04/04/2022

DEMASCAREA SECOLULUI: Ce face din noi creierul. Introducere in neurostiintele dezvoltarii

Autor : Dragos Cirneci             
Editura Eikon
Colectia Universitas
An aparitie :2004
ISBN 973-7987-33-0
Nr pagini :328
Format 165 x 225
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd


Descrierea editurii:

Cartea de fata se adreseaza psihologilor, psihopedagogilor, medicilor neurologi si psihiatri, studentilor in psihologie si psihopedagogie speciala, precum si tuturor celor interesati de noile evolutii ale neurostiintelor cognitive, comportamentale si afective, a neurostiintelor dezvoltarii si psihodiagnosticului. Din capitolele acestei lucrari se evidentiaza cateva preocupari ale autorului dintre care amintim: limitele folosirii sintagmelor descriptive pentru explicarea comportamentelor: problema mecanismelor cognitive postulate a exista iar apoi considerate reale si cu valoare explicativa; descompunerea comportamentelor in componente minimale si investigarea cauzalitatii fiecarei componente.
Prof. univ. dr. Vasile PREDA

Dr. Dragos Cirneci este psiholog, expert in neurostiinte, Profesor la Universitatea Spiru Haret

Pagina personala a autorului


Alte lucrari ale autorului

Creierul de Homo Sapiens. Ghid de utilizare
Stresul din mintea noastra si razboiul din lumea celulelor

Cuprins:

Prefaţă…5 

1. Dinspre ezoteric spre ştiinţele biologice… 7 
1.1. in căutarea sufletului…7 
1.2. apariţia psihologiei…9
1.3. ce este ştiinţa?… 12 
1.4. cum se face ştiinţă…13 
1.5. introspecţia – o metodă eficientă?… 20
1.6. „relaţia cogniţie – emoţie”…21 
1.7. creierul - o colecţie de module…27
1.8. omul - specia cu instinctele de învăţare şi instinctele de gândire cele mai numeroase…30 

2. Instincte de învăţare: percepţia feţelor şi limbajul…36 
2.1. percepţia feţei umane…36
    2.1.1. sisteme neurale specializate în procesarea feţei umane?… 36
    2.1.2. dezvoltarea procesării feţei umane…39 
        2.1.2.1. percepţia feţelor la nou-născuţi… 39 
        2.1.2.2. percepţia feţelor în primul an de viaţă…41 
        2.1.2.3. perioada l-2 ani… 47 
    2.1.3. sisteme neurale adiţionale implicate în percepţia fetelor…48 
    2.1.4. de la procesarea feţelor la procesarea intenţionalitătn…50
    2.1.5. legătura dintre aspectele „theory of mind” şi socializare…51 ? 
2.2. limbajul.56
    2.2.1. emergenţa şi dezvoltarea limbajului în prime 2 ani de viaţă…56
        2.2.1.1. preferinţa pentru stimuli verbali la nounăscuţi… 56
        2.2.1.2. învăţarea primelor cuvinte… 58
    2.2.2. neurobiologia limbajului…60
    2.2.2. procesarea ortografică şi fonetică… 60 
        2.2.2.2. procesarea semantică…61 
        2.2.2.3. rolul atenţiei în procesarea vizuală a cuvintelor… 63
    2.2.3. „relaţia limbaj-memorie”…65
    2.2.4. plasticitatea corticală în deprinderea citirii şi în învăţarea limbilor. 69 
    2.2.5. modelul „declarativ/procedural” al limbajului…72 
        2.2.5.1 dovezi psiholingvistice… 74 
        2.2.5.2. dovezi neuroimagistice…75 
        2.2.5.3. dovezi furnizate de tulburările de dezvoltare…76 

3. Investigaţia psihologică între realitate şi iluzie…79 
3.1. sunt probele de inteligenţă un predictor al succesului în viaţă?… 79 
3.2. o ştiinţă specializată în redescoperiri?… 84 
3.3. simţul comun ca şi sursă de teorii ştiinţifice…87 
3.4. corelaţie comportamentală sau înrudire semantică?… 89 
3.5. limbajul psihologic = reformulare a relaţiilor logice din limbajul comun?…90 
3.6. clasificarea tulburărilor de comportament pusă sub semnul întrebării…91 
3.7. clasificări diagnostice „sponsorizate”…94 
3.8. un secol de corelaţii…96 

4. Atenţie sau memorie?… 100 
4.1. atenţia selectivă – istoria modelelor filtrajului…100 
4.2. modelul laminar al integrării trăsăturilor…102; 
4.3. atenţia executivă…105 
4.4. atenţia ca sistem de resurse cognittve…108 
    4.4.1. bătălia pentru resurse între cognitiv şi emoţional…109 
4.5. modelul laminar al memoriei de lucru…113 
4.6. procesele executive ale memoriei de lucru…114 
    4.6.1. mnezic/executiv…114 
    4.6.2. menţinere/manipulare…117 

5. Controlul cognitiv şi managementul comportamentului orientat spre un scop… 119 
5.1. arhitectura neurală a controlului cognitrv…119 
5.2. componentele controlului cognitiv… 123 
    5.2.1. dezangajarea şi reangajarea… 123 
    5.2.2. monitorizarea şi corectarea erorilor… 124 
    5.2.3. memoria de lucru – menţinere şi manipulare…128 a 
    5.2.4. mecanismele implicate în luarea deciziior… 134 
5.3. exemplificare a rolului unor componente ale controlului cognitiv în comportamentul cotidian… 138 

6. Cum vă place?… 143
6.1. sistemul de căutare a recompenselor…143 
6.2. circuitele plăcerii…146 
6.3. sweet dreams are made of these… 152 
6.4. stimul + recompensă = învăţare?… 153 
6.5. „unde dai şi unde crapă” sau motivaţia dependentă de memoria spaţială… 155 
6.6. incertitudinea primirii recompensei = drog?… 160
6.7. învăţarea mediată de recompensă – substratul „extraversiunii?… 162
6.8. alela a2 = insatisfacţie continuă… 166
 
7. Tulburările comportamentului orientat spre recompensă…170
7.1. depresia…170 
7.2. tulburările de comportament…178 
    7.2.1. tulburarea de deficit atenţional/hiperactivitate…178
        7.2.1.1. particularităţi neuroanatomice şi neurofuncţionale ale adhd…178
    7.2.2. tulburări de comportament asociate adhd…181 

8. Autoreglarea-componenta temperamentului… 191
8.1. autoreglarea şi cortexul prefrontal… 192
8.2. rolul atenţiei în autoreglare… 194 
8.3. sarcinile de tip stroop – măsură a dezvoltării atenţiei executive… 195 
8.4. inhibarea răspunsului prepotent – condiţie esenţială în controlul comportamentului… 199 
8.5. efortul voluntar şi procesul de socializare…204 

9. Cei…3 ani de-acasă…207 
9.1. dimensiuni temperamentale timpurii şi rolul lor în psihopatologia comportamentală a copilului şi adolescentului… 207 
9.2. de la copilul cu adhd la adultul cu adhd… 209 
9.3. legătura dintre procesarea spaţialităţii şi controlul comportamentului…210 
9.4. dezvoltarea formaţiunilor corticale şi subcorticale drepte şi rolul lor în procesul de socializare…212 
9.5. dovezi ale cauzelor biologice ale psihopatologiei comportamentale…214 

10. Anxietatea la intersecţia dintre gene şi mediu…217 
10.1. anxietatea văzută prin prisma dezvoltării…217 
    10.1.1. reactivitatea comportamentală…217 
        10.1.1.1. RSA şi activitatea Vna… 217 
        10.1.1.2. axa HPA...218 
    10.1.2. tendinţele afective…219 
    10.1.3. inhibiţia comportamentală…219 
    10.1.4. relaţia anxietate – tipuri de ataşament…221 
    10.1.5. concluzii…222 
10.2. etiologia tulburărilor de anxietate…223 
    10.2.1. înnăscut şi dobândit…223 
    10.2.2. prezent la naştere sau nu?… 224 
    10.2.3. istoria studiilor genetice privind anxietatea…225
    10.2.4. ipoteza serotonergică…225 
    10.2.5. stresul şi structurarea creierului în primii doi ani de viaţă…228
10.3. neurobiologia tulburărilor anxioase…232 
    10.3.1. principalele structuri implicate în anxietate…232
        10.3.1.1. nucleu trunchiului cerebral- 232 
        10.3.1.2. complexul amigdalian…234 
        10.3.1.3. hipocampul…240
        10.3.1.4. cortexul prefrontal…243 
        10.3.1.5. nucleul accumbens…246
    10.3.2. biochimia anxietăţii…246 
        10.3.2.1. complexul gaba – benzodiazepină ...246 
        10.3.2.2. glutamatul…248
        10.3.2.3. noradrenalina…249
        10.3.2.4. serotonina…249 
        10.3.2.5. dopamina…250 
        10.3.2.6. acetilcolina şi somatostatina…251 
        10.3.2.7. sistemul histaminergic…251
        10.3.2.8. sistemele opiacee…251
        10.3.2.9. colecistokinina…251 
        10.3.2.10. hormonul eliberator al corticotropinei…252 
        10.3.2.11. tachikininele…252
        10.3.2.12. activatorul plasminogenului tisular…252 
        10.3.2.13. galanina…253 
        10.3.2.14. bombesinele…253 
    10.4. neurobiologia principalelor tulburări anxioase…253 
    10.5. evidenţe ignorate?… 256 

11. De la validarea conceptuală la analiza componentelor ...258 
11.1. profilul executiv al autismului… 258 
11.2. cazul fenilcetonuriei: în loc de „iq scăzut” la „deficite dopaminergice în circuitele CDLPF – CCA”… 260 
11.3. „scanarea” creierului fără scanner… 262 
    11.3.1. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 6-12 luni…262 
        11.3.1.1 teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal (CDLPF)… 262 
        11.3.1.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor… 263     11.3.2. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 15-30 luni… 263 
        11.3.2.1. teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal.263 
        11.3.2.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor.263 
    11.3.3. probe neuropsihologice utilizate în evaluarea copiilor între 3 şi 7 ani...264 
        11.3.3.1. teste de memorie de lucru şi control inhibitor, care ţin de funcţionarea cortexului dorsolateral-prefrontal…264
        11.3.3.2. teste care nu necesită angajarea memoriei de lucru şi a controlului inhibitor…264 
11.4. profilul pe componente al ADHD: au „deficite atenţionale” copiii cu deficit atenţional/hiperactivitate?… 265 
11.5. ce numim de fapt „anxietate…”? 268 
    11.5.1. tendinţe atenţionale…269 
        11.5.1.1. dot-probe şi amorsaj negativ…269 
        11.5.1.2. stroop-ul emoţional…273 
    11.5.2. tendinţe mnezice…275 
        11.5.2.1. ascultarea dihotomică…275 
        11.5.2.2. memoria amorsajului (priming)…276 
        11.5.2.3. memoria episodică…278 

12. Concluzii…281 
12.1. cum se răspunde corect la întrebarea „de ce…?”.281 
12.2. comportamentele sunt o realitate sau o tentativă a minţii noastre de a impune o coerenţă?… 288 
12.3. dacă „la început a fost cuvântul”, ar fi cazul să depăşim începuturile…290 
12.4. final ? ...293

Referinte bibliografice ... 295



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu