FILOSOFIA ORIENTULUI SI FIZICA MODERNA

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dimensiuni culturale
An aparitie : 2021
Editia a III-a revizuita
Editii anterioare 2010 ed. Performantica, 2011 Lumen: Sub titlul Perspective semiologice asupra transmodernitatii
ISBN 978-973-166-270-1
Nr pagini : 350
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 44,01 lei la Editura, 44,01 lei la carturesti, lei 

Descrierea editurii:

        Transmodernitatea coexistă în acest moment cu postmodernitatea şi de aceea mulţi identifică cele două paradigme, considerându-le ca fiind o singură matrice culturală. Noi preferăm să sesizăm ca distincţie între cele două modele o tendinţă „centripetă” de focalizare în unitatea fundamentală a lumii pentru transmodernism, respectiv o tendinţă „centrifugă”, deconstructivă, specifică postmodernităţii. (Antonio Sandu)

Cuprins:

Introducere 9

PARTEA I. Transmodernitatea: premise conceptualmetodologice

CAPITOLUL 1. Repere definitorii ale limbajului-obiect  17

1.1. Rădăcini filosofico-ştiinţifice ale transmodernităţii  17

1.1.1. De la dialectica hegeliană la romantismul german  18

1.1.2. De la „cuantismul ontologic” la redescoperirea filosofiilor orientale  21

1.1.3. Paradigma transdisciplinară, o sinteză necesară  28

1.2. „Cotitura transmodernă”: o paradigmă a timpului prezent  31

CAPITOLUL 2. Ipostaze ale unei provocări metodologice  41

2.1. Ierarhii ale adevărului ştiinţific  43

2.1.1. De la nivelurile de realitate la realitatea adevăruluicorespondenţă  45

2.1.2. De la realitatea lumii la logica lumilor posibile   52

2.1.3. De la ierarhiile „Fiinţei” la categorizarea lumii  58

2.1.4. Formalismul logico-matematic versus raportarea la fenomene: dimensiune instrumentală a adevărului ştiinţific  63

2.2. De la viziunea fractalică la recuperarea semio-logică a universului: spre o metodologie novatoare   72

2.2.1. Premise epistemice ale construcţionismului fractalic 76

2.2.2. Metoda analizei construcţionist-fractalice  79

2.2.3. Revalorizarea metodei antinomiei transfigurate în cadrul modelului ontologic al construcţionismului fractalic 84

2.2.4. Fiinţă şi înţelegere sau despre cum este posibilă metafizica în transmodernitate  90

PARTEA II. Transmodernismul, între ontos şi logos. O recuperare analitică

CAPITOLUL 3. Viziuni cosmologice în filosofiile orientale 99

3.1. Modele spiritualist-revelatorii  100

3.1.1. Şivaismul din Kaşmir sau despre puterea creatoare a Cuvântului  100

3.1.2. Vedānta sau „Tat Tvam Āsī”  117

3.2. Modele naturaliste   121

3.2.1. Samkhya, o semiotică a eliberării   121

3.2.2 Budismul tibetan sau „lumea ca mandala”  130

3.3. Modele unificatoare: De la tradiţie la transmodernitate  136

3.3.1. TAO sau „Legea lui UNU”  137

3.3.2. „New-Age” sau despre actuala „revrăjire a lumii”  138

CAPITOLUL 4. Modele cosmologice ale fizicii moderne: de la relativitate la fizica cuantică  151

4.1. Modele fizice de univers  152

4.1.1. Universul, de la tridimensional la multidimensionalitate  155

4.1.2. „Găurile de vierme”, porţi în multivers  156

4.2. Modele filosofico-ştiinţifice ale universului  159

4.2.1. Modelul Substanţă – Energie – Informaţie 159

4.2.2. Informaţia, arhetip unificator: modelul „universului calculator”  162

4.2.3. Non-localitatea şi teleportarea cuantică  167

4.2.4. Istoriile alternative şi principiul antropic  169

4.3. Orizonturi onto-gnoseologice ale cosmologiei cuantice  174

4.3.1. Principii ontologice în Cosmologia Cuantică  177

4.3.1.1. Nu există nimic în afara Universului  177

4.3.1.2. Pluralitatea lumilor este dată de pluralitatea observatorilor  180

4.3.1.3. Universul este alcătuit din procese, nu din obiecte 181

4.3.1.4. Principiul echivalenţei dintre spaţiu şi informaţie  183

4.3.1.5. Principiul antropic: „omul, măsură a tuturor lucrurilor”  184

4.3.2. Principii gnoseologice în cosmologia cuantică  185

4.3.2.1. Consecinţe gnoseologice ale principiului: „Nu există nimic înafara Universului”  185

4.3.2.2. Nu putem vedea dincolo de propriul nostru orizont 187

PARTEA III. Despre (trans) limbajul integrării

CAPITOLUL 5. Metafizica cuantică - un model unificator 191

5.1. Originea şi semnificaţia termenului de „metafizică cuantică”  191

5.2. Fundamentări ale metafizicii cuantice în orizontul sistemelor filosofico-ştiinţifice contemporane  193

5.2.1. David Bohm: modelul plenitudinii holografice  194

5.2.2. Ben Goertzel: Teoria liberului arbitru în multiversul virtual 199

5.2.3. Mark Germine: modelul minţii unice 200

5.2.4. Frank Tipler: principiul antropic şi fizica nemuririi..200

5.2.5. Gnoza de la Princeton: spre un nou panteism  202

5.2.6. Richard Healey: teoria cauzalităţii cuantice  202

5.2.7. Victor Stenger: cosmologiile subiectiviste, o critică a metafizicilor cuantice  203

5.2.8. Stanislav Grof: modelul holotropic al conştiinţei......205

5.2.9. Ken Wilber: universul ca holarhie  206

5.2.10. Mihai Drăgănescu: ortofizica  208

5.2.11. Ştefan Odobleja: psihologia consonantistă  211

5.3. Metafizica cuantică: O posibilă reconstrucţie logică a discursului ontologic 213

5.3.1. Istoriile subiective ale universului şi ierarhiile realului 213

5.3.2. Resemnificarea lumilor posibile  219

5.3.3. Consideraţii asupra spaţialităţii din perspectiva metafizicii cuantice  230

5.3.4. Ipoteza lumii M  238

5.4. Provocări şi limite ale modelului metafizicii cuantice  245

CAPITOLUL 6. Reverberaţii umaniste ale modelului holistic: între ontos şi logos  257

6.1. Dimensiunea eticii afirmative  257

6.2. Dimensiuni (meta)fizice ale artei transmoderne  267

6.3. Dimensiuni pragmatice ale comunicării  282

6.3.1. Rezolvarea creativă a conflictelor 283

6.3.2. Dimensiuni ale comunicării în transmodernitate  286

6.3.3. Virtualizarea spaţiului social în transmodernitate 291

6.4. Umanismul holist-transpersonal: o nouă viziune a(supra) universului 294

Concluzii deschise  301

Bibliografie 301

ETICA SI PRACTICA SOCIALA

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare Sociala
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-973-166-417-0
Nr pagini : 268
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 70,42 lei la Editura, 44,10 lei la emag, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Termenul de morala (provenit din latinescul „mos, mores” – obicei) desemneaza un ansamblu de reguli carora indivizii trebuie sa li se conformeze, in calitate de membri ai societatii (Filip, Iamandi, 2008). Morala reprezinta totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor, normelor, regulilor determinate istoric si social, care reglementeaza comportamentul si raporturile indivizilor intre ei, precum si dintre acestia si colectivitate, familie, grup, clasa, natiune, societate. Morala se raporteaza in stabilirea unui comportament dezirabil la o serie de categorii precum bine, rau, datorie, dreptate, nedreptate (Tigu, 2003), precum si la o serie de principii, standarde, reguli si norme, a caror respectare se intemeiaza pe constiinta indivizilor si pe opinia publica. (Autorul)

Cuprins:

SI.1. Relaţia etică-administraţie publică. Delimitări conceptuale. Etica şi deontologia profesională  7

SI.1.1. Morala ca obiect de studiu al eticii 7

SI.1.2. Etică şi normativitate  10

SI.1.3. Deontologia profesională 11

SI.1.4. Etica aplicată  23

SI.2. Conştiinţa morală şi interacţiune socială. Relaţia drept-morală  35

SI.2.1. Conştiinţa morală şi interacţiune socială 35

SI.2.2. Problematica etică a alterităţii 40

SI.2.3. Legea şi fundamentele morale ale acesteia 42

SI.3. Valori etice fundamentale în administraţia publică: responsabilitate, autonomie (autodeterminare), dreptate  49

SI.3.1. Responsabilitate 49

SI.3.2. Autonomie 55

SI.3.3. Autonomia şi autenticitate  64

SI.3.4. Dreptatea  74

SI.4. Valori etice fundamentale în administraţia publică: justiţie socială, echitate, confidenţialitate, integritate, transparenţă  79

SI.4.1. Justiţie (dreptate) socială 79

SI.4.2. Echitate  81

SI.4.3. Confidenţialitate  92

SI.4.4. Integritate 93

SI.4.5. Transparenţa în administraţia publică  98

SI.5. Principii şi standarde etice în practica profesională. Codurile de etică 103

SI.5.1. Principii etice ale cercetării sociale  103

SI.5.2. Principii etice în activitatea magistratului 105

SI.5.3. Codurile de etică  108

SI.6. Principii şi standarde etice în practica profesională. Conflictul etic  147

SI.6.1. Conflictul. Clarificări conceptuale 147

SI.6.2. Abordarea psihosociologică a conflictului 148

SI.6.3. Tipuri de conflict 149

SI.6.4. Perspectiva victorie-victorie. O abordare etică a rezolvării conflictelor 151

SI.7. Cultura etică - factor de optimizare a activităţii profesionale a funcţionarilor publici  155

SI.7.1. Managementul eticii  155

SI.7.2. Cultura organizaţională. O perspectivă apreciativă  158

SI.8. Politica de etică şi transparenţă în administraţia publică. Etica apreciativă 163

SI.8.1. Construcţia politicilor de etică. Valori constitutive versus valori operaţionale  163

SI.8.2. Practici etice în organizaţie 164

SI.8.3. Etica şi acţiunea comunicativă 168

SI.8.4. Strategii de construcţie a politicilor de etică la nivelul organizaţiei 169

SI.8.5. Principii etice în organizaţie 180

SI.8.6. Construcţionismul social  181

SI.8.7. Construcţia socială a eticii  190

SI.8.8. Inteligenţa apreciativă  193

SI.8.9. Etica apreciativă 194

SI.9. Expertiza etică în administraţia publică. Consilierea de etică  199

SI.9.1. Consilierea de etică. Delimitări conceptuale 199

SI.9.2. Constituirea relaţiei de consiliere  201

SI.9.3. Explorarea dilemelor etice  205

SI.9.4. Explorarea semnificaţiilor particulare ale tuturor alegerilor posibile  209

SI.9.5. Acordul etic şi redactarea „Contractului moral”  211

SI.9.6. Consilierea de etică, cadre specifice ale situaţiei româneşti 213

SI.10. Comisiile de etică 217

SI.10.1. Cadre ale comisiilor de etică  217

SI.10.2. Atribuţiile comisiilor de etică 218

SI.11. Auditul de etică  221

SI.11. Auditul de etică  221

SI.12. Etica politicilor publice  231

SI.12.1. Politicile publice şi calitatea vieţii 231

SI.12.2. Vulnerabilitatea socială şi etică. Intervenţia asupra populaţiilor vulnerabile 233

SI.12.3. Dimensiuni etice în construcţia politicilor publice 237

Bibliografie  241

METODE DE CERCETARE IN STIINTA COMUNICARII

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Educatie Multidimensionala
An aparitie : 2012
Editia I
ISBN 978-973-166-304-3

Nr pagini : 178
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 17,50 lei la Editura, 
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul Metode de cercetare in stiinta comunicarii trece in revista metodologia cantitativa si calitativa din stiintele sociale si modul in care aceasta se aplica in investigarea faptelor de comunicare. Sunt trecute in revista perspectivele epistemologiei sociale contemporane: epistemologica, axiologica, metodologica, retorica, etica. Domnul Conferentiar Universitar Dr. Antonio Sandu se raporteaza interpretativ la literatura universala de specialitate pastrandu-si un caracter didactic de expunere a strategiilor de adaptare a metodologiilor calitative de cercetare a socialului la specificul studiului fenomenelor comunicationale si a contextului romanesc in particular.

        Antonio Sandu  este Prof. Univ. Dr. Cadru didactic titular în cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, coordonator de doctorate în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, directorul Editurii LUMEN şi preşedintele Asociaţiei LUMEN  Site-ul autorului

Cuprins:

Natura ştiinţelor sociale  9

Epistemologie socială  11

Epistemologii pozitiviste vs epistemologii constructiviste 11

Perspectiva epistemologică  14

Perspectiva axiologică  15

Perspectiva metodologică 17

Perspectiva retorică  18

Perspectiva etică  18

Post-pozitivismul 20

Perspective postmoderne  20

Constructivism/ Construcţionism  20

Cercetarea participatorie şi advocacy 22

Cercetare calitativă vs cercetare cantitativă în ştiinţele sociale şi ale comunicării 23

Stabilirea temei de cercetare  31

Ipoteze şi întrebări de cercetare  33

Cercetarea cantitativă în ştiinţele comunicării 35

Formularea ipotezelor 35

Componente importante ale proiectului de cercetare cantitativă  35

Eşantioane. Tipuri de eşantioane. Validitate  36

Metode de eşantionare aleatoare 37

Eşantionarea nealeatoare 38

Sondajul de opinie. Ancheta prin chestionar  39

Definiţii 39

Proiectarea chestionarelor 40

Consideraţii generale despre chestionarul sociologic  40

Pretestarea chestionarului şi studiul pilot 41

Tipuri de întrebări  42

Măsurarea audienţelor 44

Cercetarea calitativă în ştiinţele sociale şi ale comunicării. 47

Experimentul în domeniul ştiinţelor sociale 48

Cercetarea acţiune ca practică discursivă 51

Triangularea şi problematica validităţii în cazul cercetărilor calitative  55

Interviul 57

Focus grupul 63

Mixarea metodelor şi metisarea teoriilor 66

Bricolajul în cercetarea calitativă  67

Interpretarea datelor calitative 69

Analiza de conţinut  73

Analiza frecvenţei unei teme în cadrul comunicării  73

Monitorizare de presă  81

Ancheta Apreciativă aplicată în dezvoltarea organizaţiilor  83

Caracteristicile Investigaţiei Apreciative în Managementul Resurselor Umane în Organizaţiile culturale  86

Comunicare şi context. Programarea Neuro-Lingvistică  101

Proiectul de cercetare în ştiinţele comunicării 109

Alegerea temei de cercetare  109

Dimensiunile alegerii temei  109

Noutate şi întemeiere  110

Fezabilitate şi provocare  110

Teoretic sau empiric 110

Rezultate pe termen lung şi pe termen scurt  111

Planificarea proiectului  111

Strategie pentru planificare  111

Calendarul proiectului 111

Finanţarea proiectului  112

Elaborarea propunerii de cercetare 112

Audienţa proiectului  112

Coordonatorii de program (program officer)  112

Literature survey 113

Prezentarea cercetării pe tipuri de evaluatori (tipuri de audienţă) 113

Cercetarea literaturii de specialitate 114

Review de literatură 114

Raţionalitatea cercetării 118

Metodologia  118

Metode 120

Interpretarea  120

Diseminarea rezultatelor  121

Panelul de consultanţi  121

Coordonatorii de program 122

Modele de proiecte de cercetare în ştiinţele sociale şi ale comunicării 123

PROIECT DE CERCETARE (Model 1)  123

Appreciative Inquiry in Higher Education of Law and Social Sciences 123

PROIECT DE CERCETARE (Model 2)  141

Virtualizarea spaţiului social. Perspective construcţioniste asupra fenomenului globalizării  141

PROIECT DE CERCETARE (Model 3)  145

Dimensiuni axiologice în supervizarea serviciilor socio-medicale. Impactul asupra eficienţei politicilor de calitate a vieţii pacienţilor în stare terminală  145

Bibliografie  151

Anexă  165

TEHNICI AFIRMATIV-APRECIATIVE IN DEZVOLTAREA ORGANIZATIONALA. O socio-pedagogie a succesului

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dezvoltare sociala
An aparitie : 2009
Editia I
ISBN 978-973-166-141-4
Nr pagini : 140
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 44,87 lei la Editura, lei la elefant, lei la libris
Disponibilitate BCU
previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Prezentul volum constituie suportul informaţional pentru Cursul: Metode apreciative în Dezvoltarea Organizaţională susţinut în cadrul Masteratului de Supervizare şi Planificare Socială, anul I, semestrul al II – lea la Universitatea Al. I Cuza Iaşi.

        Volumul „Tehnici afirmativ – apreciative în dezvoltarea organizaţională. O socio-pedagogie a succesului”, publicată de Antonio Sandu, prezintă un model de dezvoltare organizaţională dintr-o perspectivă inedită centrată pe succes şi aprecierea pozitivului, şi anume modelul anchetei apreciative aşa cum a fost el propus de Cooperrider şi Bushe. Integrând ancheta apreciativă într-un context cultural dominat de trecerea de la post la transmodernism, autorul demonstrează originea acesteia în psihoterapia centrată pe client, propusă de Carl Rogers, sociologiile construcţioniste, mai ales cele în versiunea lui Burr, în noile curente psihoreligioase inspirate de New Age, şi în tehnicile programării neurolingvistice aşa cum au fost ele formulate de către Bandler şi Grinder. Modul de abordare a acestei problematici oferă o dublă perspectivă prin raportare atât la domeniul social cât şi la domeniul istoric şi cultural. (Autorul)

        Antonio Sandu  este Prof. Univ. Dr. Cadru didactic titular în cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, coordonator de doctorate în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, directorul Editurii LUMEN şi preşedintele Asociaţiei LUMEN  Site-ul autorului

Cuprins:

Prefaţă 7

1. Cadre istorice şi culturale ale paradigmei afirmativ-apreciative  9

Postmodernitatea: deconstrucţie şi limbaj  9

Deconstructivism şi postmodernitate 12

2. Construcţionismul social – negocierea semnificaţiilor 15

3. „New-Age” sau despre actuala „revrăjire a lumii” 23

4. Cercetarea acţiune. De la cercetare la schimbarea socială 29

Analiză instituţională prin Cercetare Acţiune – model de cercetare  32

5. Fundamente existenţialist - umaniste ale abordării centrate pe succes 41

Centrarea pe problemă. Dimensiunea intervenţiei existenţialist umaniste 46

6. Programarea Neuro-Lingvistică – Realitate şi semnificare  49

7. Ancheta apreciativă în dezvoltarea organizaţională  55

Ancheta apreciativă – clarificări conceptuale 55

8. Elementele analizei instituţionale prin ancheta apreciativă 61

9. Cei 4 D ai Anchetei Apreciative  67

10. Interviul apreciativ 71

Profilul inteligenţei apreciative organizaţionale 73

11. Inteligenţa apreciativă şi metoda poveştilor de succes  79

Inteligenţa apreciativă  79

Metoda poveştilor de succes 81

12. O evaluare critică a metodelor apreciative 83

13. Dimensiunea eticii afirmative  87

14. Tehnici de programare neuro-lingvistică în consilierea apreciativă dintr-o perspectivă socio-pedagogică 97

Fazele procesului de consiliere apreciativă 103

Încurajarea acţiunii pozitive  107

Pregătirea specifică şi competentă pentru consiliere şi abilităţi în relaţiile interpersonale sunt calităţile necesare unui consilier eficient 113

Reguli ale eficienţei procesului de consiliere apreciativă  113

Climatul procesului de consiliere apreciativă 116

Anexa 1. Metodele afirmativ- apreciative şi educaţia nonformală  119

Model Operaţional  119

Conţinutul teoretic al trainingului pe unităţi de învăţare 122

Anexa 2. Pedagogia apreciativă 129

Bibliografie 133

GRUPUL DE SOCIALIZARE APRECIATIV. Un model de creativitate sociala colaborativa

Autor : Simona Ponea, Antonio Sandu                

Editura Lumen

An aparitie :2011

ISBN 978-973-166-233-6

Nr pagini :220

Format ?

Pretul la data postarii : 16 lei la elefant ,21,80 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

        Lucrarea de fata isi propune a realiza o analiza a unei posibile metodologii apreciative de interventie la nivelul grupurilor pe care am intitulat-o Grupul de socializare apreciativ. Aceasta metodologie de lucru am implementat-o in contextul planificarii sociale, prin intermediul programului „Dimineata la cafea”, desfasurat in cadrul Biroului de Asistenta si Consiliere pentru persoane cu Handicap, din cadrul Centrului Diecezan Caritas, Iasi. Planificarea sociala inseamna pentru unii autori (Cojocaru, 2003) “dezvoltarea, expansiunea si coordonarea serviciilor sociale si a politicilor sociale utilizand rational resursele pentru rezolvarea problemelor atat la nivel local, cat si la cel societal” (Lauffer, 1981, cf. Cojocaru, 2003).
        Cercetarea a pornit de la implementarea grupului de socializare apreciativ si analiza impactului asupra membrilor participanti (persoane cu dizabilitati locomotorii), analiza metodologica a grupului pornind de la nivelul teoretico-epistemic finalizata cu elaborarea unui model de protocol de implementare a grupului, precum si posibilitatea extrapolarii acestuia la nivelul altor arii ale practicii sociale.
        Conform Dictionarului de sociologie (1993: 265) grupul social reuneste „mai multi indivizi, definiti de criterii formale si informale, care impartasesc un sentiment al unitatii si sunt legati impreuna prin modele de interactiune relativ stranse”. Pragmatic vorbind grupul este acea entitate in care existam. Familia este un grup, copii find avem un grup de joaca, la scoala invatam intr-un grup si ulterior lucram si evoluam tot in cadrul unui grup. Societatea globala este un tot unitar supus normelor, ideilor, actiunilor, nevoilor, prejudecatilor….societatea este reprezentata printr-un complex de grupuri.
        Pe parcursul acestei lucrari vom aborda intr-o maniera exhaustiva grupurile sociale, vom realiza un scurt incurs istoric privind evolutia grupurilor, vom aminti diferite tipologii si vom accentua in mod deosebit avantajele crearii de astfel de modele de lucru. Principalul obiectiv al acestui demers stiintific este realizat prin definirea Grupului de socializare apreciativ, alaturi de conturarea unei propuneri de protocol privind implementarea acestui model.

        Antonio Sandu  este Prof. Univ. Dr. Cadru didactic titular în cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, coordonator de doctorate în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, directorul Editurii LUMEN şi preşedintele Asociaţiei LUMEN

Cuprins:

Cuvânt înainte  7

1.  Grupul de socializare apreciativ. Premise teoretice şi cercetări anterioare  11

     1.1.  Cadrele teoretice şi epistemice ale cercetării  11

     1.2.  Definiri conceptuale: grup, socializare, ancheta apreciativă  13

2.  Grupul de socializare apreciativ - De la intervenţie pragmatică la construcţie teoretică  41

     2.1.  Disabilitate, handicap, discriminare, integrare  41

     2.2.  Dimineaţa la cafea — Model de grup de socializare apreciativ  45

3.  Fundamentali metodologice ale cercetării „Impactul grupului de socializare apreciativ”  55

     3.1.  Cadrul metodologie  55

     3.2.  Metode de evaluare  64

     3.3.  Validarea datelor  74

     3.4.  Construirea instrumentelor  75

     3.5.  Selectarea grupului ţintă  86

     3.6. Direcţiile cercetării 88 

4.  Analiza datelor cercetării -Grupul de socializare apreciativ.

De la impactul asupra participanţilor la extrapolarea modelului  89

     4.1.  Impactul grupului de socializare apreciativ „Dimineaţa la cafea” asupra participanţilor  89

     4.2.  Analiza modelului Grup de socializare apreciativ — Dimineaţa la cafea  120

     4.3.  Protocol de implementare a grupului de socializare apreciativ  140

     4.4.  Extrapolarea grupului de socializare apreciativ  165

5.  Concluzii şi propuneri  195

     5.1.  Concluziile cercetării  195

     5.2.  Propuneri de dezvoltare  196

Bibliografie:  197

Anexa 1. Ghid de focus grup (măsurarea impactului grupului de socializare apreciativ asupra memebrilor)  211

Anexa 2. Ghid de focus grup (extrapolarea modelului grupul de socializare apreciativ)  217

Anexa 3. Ghid de Interviu Apreciativ  218