomice şi neurofuncţionale ale adhd…178

    7.2.2. tulburări de comportament asociate adhd…181 

8. Autoreglarea-componenta temperamentului… 191

8.1. autoreglarea şi cortexul prefrontal… 192

8.2. rolul atenţiei în autoreglare… 194 

8.3. sarcinile de tip stroop – măsură a dezvoltării atenţiei executive… 195 

8.4. inhibarea răspunsului prepotent – condiţie esenţială în controlul comportamentului… 199 

8.5. efortul voluntar şi procesul de socializare…204 

9. Cei…3 ani de-acasă…207 

9.1. dimensiuni temperamentale timpurii şi rolul lor în psihopatologia comportamentală a copilului şi adolescentului… 207 

9.2. de la copilul cu adhd la adultul cu adhd… 209 

9.3. legătura dintre procesarea spaţialităţii şi controlul comportamentului…210 

9.4. dezvoltarea formaţiunilor corticale şi subcorticale drepte şi rolul lor în procesul de socializare…212 

9.5. dovezi ale cauzelor biologice ale psihopatologiei comportamentale…214 

10. Anxietatea la intersecţia dintre gene şi mediu…217 

10.1. anxietatea văzută prin prisma dezvoltării…217 

    10.1.1. reactivitatea comportamentală…217 

        10.1.1.1. RSA şi activitatea Vna… 217 

        10.1.1.2. axa HPA...218 

    10.1.2. tendinţele afective…219 

    10.1.3. inhibiţia comportamentală…219 

    10.1.4. relaţia anxietate – tipuri de ataşament…221 

    10.1.5. concluzii…222 

10.2. etiologia tulburărilor de anxietate…223 

    10.2.1. înnăscut şi dobândit…223 

    10.2.2. prezent la naştere sau nu?… 224 

    10.2.3. istoria studiilor genetice privind anxietatea…225

    10.2.4. ipoteza serotonergică…225 

    10.2.5. stresul şi structurarea creierului în primii doi ani de viaţă…228

10.3. neurobiologia tulburărilor anxioase…232 

    10.3.1. principalele structuri implicate în anxietate…232

        10.3.1.1. nucleu trunchiului cerebral- 232 

        10.3.1.2. complexul amigdalian…234 

        10.3.1.3. hipocampul…240

        10.3.1.4. cortexul prefrontal…243 

        10.3.1.5. nucleul accumbens…246

    10.3.2. biochimia anxietăţii…246 

        10.3.2.1. complexul gaba – benzodiazepină ...246 

        10.3.2.2. glutamatul…248

        10.3.2.3. noradrenalina…249

        10.3.2.4. serotonina…249 

        10.3.2.5. dopamina…250 

        10.3.2.6. acetilcolina şi somatostatina…251 

        10.3.2.7. sistemul histaminergic…251

        10.3.2.8. sistemele opiacee…251

        10.3.2.9. colecistokinina…251 

        10.3.2.10. hormonul eliberator al corticotropinei…252 

        10.3.2.11. tachikininele…252

        10.3.2.12. activatorul plasminogenului tisular…252 

        10.3.2.13. galanina…253 

        10.3.2.14. bombesinele…253 

    10.4. neurobiologia principalelor tulburări anxioase…253 

    10.5. evidenţe ignorate?… 256 

11. De la validarea conceptuală la analiza componentelor ...258 

11.1. profilul executiv al autismului… 258 

11.2. cazul fenilcetonuriei: în loc de „iq scăzut” la „deficite dopaminergice în circuitele CDLPF – CCA”… 260 

11.3. „scanarea” creierului fără scanner… 262 

    11.3.1. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 6-12 luni…262 

        11.3.1.1 teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal (CDLPF)… 262 

        11.3.1.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor… 263     11.3.2. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 15-30 luni… 263 

        11.3.2.1. teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal.263 

        11.3.2.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor.263 

    11.3.3. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 3 şi 7 ani...264 

        11.3.3.1. teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal…264

        11.3.3.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor…264 

11.4. profilul pe componente al ADHD: au „deficite atenţionale” copiii cu deficit atenţional/hiperactivitate?… 265 

11.5. ce numim de fapt „anxietate…”? 268 

    11.5.1. tendinţe atenţionale…269 

        11.5.1.1. dot-probe şi amorsaj negativ…269 

        11.5.1.2. stroop-ul emoţional…273 

    11.5.2. tendinţe mnezice…275 

        11.5.2.1. ascultarea dihotomică…275 

        11.5.2.2. memoria amorsajului (priming)…276 

        11.5.2.3. memoria episodică…278 

12. Concluzii…281 

12.1. cum se răspunde corect la întrebarea „de ce…?”.281 

12.2. comportamentele sunt o realitate sau o tentativă a minţii noastre de a impune o coerenţă?… 288 

12.3. dacă „la început a fost cuvântul”, ar fi cazul să depăşim începuturile…290 

12.4. final ? ...293

Referinte bibliografice ... 295

CREIERUL DE HOMO SAPIENS: ghid de utilizare. Dragos Cirneci in dialog cu Iuliana Alexa

Autor: Dragos Cirneci

Editura Eikon

Colectia Psihologie
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-606-711-488-1
Nr pagini : 166
Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 25 lei la Editura
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

"Ati auzit de inteligenta personala? Ea este acea inteligenta care va ajuta sa fiti un bun psiholog. Sau un "psiholog nativ", cum s-ar zice. Ne folosim de aceasta abilitate pentru a ghici informatii privind alte persoane in functie de actiunile lor, dar si de aspectul lor fizic si vestimentar sau de diverse bunuri ale acestora. Iar aceste informatii sunt utilizate apoi in a ne forma o impresie despre acea persoana si a o incadra intr-o categorie de oameni cunoscuti. Din aceste informatii putem deduce cum sa ne purtam in viitor sau putem ghici cauzele posibile din spatele comportamentului oamenilor. Daca sunteti acest gen de om va va placea aceasta carte. Chiar o veti gasi fascinanta". - Dragos Cirneci

Dr. Dragos Cirneci este psiholog, expert in neurostiinte, Profesor la Universitatea Spiru Haret

Pagina personala a autorului

Video 1

Video 2

Video 3

Alte lucrari ale autorului

Demascarea secolului. Ce face din noi creierul. Introducere in neurostiintele dezvoltarii

Stresul din mintea noastra si razboiul din lumea celulelor

Cuprins:

Prefata  7

I. Cum manipulăm şi cum suntem manipulaţi  15
II. Invăţare şi memorie  27
III. Despre creativitate  60
IV. Relaţii de cuplu  77
V. Ataşamente şi alte adicţii  91
VI. Părinţi şi copii  107
VII. Stresul  129
VIII. Creierul şi imunitatea  141