FILOSOFIA ORIENTULUI SI FIZICA MODERNA

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dimensiuni culturale
An aparitie : 2021
Editia a III-a revizuita
Editii anterioare 2010 ed. Performantica, 2011 Lumen: Sub titlul Perspective semiologice asupra transmodernitatii
ISBN 978-973-166-270-1
Nr pagini : 350
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 44,01 lei la Editura, 44,01 lei la carturesti, lei 

Descrierea editurii:

        Transmodernitatea coexistă în acest moment cu postmodernitatea şi de aceea mulţi identifică cele două paradigme, considerându-le ca fiind o singură matrice culturală. Noi preferăm să sesizăm ca distincţie între cele două modele o tendinţă „centripetă” de focalizare în unitatea fundamentală a lumii pentru transmodernism, respectiv o tendinţă „centrifugă”, deconstructivă, specifică postmodernităţii. (Antonio Sandu)

Cuprins:

Introducere 9

PARTEA I. Transmodernitatea: premise conceptualmetodologice

CAPITOLUL 1. Repere definitorii ale limbajului-obiect  17

1.1. Rădăcini filosofico-ştiinţifice ale transmodernităţii  17

1.1.1. De la dialectica hegeliană la romantismul german  18

1.1.2. De la „cuantismul ontologic” la redescoperirea filosofiilor orientale  21

1.1.3. Paradigma transdisciplinară, o sinteză necesară  28

1.2. „Cotitura transmodernă”: o paradigmă a timpului prezent  31

CAPITOLUL 2. Ipostaze ale unei provocări metodologice  41

2.1. Ierarhii ale adevărului ştiinţific  43

2.1.1. De la nivelurile de realitate la realitatea adevăruluicorespondenţă  45

2.1.2. De la realitatea lumii la logica lumilor posibile   52

2.1.3. De la ierarhiile „Fiinţei” la categorizarea lumii  58

2.1.4. Formalismul logico-matematic versus raportarea la fenomene: dimensiune instrumentală a adevărului ştiinţific  63

2.2. De la viziunea fractalică la recuperarea semio-logică a universului: spre o metodologie novatoare   72

2.2.1. Premise epistemice ale construcţionismului fractalic 76

2.2.2. Metoda analizei construcţionist-fractalice  79

2.2.3. Revalorizarea metodei antinomiei transfigurate în cadrul modelului ontologic al construcţionismului fractalic 84

2.2.4. Fiinţă şi înţelegere sau despre cum este posibilă metafizica în transmodernitate  90

PARTEA II. Transmodernismul, între ontos şi logos. O recuperare analitică

CAPITOLUL 3. Viziuni cosmologice în filosofiile orientale 99

3.1. Modele spiritualist-revelatorii  100

3.1.1. Şivaismul din Kaşmir sau despre puterea creatoare a Cuvântului  100

3.1.2. Vedānta sau „Tat Tvam Āsī”  117

3.2. Modele naturaliste   121

3.2.1. Samkhya, o semiotică a eliberării   121

3.2.2 Budismul tibetan sau „lumea ca mandala”  130

3.3. Modele unificatoare: De la tradiţie la transmodernitate  136

3.3.1. TAO sau „Legea lui UNU”  137

3.3.2. „New-Age” sau despre actuala „revrăjire a lumii”  138

CAPITOLUL 4. Modele cosmologice ale fizicii moderne: de la relativitate la fizica cuantică  151

4.1. Modele fizice de univers  152

4.1.1. Universul, de la tridimensional la multidimensionalitate  155

4.1.2. „Găurile de vierme”, porţi în multivers  156

4.2. Modele filosofico-ştiinţifice ale universului  159

4.2.1. Modelul Substanţă – Energie – Informaţie 159

4.2.2. Informaţia, arhetip unificator: modelul „universului calculator”  162

4.2.3. Non-localitatea şi teleportarea cuantică  167

4.2.4. Istoriile alternative şi principiul antropic  169

4.3. Orizonturi onto-gnoseologice ale cosmologiei cuantice  174

4.3.1. Principii ontologice în Cosmologia Cuantică  177

4.3.1.1. Nu există nimic în afara Universului  177

4.3.1.2. Pluralitatea lumilor este dată de pluralitatea observatorilor  180

4.3.1.3. Universul este alcătuit din procese, nu din obiecte 181

4.3.1.4. Principiul echivalenţei dintre spaţiu şi informaţie  183

4.3.1.5. Principiul antropic: „omul, măsură a tuturor lucrurilor”  184

4.3.2. Principii gnoseologice în cosmologia cuantică  185

4.3.2.1. Consecinţe gnoseologice ale principiului: „Nu există nimic înafara Universului”  185

4.3.2.2. Nu putem vedea dincolo de propriul nostru orizont 187

PARTEA III. Despre (trans) limbajul integrării

CAPITOLUL 5. Metafizica cuantică - un model unificator 191

5.1. Originea şi semnificaţia termenului de „metafizică cuantică”  191

5.2. Fundamentări ale metafizicii cuantice în orizontul sistemelor filosofico-ştiinţifice contemporane  193

5.2.1. David Bohm: modelul plenitudinii holografice  194

5.2.2. Ben Goertzel: Teoria liberului arbitru în multiversul virtual 199

5.2.3. Mark Germine: modelul minţii unice 200

5.2.4. Frank Tipler: principiul antropic şi fizica nemuririi..200

5.2.5. Gnoza de la Princeton: spre un nou panteism  202

5.2.6. Richard Healey: teoria cauzalităţii cuantice  202

5.2.7. Victor Stenger: cosmologiile subiectiviste, o critică a metafizicilor cuantice  203

5.2.8. Stanislav Grof: modelul holotropic al conştiinţei......205

5.2.9. Ken Wilber: universul ca holarhie  206

5.2.10. Mihai Drăgănescu: ortofizica  208

5.2.11. Ştefan Odobleja: psihologia consonantistă  211

5.3. Metafizica cuantică: O posibilă reconstrucţie logică a discursului ontologic 213

5.3.1. Istoriile subiective ale universului şi ierarhiile realului 213

5.3.2. Resemnificarea lumilor posibile  219

5.3.3. Consideraţii asupra spaţialităţii din perspectiva metafizicii cuantice  230

5.3.4. Ipoteza lumii M  238

5.4. Provocări şi limite ale modelului metafizicii cuantice  245

CAPITOLUL 6. Reverberaţii umaniste ale modelului holistic: între ontos şi logos  257

6.1. Dimensiunea eticii afirmative  257

6.2. Dimensiuni (meta)fizice ale artei transmoderne  267

6.3. Dimensiuni pragmatice ale comunicării  282

6.3.1. Rezolvarea creativă a conflictelor 283

6.3.2. Dimensiuni ale comunicării în transmodernitate  286

6.3.3. Virtualizarea spaţiului social în transmodernitate 291

6.4. Umanismul holist-transpersonal: o nouă viziune a(supra) universului 294

Concluzii deschise  301

Bibliografie 301

ETICA SI PRACTICA SOCIALA

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare Sociala
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-973-166-417-0
Nr pagini : 268
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 70,42 lei la Editura, 44,10 lei la emag, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Termenul de morala (provenit din latinescul „mos, mores” – obicei) desemneaza un ansamblu de reguli carora indivizii trebuie sa li se conformeze, in calitate de membri ai societatii (Filip, Iamandi, 2008). Morala reprezinta totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor, normelor, regulilor determinate istoric si social, care reglementeaza comportamentul si raporturile indivizilor intre ei, precum si dintre acestia si colectivitate, familie, grup, clasa, natiune, societate. Morala se raporteaza in stabilirea unui comportament dezirabil la o serie de categorii precum bine, rau, datorie, dreptate, nedreptate (Tigu, 2003), precum si la o serie de principii, standarde, reguli si norme, a caror respectare se intemeiaza pe constiinta indivizilor si pe opinia publica. (Autorul)

Cuprins:

SI.1. Relaţia etică-administraţie publică. Delimitări conceptuale. Etica şi deontologia profesională  7

SI.1.1. Morala ca obiect de studiu al eticii 7

SI.1.2. Etică şi normativitate  10

SI.1.3. Deontologia profesională 11

SI.1.4. Etica aplicată  23

SI.2. Conştiinţa morală şi interacţiune socială. Relaţia drept-morală  35

SI.2.1. Conştiinţa morală şi interacţiune socială 35

SI.2.2. Problematica etică a alterităţii 40

SI.2.3. Legea şi fundamentele morale ale acesteia 42

SI.3. Valori etice fundamentale în administraţia publică: responsabilitate, autonomie (autodeterminare), dreptate  49

SI.3.1. Responsabilitate 49

SI.3.2. Autonomie 55

SI.3.3. Autonomia şi autenticitate  64

SI.3.4. Dreptatea  74

SI.4. Valori etice fundamentale în administraţia publică: justiţie socială, echitate, confidenţialitate, integritate, transparenţă  79

SI.4.1. Justiţie (dreptate) socială 79

SI.4.2. Echitate  81

SI.4.3. Confidenţialitate  92

SI.4.4. Integritate 93

SI.4.5. Transparenţa în administraţia publică  98

SI.5. Principii şi standarde etice în practica profesională. Codurile de etică 103

SI.5.1. Principii etice ale cercetării sociale  103

SI.5.2. Principii etice în activitatea magistratului 105

SI.5.3. Codurile de etică  108

SI.6. Principii şi standarde etice în practica profesională. Conflictul etic  147

SI.6.1. Conflictul. Clarificări conceptuale 147

SI.6.2. Abordarea psihosociologică a conflictului 148

SI.6.3. Tipuri de conflict 149

SI.6.4. Perspectiva victorie-victorie. O abordare etică a rezolvării conflictelor 151

SI.7. Cultura etică - factor de optimizare a activităţii profesionale a funcţionarilor publici  155

SI.7.1. Managementul eticii  155

SI.7.2. Cultura organizaţională. O perspectivă apreciativă  158

SI.8. Politica de etică şi transparenţă în administraţia publică. Etica apreciativă 163

SI.8.1. Construcţia politicilor de etică. Valori constitutive versus valori operaţionale  163

SI.8.2. Practici etice în organizaţie 164

SI.8.3. Etica şi acţiunea comunicativă 168

SI.8.4. Strategii de construcţie a politicilor de etică la nivelul organizaţiei 169

SI.8.5. Principii etice în organizaţie 180

SI.8.6. Construcţionismul social  181

SI.8.7. Construcţia socială a eticii  190

SI.8.8. Inteligenţa apreciativă  193

SI.8.9. Etica apreciativă 194

SI.9. Expertiza etică în administraţia publică. Consilierea de etică  199

SI.9.1. Consilierea de etică. Delimitări conceptuale 199

SI.9.2. Constituirea relaţiei de consiliere  201

SI.9.3. Explorarea dilemelor etice  205

SI.9.4. Explorarea semnificaţiilor particulare ale tuturor alegerilor posibile  209

SI.9.5. Acordul etic şi redactarea „Contractului moral”  211

SI.9.6. Consilierea de etică, cadre specifice ale situaţiei româneşti 213

SI.10. Comisiile de etică 217

SI.10.1. Cadre ale comisiilor de etică  217

SI.10.2. Atribuţiile comisiilor de etică 218

SI.11. Auditul de etică  221

SI.11. Auditul de etică  221

SI.12. Etica politicilor publice  231

SI.12.1. Politicile publice şi calitatea vieţii 231

SI.12.2. Vulnerabilitatea socială şi etică. Intervenţia asupra populaţiilor vulnerabile 233

SI.12.3. Dimensiuni etice în construcţia politicilor publice 237

Bibliografie  241

JOCURILE DE LIMBAJ ALE LUI LUDWIG WITTGENSTEIN. O explicatie a comunicarii intra si interpersonale

Autor: Cosmina-Florentina Surlea
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare sociala
An aparitie : 2007
Editia I
ISBN 978-973-1703-86-2
Nr pagini : 124
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 28-35 lei pe okazii, 
pdf aici

Descrierea editurii:

        Lucrarea de față îşi propune pe lângă expunerea ideilor principale ale filosofiei târzii a lui Wittgenstein şi stabilirea condițiilor de apariție a acestei filosofii în corelație cu filosofia primă a lui Wittgenstein dar şi cu filosofia analitică a timpului său, prezentarea conceptelor importante ale teoriei jocurilor de limbaj şi a modului în care această teorie funcționează. Este deosebit de importantă prezentarea generală a acestei teorii absolut originale la fel ca şi explicarea în amănunt a fiecărui concept în parte şi a legăturilor dintre. (Autoarea)

Cuprins:

INTRODUCERE  9

CAPITOLUL 1. CONTEXTUL APARITIEI TEORIEI JOCURILOR DE LIMBAJ 15

1.1. ARGUMENTUL TRACTATUS-ULUI  18

1.2. FILOSOFIA DE TRANZITIE 26

CAPITOLUL 2. TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ  29

2.1. PREZENTARE GENERALĂ 29

2.2. CONCEPTE DE BAZĂ  31

2.2.1. METODĂ, SENS, FOLOSIRE   31

2.2.2. ÎNłELEGERE ŞI REGULĂ  37

2.2.3. JOCURI DE LIMBAJ ŞI FORME DE VIATĂ  42

2.2.4. LIMBAJ PRIVAT ŞI LIMBAJ PUBLIC. CRITERII  45

2.2.5. GÂNDIRE, LIMBAJ, CUNOAŞTERE  50

CAPITOLUL 3. WITTGENSTEIN ŞI FILOSOFIA ANALITICĂ 57

3.1. COMENTARII PRIVIND TEORIA JOCURILOR DE LIMBAJ  57

3.2. INFLUENTA FILOSOFIEI TÂRZII ASUPRA PSIHOLOGIEI  64

3.3. POZITIA FATĂ DE FILOZOFIE   71

CAPITOLUL 4. WITTGENSTEIN ŞI FILOSOFIA ANALITICĂ POSTBELICĂ  79

4.1. FILOSOFIA EUROPEANĂ POSTBELICĂ 79

4.2. FILOSOFIA ÎN AMERICA 92

4.3. FILOSOFIA LIMBAJULUI, ALTE REACTII LA FILOSOFIA LUI WITTGENSTEIN  105

4.4. CRITICA TEORIEI JOCURILOR DE LIMBAJ  110

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE 115

Anexa 1  117

Anexa 2  119

Bibliografie  121

ELEMENTE DE COMUNICARE SIMBOLICA

Autor: Andreea Raluca Purcaru
Editura Lumen
Colectia Dimensiuni culturale
An aparitie : 2017
Editia I
ISBN 978-973-166-467-5

Nr pagini : 128
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 31,63 lei la Editura, 45,18 lei la emag, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        „Elemente de comunicare simbolica” este o lucrare care isi propune sa trateze cateva aspecte importante necesare pasionatilor de filosofia artei si filosofia culturii în sens larg, precum si oricarui specialist în comunicare, în mod particular. Ideea lucrarii a aparut în timpul predarii cursului cu acelasi nume în cadrul Facultatii de Stiintele comunicarii a Universitatii Apollonia din Iasi, ocazie cu care am pregatit o serie de materiale – ghid pentru studenti, care sa îi introduca pe acestia în universul simbolului, metaforei, artei si al comunicarii artistice si nondiscursive. (Autoarea)

Cuprins:

Cuvânt înainte  7

1. COMUNICAREA SIMBOLICĂ. NOŢIUNI INTRODUCTIVE  9

1.1. Semn şi simbol – o diferenţă  10

1.2. Metafora – piatra de temelie a experienţei umane  13

2. CONSTITUŢIA SIMBOLICĂ A CULTURII  23

2.1. Cultură, civilizaţie şi comunicare  24

2.1. Homo symbolicus – omul ca „animal simbolizant”   30

3. COMUNICAREA MITICĂ  43

3.1. O mică istorie a mitului cu popas la Platon   44

3.2. Homo religiosus şi comunicare simbolică în cercetările lui Eliade .51

3.3. Mit şi publicitate: publicitatea, gazdă contemporană a mitului  63

4. HOMO AESTHETICUS. COMUNICAREA ARTISTICĂ  79

4.1. Opera de artă ca joc, simbol şi sărbătoare în concepţia hermeneutului Hans Georg Gadamer  80

4.2. Ce comunică opera de artă?   91

4.3. Arta - terapie socială şi mesaj social  100

4.4. De la homo aestheticus la homo religious   115

VOCEA DE LA CAPATAI. Ghid practic de consiliere psihologica la patul bolnavului

Autor: Ligia Moise
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare sociala
An aparitie : 2019
Editia I
ISBN 978-973-166-547-4
Nr pagini : 154
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 35 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Nu mi-am dorit nici o clipă ca abordarea lucrării de faţă să fie una ştiinţifică, ci una pragmatică, adresată celor care se află la începutul carierei într-un spital, dar şi celor care au deja experienţă şi doresc să afle opinia unui coleg pentru ca, astfel, experienţă lângă experienţă să nască idei noi care să ne ajute să fim de ajutor celorlalţi. Opinia mea este că prezenţa psihologului clinician în instituţiile spitaliceşti este obligatorie, indiferent de specialitatea secţiei sau a spitalului; argumentul principal pe care îl invoc este acela că orice afecţiune, orice boală – indiferent că este acută, cronică, fie că vorbim de traumatisme sau boli aflate în stadii terminale – reprezintă un eveniment de viaţă de cele mai multe ori cu un larg răsunet atât în viaţa pacientului, cât şi a familiei sale. (Autoarea)

Cuprins:

Nota  9

I. ARGUMENTAȚIE - DE CE CONSILIERE LA PATUL BOLNAVULUI?  11

Alegerea unei profesii   13

II. INSTRUMENTE PENTRU UN BUN MANAGEMENT DE CAZ  21

Abordarea holistică a pacientului internat  21

Diagnosticul psihologic  24

Anamneza  24

Ascultarea  25

Definirea problemei din punct de vedere psihologic  25

Observarea  28

Interviul sau „arta de a pune întrebări"   29

Despre psihobiologia experienţei psihotraumatice  30

Construirea relației terapeutice   41

Scheme disfuncționale şi „mituri” legate de boală, internare, tratament  54

Anxietatea anticipatorie   54

Diferenţa dintre „a simţi” şi „a durea"  58

Falsa claustrofobie - fenomen întâlnit la pacienții internaţi ce urmeaza să efectueze

investigații de tip RMN sau CT  59

Convingeri limitative, false credinţe şi frica de manevrele medicale  62

„Binele” doctorului nu este „binele” pacientului  66

Schemele disfuncţionale   72

Frica. O încercare de a (o) privi dintr-un alt unghi  77

Soluţii de contracarare a efectelor anxietății 80

Identificarea emoțiilor hic et nunc    83

Relaxare şi hipnoterapie în afecțiunile psihosomatice   86

IlI. PACIENȚII CU DIAGNOSTICE AMENINȚĂTOARE DE VIAȚĂ  95

IV. PACIENTUL CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT DATE DE CONSUMUL DE SUBSTANȚE PSIHOACTIVE 121

Sindromul de sevraj  121

V. PACIENTUL PSIHOTIC INTERNAT ÎN SPITAL CLINIC  129

VI. APARȚINĂTORII CA PARTE INTEGRANTĂ DIN PROCESUL DE VINDECARE  135

VII. SINDROMUL BURNOUT  143

În loc de epilog  149

METODE DE CERCETARE IN STIINTA COMUNICARII

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Educatie Multidimensionala
An aparitie : 2012
Editia I
ISBN 978-973-166-304-3

Nr pagini : 178
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 17,50 lei la Editura, 
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul Metode de cercetare in stiinta comunicarii trece in revista metodologia cantitativa si calitativa din stiintele sociale si modul in care aceasta se aplica in investigarea faptelor de comunicare. Sunt trecute in revista perspectivele epistemologiei sociale contemporane: epistemologica, axiologica, metodologica, retorica, etica. Domnul Conferentiar Universitar Dr. Antonio Sandu se raporteaza interpretativ la literatura universala de specialitate pastrandu-si un caracter didactic de expunere a strategiilor de adaptare a metodologiilor calitative de cercetare a socialului la specificul studiului fenomenelor comunicationale si a contextului romanesc in particular.

        Antonio Sandu  este Prof. Univ. Dr. Cadru didactic titular în cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, coordonator de doctorate în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, directorul Editurii LUMEN şi preşedintele Asociaţiei LUMEN  Site-ul autorului

Cuprins:

Natura ştiinţelor sociale  9

Epistemologie socială  11

Epistemologii pozitiviste vs epistemologii constructiviste 11

Perspectiva epistemologică  14

Perspectiva axiologică  15

Perspectiva metodologică 17

Perspectiva retorică  18

Perspectiva etică  18

Post-pozitivismul 20

Perspective postmoderne  20

Constructivism/ Construcţionism  20

Cercetarea participatorie şi advocacy 22

Cercetare calitativă vs cercetare cantitativă în ştiinţele sociale şi ale comunicării 23

Stabilirea temei de cercetare  31

Ipoteze şi întrebări de cercetare  33

Cercetarea cantitativă în ştiinţele comunicării 35

Formularea ipotezelor 35

Componente importante ale proiectului de cercetare cantitativă  35

Eşantioane. Tipuri de eşantioane. Validitate  36

Metode de eşantionare aleatoare 37

Eşantionarea nealeatoare 38

Sondajul de opinie. Ancheta prin chestionar  39

Definiţii 39

Proiectarea chestionarelor 40

Consideraţii generale despre chestionarul sociologic  40

Pretestarea chestionarului şi studiul pilot 41

Tipuri de întrebări  42

Măsurarea audienţelor 44

Cercetarea calitativă în ştiinţele sociale şi ale comunicării. 47

Experimentul în domeniul ştiinţelor sociale 48

Cercetarea acţiune ca practică discursivă 51

Triangularea şi problematica validităţii în cazul cercetărilor calitative  55

Interviul 57

Focus grupul 63

Mixarea metodelor şi metisarea teoriilor 66

Bricolajul în cercetarea calitativă  67

Interpretarea datelor calitative 69

Analiza de conţinut  73

Analiza frecvenţei unei teme în cadrul comunicării  73

Monitorizare de presă  81

Ancheta Apreciativă aplicată în dezvoltarea organizaţiilor  83

Caracteristicile Investigaţiei Apreciative în Managementul Resurselor Umane în Organizaţiile culturale  86

Comunicare şi context. Programarea Neuro-Lingvistică  101

Proiectul de cercetare în ştiinţele comunicării 109

Alegerea temei de cercetare  109

Dimensiunile alegerii temei  109

Noutate şi întemeiere  110

Fezabilitate şi provocare  110

Teoretic sau empiric 110

Rezultate pe termen lung şi pe termen scurt  111

Planificarea proiectului  111

Strategie pentru planificare  111

Calendarul proiectului 111

Finanţarea proiectului  112

Elaborarea propunerii de cercetare 112

Audienţa proiectului  112

Coordonatorii de program (program officer)  112

Literature survey 113

Prezentarea cercetării pe tipuri de evaluatori (tipuri de audienţă) 113

Cercetarea literaturii de specialitate 114

Review de literatură 114

Raţionalitatea cercetării 118

Metodologia  118

Metode 120

Interpretarea  120

Diseminarea rezultatelor  121

Panelul de consultanţi  121

Coordonatorii de program 122

Modele de proiecte de cercetare în ştiinţele sociale şi ale comunicării 123

PROIECT DE CERCETARE (Model 1)  123

Appreciative Inquiry in Higher Education of Law and Social Sciences 123

PROIECT DE CERCETARE (Model 2)  141

Virtualizarea spaţiului social. Perspective construcţioniste asupra fenomenului globalizării  141

PROIECT DE CERCETARE (Model 3)  145

Dimensiuni axiologice în supervizarea serviciilor socio-medicale. Impactul asupra eficienţei politicilor de calitate a vieţii pacienţilor în stare terminală  145

Bibliografie  151

Anexă  165

TEORIA ESECULUI. Esecul ca forma de manifestare pozitiva a diferentei. Argumente pentru o etica a intervalului

Autor: George Constantin
Editura Lumen
Colectia Dimensiuni culturale
An aparitie : 2018
Editia I
ISBN 978-973-166-494-1
Nr pagini : 200
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 27,34 lei la Editura, 39,65 lei la emag, 46,62 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Trebuie spus de la bun inceput ca tematizarea esecului catre d-l Constantin, in contextul unui proiect de ontologie postmoderna care face din diferenta un principiu de constructie filosofica sistematica, isi are o motivatie venita din actualele practici de viata ale omului, fundate pe relativism, pluralism valoric, pe comunicare si intercomunicare culturala generalizata. (Vasile MORAR)

Cuprins:

Eşecul între cădere şi valoare etică  7

Studiu introductiv   13

Argument   21

Cap.I. Natura inepuizabilă a diferenţei. Redefiniri şi delimitări de natură conceptuală   29

1.1. Diferenţa. O perspectivă istorică  29

1.2. Diferenţă pozitivă şi diferenţă negativă  45

1.3. O perspectivă analitică asupra conceptului de diferenţă. Problema sensului  51

1.4. Diferenţa ca premisă şi şansă a eşecului  64

1.5. Redefiniri ale diferenţei. Concluzii parţiale  66

Cap. II Multiplele ipostaze ale eşecului. Despre eşec, eroare, ratare şi păcat   73

2.1. Delimitări de natură conceptuală  73

2.2. Ipostaze ale eşecului   75

2.2.1. Eşecul ca diferenţă pozitivă  75

2.2.2. Eşecul ca diferenţă negativă   80

2.3. Forme ale eşecului   95

2.3.1 Forme ale eşecului pozitiv   95

2.3.2. Forme ale eşecului negativ  102

2.4. Concluzii parţiale  112

Cap. III Raţiune publică şi raţionalitate, premise ale comunicării. Etica intervalului 115

3.1. Argument pentru reafirmarea gândirii raţionale şi a unei etici a discursului 116

3.1.1. Raţiune şi raţionalitate  117

3.2. Metaraţionlitatea. Raţionalitate şi raţionalizare 123

3.3. Raţionalitatea comunicativă: comunicativitate şi comunicabilitate129

3.3.1. Raţionalitate şi comunicare 129

3.3.2. Comunicativitate şi comunicabilitate  134

3.4. Ordine şi autoritate. Strategii disimetrice  137

3.5. Eşecul ca manifestare a diferenţei: raportul dintre ordinea socială şi legitimarea sa morală 148

3.6. Etica intervalului  153

Cap. IV. Reinterpretări şi concluzii deschise. Argumentul tăcerii  159

4.1. Tăcere şi mister   159

4.2. Redescoperirea diferenţei 161 

4.3. Concluzii deschise  163

Anexa 1  173

Anexa 2  182

Bibliografie generală  189

MALTRATAREA COPILULUI. Intre cunoastere si interventie

Autor: Madalina Constantin
Editura Lumen
Colectia
An aparitie : 2004, 2008
Editia a II-a
ISBN 978-973-166-074-5
Nr pagini : 298
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 52,50 lei la Editura, 
pdf pe scribd

Descrierea editurii:

        Volumul prezintă un set de teorii socio-psihologice asupra fenomenului abuzului fizic şi a neglijării copilului, ca forme de maltratare. Volumul de faţă îşi propune delimitarea abuzului fizic asupra copilului de celelalte forme de abuz, începând cu încadrarea acestei forme de abuz în sfera mai largă a conceptului de maltratare, şi terminând cu specificul intervenţiei în astfel de cazuri. 

        Capitolul I cuprinde o analiză a sistemului de protecţie a copilului din România, în special în ceea ce priveşte problematica maltratării. Lucrarea propune delimitări conceptuale, în ceea ce priveşte definirea formelor de abuz, şi analiza principalelor teorii explicative ale fenomenului (perspectiva medicală, teoria transmiterii multigeneraţionale, concepţia ecologic-interacţionalistă etc). 

        Volumul prezintă de asemenea analiza fenomenului de abuz asupra copilului în mediul familial, fiind analizate şi consecinţele psiho-sociale ale abuzului asupra copilului. Fenomenul de neglijare a copilului, ca formă a abuzului asupra copilului este şi el prezentat cu referire la tipurile de neglijare, cauzele cât şi consecinţele acesteia. Sunt prezentate de asemenea strategii metodologice de intervenţie în problematica abuzului asupra copilului.

Cuprins:

Argument  9

Cap. I – Cadru teoretic general cu privire la abuzul asupra copilului  13

1.1. Copilul – victimã a abuzului  13

1.1.1. Specificul protecției și bunãstãrii copilului  13

1.1.2. Abuzul asupra copilului în România înainte de 1989 și situația actualã 24

1.2. Definiții și forme ale abuzului asupra copilului  28

1.2.1. Apariția termenului de abuz asupra copilului  28

1.2.2. Conceptul de maltratare în relație cu abuzul asupra copilului  30

1.3. Teorii explicative privind abuzul asupra copilului  41

Cap. II – Abuzul fizic asupra copilului la nivel familial  53

2.1. Familia și violența fizicã împotriva copilului  53

2.1.1. Caracteristici ale comportamentului parental abuziv în familiile dezorganizate  53

2.1.2. Limita dintre comportamentul normativ și comportamentul abuziv al pãrinților  57

2.1.3. Violența fizicã asupra copilului ca percept educațional în cultura tradiționalã româneascã  58

2.2. Etiologia și factorii de risc ai abuzului asupra copilului  63

2.2.1. Argumente în explicarea etiologiei abuzului  63

2.2.2. Factori favorizanți (de risc) ai apariției abuzului  69

2.3. Copiii abuzați fizic și tipuri de comportamente abuzive în mediul familial  74

2.3.1. Copilul – victimã a agresiunii parentale  74

2.3.2. Diferența dintre accident și abuz fizic asupra copilului  78

2.3.3. Clasificarea abuzului fizic asupra copilului  79

2.3.4. Pedeapsa corporalã ca metodã de disciplinare a copilului  84

2.3.5. Violența domesticã și efectele ei asupra dezvoltãrii copilului  90

Cap. III – Consecințe psiho-sociale ale abuzului fizic asupra copilului  96

3.1. Semnele și consecințele abuzului fizic  96

3.2. Traumele și consecințele lor asupra dezvoltãrii copiilor  106

3.3. Copilul în situația de maltratare 108

Cap. IV Neglijarea – Formã specificã de maltratare a copilului 116

4.1. Neglijarea copilului, „o violențã neviolentã”?  116

4.2. Categorii și tipuri de neglijare  118

4.3. Situația neglijãrii copilului în România  123

4.4. Cauzele neglijãrii copilului  127

4.5. Consecințele neglijãrii asupra dezvoltãrii copilului  128

Cap. V - Familia și neglijarea copilului 131

5.1. Familia ca mediu propice de dezvoltare a copilului  131

5.2. Violența intrafamilialã și neglijarea copilului  134

5.3. Familia – cauza în neglijare sau resursã în prevenirea ei ?  137

Cap. VI – Specificul intervenției în cazul copilului abuzat  139

6.1. Necesitatea protecției copilului abuzat și principiile protecției copilului  139

6.2. Modelul intervenției sociale în rețea și rolul rețelei sociale în cazurile de abuz  143

6.2.1. Rețeaua socialã de relații a familiei abuzive  145

6.2.2. Rețeaua profesionalã și echipa multidisciplinarã de intervenție 149

6.3. Etapele specifice în investigarea cazurilor de abuz asupra copilului154

6.3.1. Semnalarea (sesizarea) abuzului  155

6.3.2. Înregistrarea cazului  157

6.3.3. Evaluarea inițialã  157

6.3.4. Evaluarea familiei  163

6.3.5. Planificarea intervenției  166

6.3.6. Intervenția  167

6.3.7. Evaluarea finalã  173

6.3.8. Închiderea cazului  175

6.4. Obiective și dileme în protecția copilului și prevenirea abuzului 175

Cap. VII - Studii de caz  180

Studiu de caz nr. 1    180

Studiu de caz nr. 2    196

Studiu de caz nr. 3     212

Studiu de caz nr. 4     230

Studiu de caz nr. 5     249

Concluzii 263

Cap. VIII - Percepția ieșenilor asupra cauzelor violenței asupra copilului  265

Concluzii generale  294

Bibliografie  297

ABORDAREA SIMBOLISTICII ARBORELUI IN PSIHOLOGIA ANALITICA JUNGHIANA

Autor: Corina Nicoleta Ogrezeanu
Editura Lumen
Colectia Colectie de succes
An aparitie : 2006
Editia I
ISBN 978-973-1703-19-0
Nr pagini : 85
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 23,97 lei la Editura, 

Descrierea editurii:

        Lucrarea de față are ca principal scop prezentarea simbolisticii arborelui, din perspectiva marelui psiholog şi psihiatru elvețian Carl Gustav Jung, una dintre personalitățile cele mai importante ale secolului XX, analizând totodată şi semnificația arborelui din punct de vedere mitologic. Ideea ce a stat la baza motivației ce m-a determinat să aleg această temă a avut ca punct de pornire informațiile obținute din literatura de specialitate, a mitologiei, a simbolisticii arborelui, precum şi a numeroaselor elementele adunate din opera lui Jung. (Autoarea)

Cuprins:

Introducere  7

Arborele ca imagine arhetipală  17

Diferite aspecte ale arborelui 23

Simbolismul arborelui cosmic şi cultele vegetatiei 37

Arborele – simbol al mitologiei  51

Basmele ca proiecŃie a imaginilor arhetipale 61

Basmele în terapie 64

Tehnica de introducere a basmului 67

Testul arborelui  69

Cercetare experimentală 73

Obiectivul lucrării  73

Ipotezele cercetării 73

Metode de cercetare  74

Studii de caz 75

Concluzii 83

Bibliografie  85

COMPETENTE SOCIALE SI PERSONALITATE

Autor: Viorel Robu
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare sociala
An aparitie : 2011
Editia I
ISBN 978-973-166-297-8
Nr pagini : 155
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 33,14 lei la Editura, 
pdf pe scribd

Descrierea editurii:

        Lucrarea îşi propune să ne dezvaluie, într-o expunere concisă şi uşor de parcurs, sinoptica relaţiilor dintre competenţele sociale – interpretate ca un set de abilităţi şi deprinderi care facilitează relaţiile interpersonale şi obţinerea stării de bine în domeniul vieţii sociale – şi trăsăturile de personalitate, care se constituie în determinanţi ai funcţionării cotidiene a individului uman. Autorul

        Viorel Robu este Doctor în Psihologie, titlu acrodat de Universitatea din Bucureşti, tema lucrării fiind ,,Adaptarea şi experimentarea pe populaţia românească a Inventarului pentru evaluarea anxietăţii faţă de testare (TAI)”. Deține atestat de formator eliberat de Asociația ,,Formare Studia” din Iaşi, precum și atestat de liberă practică de psiholog specialist în specializările Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională și Psihologia muncii şi organizaţională şi Psihologia Transporturilor. Este membru al Colegiului Psihologilor din România, al  Asociaţiei Naţională a Psihologilor Şcolari din România și al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională din România. Principalele sale domenii de interes sunt învățământul universitar, psihologia educațională, consilierea școlară și vocațională, dezvoltarea organizației și dezvoltarea carierei. Inf preluate de la Ed. Lumen

        Printre lucrarile sale: 

Competenţe sociale şi personalitate, Lumen 2011

Psihologia personalității. Note de curs, Lumen 2017

Cuprins:

Prefaţă  9

Introducere 15

1. Competenţele sociale  21

1.1. Conceptul de competenţă socială  21

1.2. Componentele competenţei sociale 26

1.2.1. Asertivitatea  28

1.2.2. Gratificaţia şi sprijinul 31

1.2.3. Comunicarea nonverbală 32

1.2.4. Comunicarea verbală  35

1.2.5. Empatia, cooperarea şi atenţia acordată celorlalţi 37

1.2.6. Prezentarea de sine 41

1.2.7. Cunoaşterea şi rezolvarea problemelor  42

1.3. Caracteristici ale competenţelor sociale  43

1.4. Educarea şi antrenamentul competenţelor sociale 50

2. Personalitatea – perspective de abordare şi modele teoretice  53

2.1. Accepţiuni ale conceptului de personalitate 53

2.2. Curente în abordarea personalităţii 56

2.2.1. Abordarea monistă vs. abordarea pluralistă 56

2.2.2. Abordarea nomotetică vs. abordarea idiografică 57

2.3. Contribuţia reprezentanţilor şcolii umaniste  60

2.3.1. G. W. Allport şi teoria trăsăturilor 62

2.3.2. Contribuţia lui A. H. Maslow 64

2.3.3. Viziunea lui C. R. Rogers 68

2.4. Perspectiva psihometrică asupra personalităţii 71

2.4.1. Modelul lui H. J. Eysenck 72

2.4.2. Modelul propus de R. B. Cattell 74

2.4.3. Modelul Big Five 75

3. Competenţe sociale şi trăsături de personalitate în rândul studenţilor la specializarea Psihologie 83

3.1. Motivaţia cercetării  83

3.2. Scopul cercetării  85

3.3. Ipoteze  86

3.4. Metodologie 87

3.4.1. Lotul de studenţi care au participat la cercetare  87

3.4.2. Instrumentele utilizate pentru colectarea datelor  88

Chestionarul pentru evaluarea competenţelor sociale 89

Chestionarul pentru evaluarea celor cinci factori de personalitate  91

3.5. Rezultate şi interpretare  100

3.5.1. Competenţele sociale 100

3.5.2. Factorii/trăsăturile de personalitate 112

3.5.3. Relaţiile între competenţele sociale şi trăsăturile de personalitate 117

Analiza de regresie  126

4. Implicaţii teoretice şi practice ale cercetării pe care am realizat-o  133

Bibliografie 145

ANEXA 1 – Chestionarul pentru evaluarea competenţelor sociale (CCS) (selecţie a itemilor)  149

ANEXA 2 – Chestionarul pentru evaluarea celor cinci factori de personalitate (BFQ) (instrucţiuni de completare)  151

ANEXA 3 – Etalon Chestionarul pentru evaluarea competenţelor sociale   153 

PSIHOLOGIA PERSONALITATII. Note de curs

Autor: Viorel Robu
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare sociala
An aparitie : 2917
Editia I 
ISBN 978-973-166-460-6
Nr pagini : 98 
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 25,65  lei la Editura, 46,62 lei la portokal, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Domeniul personalitatii umane (unul dintre conceptele centrale in stiintele comportamentului) ofera variate arii de cercetare. Cele mai multe sunt de actualitate, intrucât ne aflam in fata unui concept complex care are multiple implicatii in planurile biologic, psihologic, social, economic, cultural si politic. Studiul personalitatii este o componenta cheie a formarii profesionale de baza a viitorilor psihologi, precum si a specialistilor si practicienilor din domeniul educatiei. In continutul prezentului suport de curs, sunt trecute in revista, dintr-o perspectiva istorica, cele mai importante curente in domeniul interpretarii personalitatii umane. Ca fundament al conduitei indivizilor, personalitatea a inceput sa fie abordata dintr-o perspectiva monista. Mai târziu, preocuparile interpretativ-explicative au evoluat catre o perspectiva pluralista. De asemenea, volumul de fata trece in revista dihotomia dintre abordarea nomotetica (psihometrica) si cea idiografica (clinica). Sunt prezentate contributiile corifeilor psihologiei personalitatii, reprezentanti ai psihologiei umaniste: G. W. Allport, A. H. Maslow, C. Rogers, H. A. Murray. (Autorul)

        Viorel Robu este Doctor în Psihologie, titlu acrodat de Universitatea din Bucureşti, tema lucrării fiind ,,Adaptarea şi experimentarea pe populaţia românească a Inventarului pentru evaluarea anxietăţii faţă de testare (TAI)”. Deține atestat de formator eliberat de Asociația ,,Formare Studia” din Iaşi, precum și atestat de liberă practică de psiholog specialist în specializările Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională și Psihologia muncii şi organizaţională şi Psihologia Transporturilor. Este membru al Colegiului Psihologilor din România, al  Asociaţiei Naţională a Psihologilor Şcolari din România și al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională din România. Principalele sale domenii de interes sunt învățământul universitar, psihologia educațională, consilierea școlară și vocațională, dezvoltarea organizației și dezvoltarea carierei. Inf preluate de la Ed. Lumen

        Printre lucrarile sale: 

Competenţe sociale şi personalitate, Lumen 2011

Psihologia personalității. Note de curs, Lumen 2017

Cuprins:

INTRODUCERE  7

CAPITOLUL 1 Noţiuni introductive 8

1.1. Raportul general-aplicativ în cunoaşterea individului uman  8

1.2. Accepţiuni ale conceptului referitor la personalitate 10

1.3. Caracteristici generale ale personalităţii  14

CAPITOLUL 2 Personalitatea – perspective de abordare şi modele teoretice  15

2.1. Curente în abordarea personalităţii  15

2.1.1. Abordarea monistă vs. abordarea pluralistă 15

2.1.2. Abordarea nomotetică vs. abordarea idiografică  16

2.2. Modelul personalităţii umane din perspectiva psihanalizei clasice  18

2.3. Contribuţia reprezentanţilor şcolii umaniste  25

2.3.1. G. W. Allport şi teoria trăsăturilor  27

2.3.2. Contribuţia lui A. H. Maslow 29

2.3.3. Viziunea lui C. Rogers 33

2.3.4. Concepţia lui H. A. Murray  36

2.4. Perspectiva psihometrică asupra personalităţii 43

2.4.1. Modelul lui H. J. Eysenck 44

2.4.2. Modelul propus de R. B. Cattell  46

2.4.3. Modelul Big Five 47

CAPITOLUL 3 Evaluarea personalităţii  55

3.1. Generalităţi 55

3.2. Probe pentru evaluarea personalităţii din perspectivă psihometrică 59

3.3. Tehnicile proiective pentru investigarea personalităţii  75

CAPITOLUL 4 Patologia personalităţii  79

4.1. Tulburările de personalitate: definire şi delimitări 79

4.2. Tulburările de personalitate din perspectiva relaţiilor interpersonale   81

4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate  87

BIBLIOGRAFIE   95